ROMANIA

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL TASNAD

JUDETUL SATU-MARE

CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA

Pentru clasa a XII- a,

Nivel 3 de calificare

DOMENIUL:Tehnic

CALIFICAREA : Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

CALIFICARE: Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

I.        ARGUMENT

Sistemul calificarilor profesionale este elaborat de MECTS in parteneriat cu angajatorii (SC SABRO TASNAD) si alti factori interesati, pentru a oferi un anumit tip de absolventi, cerut de sectoarele industriale. Angajatorii se implica in acest fel si mai mult in parteneriatele scoala - agent economic, ajutand astfel la cresterea calitatii procesului de formare, influentand ceea ce se invata si creand conditii pentru ca invatamantul sa raspunda schimbarilor tehnologice.

Disciplina Masini si utilaje industriale poate fi studiata optional in cadrul curriculumului in dezvoltare locala , de catre elevii claselor a XII- a , din cadrul domeniului tehnic , calificarea profesionala tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii.

Aceasta disciplina isi propune agregarea abilitatilor cheie si a competentelor tehnice generale in concordanta cu standardele de pregatire profesionala si cu specificul activitatii agentilor economici locali . O pondere mare in pregatirea elevilor o are formarea abilitatilor cheie. In cadrul disciplinei propuse se va urmari parcurgerea unitatilor de competenta Masini si utilaje industriale respectiv Comunicare avand ca scop formarea competentelor :

Recunoaste elementele specifice ale cinematicii si actionarii masinilor si utilajelor industriale;

Analizeaza structura constructiva a masinilor si utilajelor;

Stabileste parametrii tehnologici de utilizare si exploatare a masinilor si utilajelor;

Sustine prezentari pe teme profesionale;

Modereaza dezbateri si sedinte;

Elaboreaza documente pe teme profesionale ;

Modulul ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente de baza in legatura cu recunoasterea si identificarea elementelor specifice actionarii si schemelor cinematice ale masinilor si instalatiilor industriale.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare. Calitatea procesului de formare si asigurarea unui nivel ridicat de pregatire vor fi posibile prin colaborarea dintre GSI TASNAD si firma SC SABRO TASNAD.

II. TABEL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILO

Modulul " Masini si utilaje industriale" face parte din curriculum-ul de dezvoltare locala aferent nivelului 3 de calificare, clasa a XII -a liceu tehnologic ruta progresiva.

Modulul face parte din "Curriculum in dezvoltarea locala" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 33 de ore / an, din care:

• teorie - 16 ore

laborator tehnologic - 17 ore;

