Mecanismul biela-manivela - intretinerea mecanismului biela-manivela

1 Intretinerea mecanismului biela-manivela

Intretinerea mecanismului biela-manivela, se face prin operatii de control si verificarea functionala, ca:

- verificarea pornirii usoare a motorului;

- verificarea functionarii corecte la diverse turatii, fara a prezenta batai. Cele suspecte se depisteaza fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului(a se vedea Cap.1.5);

- controlul fumului de evacuare, zilnic, vizual sau cu aparataj (fumetru) pentru motoare diesel, fumul albastru indica consum de ulei, cel negru - consum exagerat de combustibil, iar cel albicios - avans prea mare sau prea mic la aprindere - respectiv la injectie pentru motoarele diesel. Verificarea cu aparatura se face la 50.000 km ;

- controlul presiunii in cilindri, la 50.000 km, se face cu ajutorul compresometrului sau compresografului(a se vedea Cap.1.2)

- determinarea starii tehnice a grupului cilindru-piston-segmenti fara demontarea motorului, aceasta, prin metodele:

- masurarea cantitatii de gaze arse scapate in carterul inferior (baia de ulei) cu un contor de gaze special adaptat; la depasirea unei anumite cantitati, se indica repararea grupului(a se vedea Cap.1.4) ;

- utilizarea indicatorului de stare tehnica care masoara procentual scaparile de aer comprimat introdus in cilindru la presiunea de 45.10³ N/m³ (4,5 bar) dand astfel indicatii asupra gradului de uzare datorita neetanseitatii grupului cilindru-piston-segmenti, supapelor sau garniturilor de chiulasa. Masurarea se face la sfarsitul cursei de compresie, in 2 puncte PMI si la 30 mm de la suprafata blocului.

Aprecierile sunt astfel concretizate: la pierderi de pana la 15% se recomanda reparatia curenta cu inlocuirea segmentilor, iar la peste 15% pentru autoturisme și peste 20% pentru autocamioane se recomanda reparatia capitala, prin alezarea cilindrilor.

De asemenea, se pot face aprecieri de stare buna sau satisfacatoare a motorului.

- urmarirea depresiuni prin colectorul de admisie motorul functionand la o turatie ceva mai mare de relanti, cu ajutorul unui vacuumetru(a se vedea Cap.1.3).

2 Defecte in exploatare ale mecanismului biela-manivela

In timpul exploatarii automobilului, apar o serie de efectiuni accidentale.

Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supraincalzirii motorului (din lipsa de aer pentru racire, datorita arderii uleiului provocat de uzarea segmentilor, pistoanelor si cilindrilor, amestecului carburant necorespunzator prea bogat sau prea sarac, avansul exagerat); are loc o frecare uscata excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci, blocarea lor. Fenomenul poate fi observat de sofer pentru ca este precedat de zgomote caracteristice provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte si emanare de abur, daca apa de racire este sub nivel. In cazul opririi immediate a motorului se poate evita griparea. Se lasa sa se raceasca, se toarna in fiecare cilindru 30-40 g ulei si se incearca rotirea arborelui cotit. Daca se invarte usor, se cauta si se inlatura cauza. Daca se roteste greu sau deloc, pistoanele s-au gripat si automobilul va fi remorcat pentru repararea in atelier prin demontarea si inlocuirea pistonului gripat si a segmentilor de la cilindrul respectiv.

Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor. Daca acestea sunt usoare, se pot slefui cu ajutorul unui piston in abunsa de ulei, deplasat de cateva ori de-alungul cilindrului in miscare combinata (de translatie si rotatie). Numai dupa aceasta, se face inlocuirea pistonlui si segmentilor respectivi. Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si aderarea lui pe cilindru, atunci aceasta se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuie cilindrul, iar pistonul se va inlocui cu altul de aceeasi cota (se pot utiliza si pistoane vechi, dar corespunzatoare) si totodata segmenti respectivi. Cand griparea a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se inlocuieste.

Cocsarea segmentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baie de foc) datorita uzarii excesive a segmentilor si deci, arderea uleiului care se depune sub forma de calamina in canalele respective, blocandu-i. Deci, segmentii nu mai asigura etansarea si racirea pistonului, si ca urmare au loc scapari mari de gaze arse in baia de ulei, iar fumul de esapament este de culoare albastra. Motorul nu mai dezvolta puterea nominala si deci, nu mai corespunde sarcinilor de transport. Porirea motorului este greoaie, consumul de combustibil si ulei creste, iar compesia la cilindrul respectiv este scazuta.

Remedierea consta in demontarea grupurilor cilindru-piston-segmenti. Curatirea lor de calamina si inlocuirea segmentilor, care vor fi montati in locas urile din pistoane cu ajutorul clestelui special, cu fantele decalate la un unghi de 120⁰ sau 90⁰(dupa numarul lor) si montarea in aceeasi cilindri, de unde s-au demontat; se mentioneaza ca pistoanele nu se dezasambleaza de pe biele-manivele.

Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator, montarii incorecte, intepenirii in canalele din piston, uzurii lor, precum si supraincalzirii ce duc la tensiuni interne, loviri de pragul de uzura, detonatii.

Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca urmare a pierderii etanseitatii, si scaderea puterii motorului; apare un zgomot caracteristic (zgarieri) la antrenarea arborelui cotit.

Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri usoare pe cilindru, se slefuieste, iar daca sunt accentuate, se inlocuiesc.

Ruperea boltului, defectiune mai rara are drept cauze: uzura mare (joc ce depaseste 0,05 mm intre bolti si umerii pistonului sau bucsa de biela), material sau tratament necorespunzator, griparea pistonului.

Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accelerarea brusca a motorului. Deoarece ruperea boltului poate produce avarii grave (spargerea pistonului, cilindrului, incovoierea sau chiar ruperea bielei, incovoierea sau chiar ruperea arborelui cotit), motorul este oprit imediat.

Remedierea consta in demontarea grupului piston-biela respectiv, depresarea si presarea unui alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se face montarea ambielajului si motorului.

Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela, se determina prin batai in partea inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate. Se remediaza prin demontarea baii de ulei, restrangerea suruburilor de la bielele ce au astfel de anomalii cu cheia dinamometrica la momentul prescris. Totodata se verifica fixarea la celelalte suruburi ale bielelor pentru a preintampina astfel de defectuni; daca nu se inlatura la timp aceasta, exista pericolul ruperii suruburilor si deci, avarii la biele, cilindri, pistoane, bloc motor.

Ruperea bielei este cauzata de: griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare in lagari, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela.

Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave: spargerea blocului motor, a cilndrului, a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea baii de ulei.

Remedierea comporta operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in atelier; in afara demontarii, se face o constatare minutioasa a organelor deteriorate, blocul motor impunand repararea si chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piton - segmenti - bolt - biela - cuzineti se inlocuiesc obligatoriu; arborele cotit este controlat amanuntit indeosebi fusul maneton respectiv, care daca are culoarea schimbata necesita inlocuire.

Incovoierea sau torsionarea bielei, se poate constata prin batai anormale in portiunea mediana a blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a motorului, poate duce la: uzarea accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor sI ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor manetoane ale arbrelui cotit.

Griparea sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune: ungerea insuficienta, uzura mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de anti-frictiune necorespunzator, supraincalzirii. Alte cauze ca: amestec carburant necorespunzator, avans prea mare la aprindere (detonatii) supraturarea sau suprasarcina indelungata, duc la topirea cuzinetilor.

Se poate preintampina, daca sesizarea zgomotului specific (batai infundate, mai ales "la rece" ce se intesesc la accelerare sau indicatiile manometrului la ulei (presiune scazuta) se observa la timp.

Remedierea: demontarea ambielajului, constatarea starii fusului maneton respectiv (culoarea schimbata indica decalirea); daca e in stare normala, se curata resturile de material de antifrictiune si se inlocuieste cuzinetul cu un altul la cota corespunzatoare.

Ruperea arborelui cotit, un fenomen mai rar, are drept cauze: uzarea excesiva in lagare, solicitari la incovoire sau rasucire datorate necoaxialitatii lagarelor, detonatii puternice, lipsa de ungere. Urmarea poate fi foarte grava: spargerea blocului motor a unuia dintre cilindri si grupuri piston-biela sau chiar a tuturor grupurilor.

Eseu: Accesorii pentru taiat si demolat Proiect: Manual de reabilitare termica a cladirilor prin imbunatatirea protectiei termice a peretilor exteriori

Remedierea se face numai in atelier (automobilul fiind remorcat) si consta in demontarea completa a motorului, controlul minutios al tuturor organelor componente, inlocuirea celor defecte, inlaturarea cauzelor si asamblarea corecta.

Repararea mecanismului biela-manivela

Repararea mecanismului biela-manivela se face cu ocazia revizuirii reparatiei accidentale sau reparatiile curente ale automobilului. Sunt reparatii de mai mare amploare si cuprind: inlocuirea pistoanelor, repararea bolturilor de piston, inlocuirea segmentilor, repararea bilelor, repararea arborelui cotit, inlocuirea semicuzinetilor.

Inlocuirea pistoanelor se executa dupa demontarea chiulasei si curatirea de calamina depusa.

Fiecare piston este adus la PME, prin rotirea arborelui cotit; se desface capacul bielei, se ridica ambielajul pana iese prin partea superioara sau inferioara a cilindrului (dupa tipul constructiei) si se prinde capacul la loc cu suruburile biela in 2-3 spire.

Daca este o revizie, se face marcarea pistoanelor cu vopsea cu numarul corespunzator bielelor pentru a asigura remontarea ambielajului in acelasI cilindru.

Se demonteaza apoi: segmentii, sigurantele bolturilor care nu vor fi prea utilizate si in sfarsit bolturilor cu ajutorul dispozitivelor extractoarelor sau la o presa hidraulica, pentru evitarea distrugerii ambielajelor. Pistoanele care sunt curate de calamina depusa (pentru canalele segmentilor folosindu-se un dispozitiv special) apoi se spala cu un solvent.

Se face constatarea uzurii prin masurari. Cauzele uzurii pot fi: presiunea mare a segmentilor, datorita patrunderii gazelor, indeosebi la segmentul superior, ceea ce duce la uzura peretilor laterali si canalelor de segmenti, coxarea segmentilor prin arderea uleiului (la temperaturi ridicate) si deci, frecarea uscata a pistoanelor cu cilindri, utilizarea unor carburanti si luribrifianti de calitate inferioara, rodaj necorespunzator al motorului.

Pistoanele uzate nu se repara ci se inlocuiesc fie cu altele noi, fie, daca este posibil, cu altele vechi, dar la cota de reparatie impusa, marcata pe ele din fabricatie.

La montaj, se va respecta cota de supranaltare a pistoanelor (0,05-0,35 mm la D2156HMN8).

Pistoanele sub cota de reparatie cu: deformari sau rupturi ale pragurilor dintre segmenti, spongiozitati, si canalele segmentilor largite, uzurii excesive ale bosajelor se inlocuiesc. Jocul de montaj intre piston si cilindru este de 0,04-0,06 mm pentru autoturisme si de 0,01-0,16 mm pentru autocamioane.

Jocul se calculeaza prin diferenta dintre dimensiunea alezajului masurata cu ceasul comparator si diametrului pistonului determinata cu micrometrul in partea inferioara (mantaua sau fusta pistonului).

Conicitatea pistonului este realizata din constructie la valoarea corespunzatoare.

Repunerea bolturilor pe piston se executa numai la cele cu uzuri mici pe suprafetele de contact dintre umerii pistonului si piciorul bielei. Acestea pot fi cauzate de: frecarile normale si anormale, micsorarea duritatii in stratul superficial, ca urmare a supraincalzirii materialului necorespunzator al boltului sau bucsei de biela necorespunzatoare jocului de montaj.

Verificarea se executa prin masurarea bolturilor si alezajelor din umerii pistoanelor si bucsele de biela (piciorul bielelor la Dacia 1310), de la acelasi set motor, controland jocurile admise; de asemenea se verifica conicitatea si ovalitatea bolturilor de biela. Cand cotele sunt depasite, se reconditioneaza daca nu se schimba, pistoanele si bielele.

Operatia se poate realiza prin metodele:

rectificarea la o treapta de reparatie, conjugandu-se cu un piston nou cu alezajele coespunzatoare dimensiunilor (mai mici);

cromarea dura (rectificare-cromare-rectificare) la cota nominala ;

majorarea diametrului prin refularea la cald (preincalzire-refulare dirijata in bucse de ghidare-tratare termica-retificat la cota nominala).

Rectificarea se face pe masini de rectificare fara varfuri pe o adancime care sa nu depaseasca stratul superficial durificat.

Inlocuirea cu bolturi reconditionate se face tinand cont de treptele de reparație.

Cand se inlocuiesc si pistoanele, se alezeaza corespunzator, iar la inlocuirea bilelelor se preseaza bucs oi, care se alezeaza (exceptie Dacia 1310) la care bolțurile se monteaza cu strangere in piciorul bielelor.

Se inlocuiesc boltrile: uzate excesiv, cu praguri sau imprimari, fisurate, sau cu pete si  lori de revenire. Sigurantle boltrilor de piston se inlocuiesc pentru ca isi pierd caracteristicile de elasticitate.

Inlocuirea segmentilor se impune ori de cate ori se demonteaza ambielajul motorului, pentru ca nu se mai pot remonta in pozitia initiala, ceea ce conduce la jocurile marite, si deci scapari de compresie si consum exagerat de combustibil si ulei. De asemenea, se inlocuiesc la uzarea excesiva ceea ce se constata prin masurarea fantei si lui in canalele din piston.

Cauzele uzurii: frecarea normala cu cilindri s in canalele pistonului, eroziunea anormala datorata impuritatlor de amestecul carburant sau ulei, montaj necorespunzator, coxarea.

Remediera consta in inlocuirea cu alt set de segment la cota nominala sau la reparatie crespunzatoare.

Repararea bielei se face dupa demontare, curatie cu un solvent si n control minutios.

Defectiunile posibile ce apar, sunt: incovoierea si torsiunea tijei, micsorarea distantei L dintre axele piciorului si capul bielei, uzarea bucsei de biela si a locasurilor ei, uzarea cuzinetilor si locasurilor lor, uzarea laterala a capului bielei, uzarea suruburilor de biela.

Incovoierea si torsionarea se constata prin verificare cu un dispozitiv special; axele capului si piciorului trebuie sa fie in acelasI plan si paralele (abaterea maxima 0,03-0,05 mm la 10 mm lungime).

biela deformata se indeparteaza cu o presa in cazul incovoierii sau cu dispozitiv tip menghina in cazul rasucirii ;

micsorarea distantei dintre axele piciorului si capul bielei se reface prin alezarea locasurilor din picior si capul bielei si montarea bucsei la biela si a cuzinetilor corespunzatori.

Daca distanta depaseste anumite limite, de rebuteaza biela.

Bucsa de biela si locasul ei uzat se repara astfel:

se depreseaza bucsa veche, se monteaza cu o alta prin presare si se face alezarea la treapta de reparatie ceruta, cu alezor reglabil sau cu masina de alezat biele. Aceasta va fi conjugata cu bolt la treapta de reparatie respectiva. Ovalitatea si conicitatea admise sunt de 0,05 mm;

locasul bielei uzat se alezeaza si se monteaza o alta bucsa cu diametrul exterior majorat.

Cuzinetii uzati se inlocuiesc cu altii de treapta de reparatie corespunzatoare.

Uzura locasului pentru semicuzineti, nsecesita: alezarea locasului si montarea de semicuzineti cu diametrul exterior majorat (eventual nefinisasi la interior), care se alezeaza apoi la treapta de reparatie. Cand bielele au capace lipite, se frezeaza suprafetele de alezare pe o adancime de 0,25 mm, dupa care se face alezarea.

Biela cu uzura laterala a capacului se reconditioneaza prin indreptarea suprafetelor si folosirea unor cuzineti cu latime mai mare, in cadrul treptei de reparatie.

Șuruburile deteriorate se inlocuiesc cu altele noi, inclusiv sistemul de asigurare.

Inlocuirea bielei se face cand are: fisuri sau rupturi, distanta marita intre axele piciorului si capul bielei, latimea capului mic sau mare sub limita alezajului bucșei de biela depasit, deformari ale capacului.

Dupa reparare, bielele se sorteaza pe grupe de greutate si dimensiuni.

Repararea arborelui cotit. Dupa o functionare indelungata, apar defectiuni, precum(Fig.17): incovoierea 1 si torsionarea, uzarea fusurilor 8(ovalitate si conicitate), uzarea canalului de pana 5 pentru pinionul de distributie si 6 pentru fulie, uzarea locasului bucsei arborelui primar 4, uzarea filetului pentru rac 2, uzarea orificiilor filetate de la flansa de fixare a volantului 7, modificarea lungimii fusurilor de biela si a fusurilor palier , bataia frontala a flansei de prindere a volantului 7.

Fig.17 Locurile unde pot apare defecte ale arborelui cotit

Dupa demontare, se curata in solvent, se desfunda canalele interioare de ungere, se sufla cu aer apoi se supune controlului.

Vizual, se observa starea suprafetei fusurilor si filetelor; loviturile si zgarieturile superficiale se inlatura cu o piatra abraziva de granulatie foarte fina, iar cele accentuate constatate prin feroflux, numai prin rectificare.

Se controleaza incovoierea si torsionarea (Fig.18) pe o placa de control, arborele asezandu-se pe 2 prisme (pentru a putea fi rotit), iar cu ceasul comparator plasat la fusul central, se verifica incovoierea. Aceeasi verificare se executa si la flansa arborelui pe circumferinta; pentru torsionare, verificarea cu comparatorul se executa in partea frontala a flansei.

Determinarea ovalitatior si conicitatii fusurilor se face cu micrometrul stabilindu-se si treapta de reparatie (egala pentru manetoane sau paliere, tinandu-se cont de cel mai uzat fus).

Fig.18 Controlul arborelui cotit cu ceasul comparator:

1 - placa de control; 2 - prisme; 3 - arbore; 4 - flansa arborelui cotit; 5 - controlul incovoierii (la palierul central si pe circumferinta flansei); 6 - controlul torsionarii (pe fata frontala a flansei)

Incovoierea si rasucirea se inlatura prin: indeparatera arborelui cotit la rece cu o presa hidraulica, arborele fiind sprijinit pe doua prisme. Abaterea admisa este de 0,005 mm pentru autoturisme si de 0,02 - 0,05 mm pentru autocamioane.

La arborii cotiti din fonta nodulata, indreptarea se face numai cand sageata are valoare mica.

Uzarea fusurilor (ovalitatea si conicitatea) este cauzata de: actiunea fortelor centrifuge, frearea cu suprafetele cuzinetilor, impuritati in uleiul de ungere, linie de arbore inclinata (care provoaca indeosebi conicitatea).

Fusurile manetoane au, in general, o uzura mai mare fata de paliere; de obicei, fusul palier central este mai uzat din cauza dezechilibrului dat de volant.

Remedierea consta in rectificarea fusurilor pe masini de rectificat arbori cotiti, la treapta de reparatie corespunzatoare. Fusurile paliere se rectifica respectand coaxialitatea lor (Fig.19).

Fig.19 Rectificarea arborelui cotit

a - rectificarea fusurilor paliere; b - rectificarea fusurilor manetoane 1 - arborele cotit; 2 - flanșa fixare arbore; 3 - varfuri prindere arbori; 4 - discul abraziv; 5 - masina de rectificat

La palierul principal (de mijloc), se va mentine in limitele tolerantelor latimea (pentru a respecta jocul axial indicat al arborelui cotit), cat si raza de curbura (evitand suprasolicitari de arbori sau cuzineti). In timpul rectificarii o instalatie speciala a masinii stropeste fusurile cu jet continuu de solutie cu 5% soda caustica.

Rectificarea finala este de finisare, iar lustruirea se face cu un disc cu panza imbibata cu pasta de rodat sau cu panza abraziva foare fina. La Dacia 1310 se va respecta galetarea (roluirea) fusurilor pe o portiune de 140⁰ pentru asigurarea ungerii laterale.

Orificiile de ungere se tesesc la margine, canalele se spala si se sufla cu aer comprimat.

Se trece la verificarea rectificarii: masurarea fusurior, neadmitand abateri peste limitele normale la concentricitate, conicitate si ovalitate, batai radiale ale fusurilor in raport cu axa fusurilor paliere, rugozitate si duritate.

In final, se face echilibrarea dinamica a arborelui cotit si echilibrarea statica impreuna cu volantul si ambreajul.

Cand rectificarea arborelui a atins cota maxima, se reconditioneaza prin majorarea diametrului fusurilor, folosind una din metodele:

metalizarea cu aliaje dure, apoi rectificare si lustruire;

incarcarea prin sudare in mediul gazos de protectie (75% argon si 25%) ;

incarcarea cu vibrocontact cu electrozi care se pot cali, apoi rectificare si lustruire;

cromarea poroasa, rectificare, lustruire

Canalul de pana uzat se incarca cu sudura prin vibrocontact si se frezeaza un altul decalat cu 90⁰.

Locasul bucsei arborelui primar uzat se reconditioneaza prin deplasarea bucsei de bronz si montarea alteia cu diametrul exterior majorat.

Daca este rulment, atunci aceasta se extrage, se alezeaza locasul, se preseaza o bucsa cu strangere de 0,07 - 0,10 mm dupa care se alezeaza la cota nominala si se monteaza rulmentul.

Se mai poate remedia si prin utilizarea unui rulment cu diametrul exterior majorat prin cromare dura.

Filetele uzate se refac la trepte de reparatie.

Bataia frontala a flansei se inlatura odata cu indreptarea arborelui.

Rebutarea arborelui are loc cand: prezinta fisuri, crapaturi pe fusuri care nu dispar la rectificare, diametrul fusurilor este sub cota minima, lungimea fusurilor este peste limita, prezinta rasucire, crapaturi, rupere.

Inlocuirea semicuzinetilor arborelui cotit se face cand motorul este demontat, pentru a se putea efectua masuratori ale fusurilor si semicuzinetilor si constata abaterile fata de jocurile prescrise.

La paliere, masurarea se face cu micrometrul de interior sau cu comparator, iar semicuzinetii (dupa starea arborelui) se monteaza cu capacele respective, suruburile fiind stranse cu cheia dinamometrica la momentul prescris.

Prin calcule, se constata jocurile si treapta de reparatie, tinand cont si de uzarea si abaterea de la forma cilindrica a fusurilor.

Semicuzinetii se inlocuiesc cu altii noi, la treapta de reparatie corespunzatoare diametrului rectificat al fusurilor; acesta se monteaza in locasuri, se aseaza arborele si se strang capacele pentru verificarea respectarii jocurilor de montaj si a suprafetei de contact a fusurilor cu semicuzinetii, precum si a rotirii ușoare a arborelui. Numai dupa aceasta proba, se finalizeaza montajul, suruburile capacelor de la lagarele paliere strangandu-se la momentul indicat.

La biele, procedeul este asemanator, verificarea facandu-se pentru fiecare semicuzinet in parte. Marcarea semicuzinetilor se face pe trepte de reparatie dimensionala. Suprafata stratului de material de antifrictiune al semicuzinetilor, trebuie sa corespunda cerintelor; sa nu prezinte impuritati, sa nu aibe zgarieturi, urme de gripaj sau exfoliere (datorita ungerii incorecte), sa nu aibe portiuni lustruite (datorita apasarii anormale), sa nu se observe material suprapus sau exfolierii datorita oboselii sau ruperii.

Inlocuirea semicuzinetilor se face cand nu mai corespund treptele de reparatie, suprafata interioara este deteriorata sau proeminentele de fixare in locas sunt distruse, ca urmare a rotirii in lagar.

Ca masura de protectie a muncii, la repararea mecanismului motor, se impune folosirea sculelor si dispozitivelor adecvate, in buna stare: pentru manipularea pieselor grele se vor folosi mijloace mecanizate.

Depresarea si asamblarea agregatelor se vor face numai cu presa universale sau speciale.

Muncitorii din acest sector trebuie sa fie buni cunoscatori ai proceselor tehnologice, pentru a evita eventualele pericole de accidentare.