UNITATI DE COMPETENTA	COMPETENTE INDIVIDUALE	CONTINUTURI TEMATICE
Masini si utilaje industriale	Recunoaste   elementele specifice ale cinematicii si actionarii masinilor si utilajelor industriale Analizeaza structura constructiva a masinilor si utilajelor	Lanturi cinematice: -Definire, clasificare, caracteristici -Lanturi cinematice principale si de avans -Lanturi cinematice auxiliare Aspecte ale actionarii masinilor si utilajelor industriale: -Actionarea hidraulica ( lichide utilizate, pompe si motoare hidraulice, elemente auxiliare ale circuitelor hidraulice de actionare) -Actionarea pneumatica (caracteristici si parametri functionali, domenii de utilizare, circuite si echipamente specifice ) -Actionarea electrica ( scheme de actionare, masini si aparate specifice ) Clasificarea masinilor si utilajelor: -Masini unelte pentru obtinerea semifabricatelor ( turnate, forjate, deformate plastic ) -Utilaje pentru prelucrari mecanice ( prin aschiere, prin deformare plastica, prin sudare, -Masini unelte agregat si linii automate -Masini de ridicat si transportat
Masini si utilaje industriale	Stabileste parametrii tehnologici de utilizare si exploatare a masinilor si utilajelor	Masini si utilaje pentru obtinerea pieselor turnate ( mecanisme componente, posibilitati tehnologice de utilizare, reguli de exploatare, intretinere si reparare specifice ): Document online: Accesorii pentru iluminat Eseu: Comenzi utilitare - infocad Utilaje pentru prepararea amestecurilor de formare Utilaje pentru elaborarea si turnarea metalului lichid Utilaje pentru dezbaterea si curatirea pieselor turnate Masini si utilaje pentru prelucrarea prin deformare plastica ( mecanisme componente, posibilitati tehnologice de utilizare, reguli de exploatare, intretinere si reparare specifice ): Utilaje pentru incalzirea materialelor in vederea prelucrarii Utilaje folosite la forjare Utilaje pentru prelucrarea tablelor ( indreptare, prelucrare margini, indoire, debitare ) Masini si utilaje pentru prelucrarea prin aschiere ( mecanisme componente, posibilitati tehnologice de utilizare, reguli de programare, reglare, exploatare, intretinere si reparare specifice ): Strunguri ( longitudinale universale, revolver, carusel, automate) Masini de gaurit, alezat si frezat si danturat Masini de rabotat si mortezat Masini de rectificat Dispozitive, masini si instalatii de ridicat si transportat
Comunicare	Sustine prezentari pe teme profesionale Modereaza dezbateri si sedinte Elaboreaza documente pe teme profesionale	-Pregatire: consulta surse (baze de date, manuale,articole, reviste de specialitate), pune intrebari altor persoane, selecteaza informatiile -Organizare: -prezentare structurata, stil adaptat situatiei, scopului, nevoilor audientei, realizare electronica (aplicatii de tip "power point" sau altele). -Tehnici:   -prezentare atractiva pentru audienta,tehnici de implicare a audientei, argumentare logica, fapte si date statistice, suportnon-verbal (imagine, grafica), exemplificari, gestica, mimica asociata, pronuntie, intonatie. -Pregatire:      - agenda, structura, tipul situatiei, nevoile interlocutorului, tipul interlocutorului (colegi, clienti, furnizori, alte persoane), luari de cuvant, intrebari posibile, compromisuri posibile, consensul vizat -Teme:           -stiintifice, tehnice, sociale -Participare: -face observatii constructive, are in vedere obiectivul propus, rationeaza, da dovada de receptivitate -Respectare: -asculta cu atentie, invita interlocutorul sa vorbeasca, incurajeaza discutia prin intrebari, argumente, aprobari, accepta opinii diferite de cele proprii, nu face discriminari -Exprimare:        concisa, clara, oncilianta, corecta din punct de vedere lingvistic si gramatical -Functie: instructiuni, manuale, scrisori sau rapoarte -Pregatire:   stiluri si forme corespunzatoare anumitor scopuri si audiente, organizarea materialului -Claritate si acuratete: norme ortografice si de punctuatie,reguli gramaticale, coerenta, folosirea imaginilor, a schemelor, graficelor si diagramelor -Verificare:   corectarea, redactarea, editarea textului

III. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE. SUGESTII METODOLOGICE

1. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

2. Parcurgerea continuturilor modulului « Masini si utilaje industrialee » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice generale aferente nivelului 3 si corespunzatoare calificarilor, in scopul pregatirii profesionale ale elevilor si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel 3+, sau a integrarii pe piata muncii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa i le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor. Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare. Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T    abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T    formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

T    utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu:

Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor elevilor, acceptand faptul ca fiecare elev este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

3. Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

IV. BIBLIOGRAFIE

Bazele aschierii si generarii suprafetelor, A. Oprean si altii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

Indrumar pentru atelierele mecanice, G.S. Georgescu, Editura Tehnica, Bucuresti, 1978.

Masini-unelte si control dimensional, M. Ivan si altii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980

Normarea tehnica, Vol. i si Vol. 2, C. Picos si altii, Editura Tehnica, Bucuresti, 1979

Prelucrarea prin electroeroziune, vol. I, II, I. Gavrilas, Editura Tehnica, Bucuresti, 1980

Tehnologia constructiilor de masini, A. Epurean si altii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983

Tehnologia materialelor si a produselor in constructii de masini. I.D. Dragu, Editura Tehnica, Bucuresti, 1975.

Tehnologia materialelor, Aurel Nanu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977.

Tolerante si masuratori tehnice, D. Dragu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980

Utilajul si tehnologia meseriei, Prelucrator prin aschiere, M. Voicu si altii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992

Utilajul si tehnologia lucrarilor mecamce, Gh. Zgura si altii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980

Utilajul si tehnologia prelucrarilor prin frezare, rabotare si mortezare, Gh. Calea si altii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

Utilajul si tehnologia lucrarilor de scularie si matriterie, I. Moraru si D. Burdusel, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

Utilajul si tehnologia meseriei, Constructii de masini, V. Margineanu, I. Moraru si D. Teodorescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993

Utilajul si tehnologia lucrarilor de scularie si matriterie. Manual clasa a XII-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985.

Ion Gheorghe, Ion Paraschiv: Utilajul si tehnologia meseriei-mecanic montator         intretinere si reparatii in constructia de masini, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

Auxiliare curriculare de specialitate;

Reviste de specialitate;

Pliante cu diferite utilaje din domeniul mecanic;

20. Curriculum pentru clasa a XII-a, calificarea "Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii".