Electromecanica - grile

Licenta Electromecanica - grile

1 Ajutajajele turbinei cu reactiune sunt de tipul:

a. convergente;

b. convergent-divergente;

c. divergent-convergente;

d. divergente.

2 Ajutajul este:

a. spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;

b. spatiul dintre doua palete mobile in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;

c. spatiul dintre stator si rotor;

d. spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde,scazandu-i viteza.

3 Amplasarea preincalzitorului de aer din figura CAN 58 pe traseul de gaze este inainte de evacuarea gazelor in mediu ambiant. Care trebuie sa fie temperatura maxima de incalzire a aerului

a. 300 grade C

b. 250 grade C

c. cu 200 grade C mai mult decit temperatura mediului ambiant

d. temperatura aerului este mai mica decat temperatura de condensare a vaporilor de apa din gaze (punctul de roua)

4 Armaturile care se monteaza pe fiecare caldare sunt:

a. cel putin o valvula sau un robinet pentru luarea probelor de apa;

b. robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul cu trei cai de la sticla de nivel

c. robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul de purjare superioara;

d. robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul de purjare inferioara.

5 Autoetansarea cu abur este posibila:

a. doar in cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare;

b. doar in cazul CJP, datorita existentei vidului;

c. ambele variante a) si b);

d. doar in cazul CJP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare

6 Avantajul esential al utilizarii caldarilor navale cu dublu circuit este:

a. un randament ridicat comparativ cu alte caldari cu aceeasi productie de abur si aceiasi parametri de functionare

b. excluderea posibilitatii formarii crustei in circuitul primar;

c. o exploatare mai usoara;

d. un grad mai inalt de automatizare

7 Batiul ca organ fix al masinii cu abur cu piston are rolul:

a. de a sustine intreaga constructie a masinii;

b. de a asigura legatura postamentului de osatura navei prin suruburi

c. de a sustine blocul cilindrilor si de a delimita spatiul de miscare a capului de cruce, bielei si arborelui cotit;

d. de a asigura, prin locasurile special prevazute, fixarea lagarelor de pat care sustin arborele cotit

8 Calculul la rezistenta a capacelor colectoarelor caldarii se face in functie de:

a. forma(semisferic, plat, etc.);

b. temperatura aburului;

c. debitul de abur

d. prezenta armaturilor externe

9 Caldarea de abur cu volum mare de apa se caracterizeaza prin:

a. timpul de punere in functiune redus;

b. raportul dintre volumul de apa si suprafata de incalzire este mai mic ca 0,026 (m cub/m patrat);

c. circulatia apei este prin tevi;

d. circulatia gazelor este prin tevi si focarul este cu suprapresiune.

10 Cand presiunea si temperatura aburului au atins valorile nominale:

a. se deschide rapid valvula principala de abur pentru alimentarea consumatorilor;

b. se deschide incet si treptat valvula principala de abur;

c. se deschide robinetul de purja de fund pentru eliminarea namolului;

d. se deschide valvula pentru instalatia de stins incendii cu abur.

11 Cantitatea de aer de ardere introdus in focar depinde de:

a. natura combustibilului;

b. presiunea de aspiratie a ventilatorului de gaze;

c. presiunea de refulare a ventilatorului de aer;

d. temperatura de aprindere a combustibilului.

12 Cantitatea de caldura degajata prin arderea totala a unui kg de combustibil solid sau lichid sau a

unui m3 de combustibil gazos poarta denumirea de:

a. putere calorica inferioara;

b. putere calorica superioara

c. entalpie;

d. caldura fizica a combustibilului.

13 Cantitatea teoretica de aer necesar arderii unui kg de combustibil se calculeaza in functie de:

a. densitatea combustibilului

b. temperatura la care se face arderea;

c. compozitia chimica a combustibilului;

d. sarcina caldarii

14 Capul de apa de alimentare a caldarii este format din:

a. valvula de retinere si valvula de control;

b. valvula de retinere si valvula de purjare de fund;

c. valvula de retinere si valvula de inchidere;

d. valvula de inchidere si valvula de golire.

15 Care din parametrii caracteristici ai suprafetelor auxiliare de schimb de caldura ale caldarii

depinde in cea mai mare masura de regimul termic de lucru?:

a. diametrul interior al tuburilor;

b. numarul de coturi al serpentinelor tuburilor;

c. diametrul exterior al tuburilor;

d. grosimea peretilor tuburilor

16 Care din urmatoarele armaturi sunt utilizate in mod special pe traseele de alimentare cu aer a

caldarii:

a. valvule;

b. subare (registre);

c. supape de siguranta;

d. robinete cu cep.

17 Care din urmatoarele categorii de pierderi de caldura are drept cauza principala nerealizarea

unui raport optim intre combustibil si aer?:

a. pierderile prin ardere mecanic incompleta;

b. pierderile prin ardere chimic incompleta;

c. pierderile gazelor de ardere la cos;

d. pierderile prin radiatie si convectie in mediul exterior

18 Care din urmatoarele categorii de presiune are valoarea cea mai mare in caldare?:

a. presiunea de deschidere a supapelor de siguranta

b. presiunea de alimentare cu apa;

c. presiunea de proba hidraulica;

d. presiunea aburului supraincalzit

19 Care din urmatoarele elemente alcatuiesc asa-numitul balast interior chimic al combustibilului?:

a. carbonul si hidrogenul;

b. azotul si oxigenul;

c. cenusa;

d. umiditatea

20 Care din urmatoarele manevre, nu trebuie efectuata in cazul spargerii unei sticle de nivel?:

a. izolarea sticlei de nivel prin inchiderea robinetelor care asigura comunicatia cu caldarea;

b. demontarea sticlei sparte;

c. inlocuirea sticlei sparte cu o alta de rezerva in cel mult 1/2 ora de la aparitia deranjamentului;

d. urmarirea cu o deosebita atentie a nivelului apei in caldare prin cealalta sticla de nivel

21 Care din urmatoarele marimi nu intervin in reglajul arderii la caldarile de abur:

a. debitul de gaze de ardere;

b. debitul de aer;

c. debitul de combustibil;

d. aburul prelucrat in diferite masini auxiliare de la bord

22 Care din urmatoarele materiale termoizolante se utilizeaza pentru izolatia tubulaturilor cu

temperaturi sub 200 grdC:

a. snur si panza din azbest cu adaos de bumbac 10-12%;

b. snur si panza din azbest cu adaos de bumbac 8-9%;

c. straturi din vata de sticla prinse cu ajutorul sarmelor metalice;

d. foita din aluminiu cu grosimea de 0,008-0,011 mm.

23 Care din urmatoarele sisteme de distributie se utilizeaza numai in cazul distributiei exterioare a

aburului la masinile alternative cu piston:

a. distributia cu sertar plan;

b. distributia cu sertar cilindric;

c. distributia cu sertar cu acoperitoare;

d. distributia cu sertar cu acoperitoare;

24 Care din urmatoarele sisteme de propulsie navala prezinta avantajul celei mai mari autonomii de

mars in conditiile dezvoltarii unei puteri mari de propulsie:

a. sisteme de propulsie cu turbine cu abur;

b. sisteme de propulsie cu turbine cu gaze;

c. sisteme de propulsie cu motoare cu ardere interna;

d. sisteme de propulsie pe baza de energie nucleara;

25 Care din urmatoarele suprafete auxiliare de schimb de caldura produce abur pentru alimentarea

turbinelor auxiliare sau principale?:

a. economizorul;

b. vaporizatorul;

c. preincalzitorul de aer;

d. supraincalzitorul

26 Care din urmatoarele tipuri de caldari sunt prevazute cu un singur circuit de gaze?:

a. caldarea triunghiulara normala simetrica;

b. caldarea triunghiulara normala asimetrica;

c. caldarea triunghiulara asimetrica ecranata;

d. caldarea cilindrica normala simetrica

27 Care din urmatoarele tipuri de dispozitive de inversare a sensului de mars este utilizata in mod

special la actionarea masinilor auxiliare (vinciuri, cabestane, servomotorul carmei etc.)?:

a. inversare de mars cu un excentric;

b. inversare de mars cu doua excentrice;

c. inversare de mars cu trei excentrice;

d. inversare de mars cu sertar diferential

28 Care din urmatoarele tipuri de garnituri se recomanda la imbinarea tubulaturilor de evacuare a

gazelor si la unele tubulaturi de abur cu presiune pana la 16 bar:?

a. cartonul obisnuit;

b. cartonul din azbest;

c. cauciucul;

d. snurul de azbest

29 Care din urmatoarele tipuri de garnituri se utilizeaza la imbinarea tubulaturilor de abur saturat

sau supraincalzit, cu presiuni pana la 50 bar si temperaturi de cca. 450 grdC?:

a. cartonul din azbest;

b. snur din azbest;

c. cauciuc;

d. paranit

30 Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa principiul

de functionare al motoarelor cu ardere interna in 2 timpi cu inalta supraalimentare si baleiaj in

echicurent?:

a. ITG de tip clasic cu ardere la presiune constanta si cu circuit deschis;

b. ITG cu gaze cu ciclu deschis si cu recuperarea caldurii gazelor evacuate;

c. ITG de tip clasic si cu circuit inchis;

d. ITG cu generatoare de gaze cu pistoane libere

31 Care din urmatoarele tipuri de valvule au rolul de a declansa automat la depasirea presiunii de

regim a caldarii?:

a. valvule principale;

b. valvule auxiliare;

c. robinete de control;

d. supape de siguranta.

32 Care din urmatorii factori influenteaza in mod deosebit cantitatea de aer necesar arderii?:

a. natura combustibilului;

b. patrunderile de aer fals in zona cosului de fum;

c. presiunea de refulare a ventilatorului de gaze;

d. omogenitatea amestecului de combustibil-aer

33 Care dintre urmatoarele marimi caracteristice constructiei sistemului de tuburi fierbatoare al

caldarii este influentata in cea mai mare masura de regimul termic de lucru?:

a. lungimea tuburilor;

b. numarul de coturi ale tuburilor in forma de serpentine;

c. grosimea peretilor tuburilor;

d. numarul tuburilor

34 Care dintre urmatoarele solutii de dispunere a prelungitorului tubului de alimentare in colectorul

caldarii este optim din punct de vedere al sigurantei in functionarea caldarii?:

a. pe toata lungimea caldarii, in zona tuburilor ascendente;

b. in zona centrala a colectorului;

c. in zona tuburilor descendente cu orificiile indreptate in sus;

d. in zona tuburilor descendente cu orificiile indreptate in jos

35 Care dintre valvulele care compun capul de alimentare se va monta direct pe corpul caldarii?:

a. valvula de inchidere;

b. valvula de retinere, daca presiunea de alimentare este de 4-8 bar;

c. valvula de inchidere daca este montata intre doua valvule de retinere;

d. valvula de retinere, daca presiunea de alimentare este mai mare de 8 bar

36 Care este excesul de hidrazina?:

a. cresterea continutului de oxigen;

b. alcalinizarea apei prin descompunerea hidrazinei cu formare de amoniac;

c. cresterea continutului de dioxid de carbon;

d. marirea aciditatii apei.

37 Care este locul de amplasare a fasciculului supraincalzitorului de radiatie?:

a. in zona focarului;

b. imediat dupa vaporizator;

c. inaintea vaporizatorului, dar in afara focarului;

d. inaintea economizorului, dar dupa preincalzitor

38 Care este principalul factor care influenteaza timpul de ridicare a presiunii la caldarea navala in

etapa de punere in functiune?:

a. cantitatea de combustibil care arde in focarul caldarii in perioada de ridicare a presiunii;

b. temperatura de vaporizare;

c. presiunea de vaporizare;

d. cantitatea de apa.

39 Care este principalul parametru de care depinde reglajul arderii in focarul caldarii?:

a. temperatura in focar;

b. presiunea aburului livrat la consumator;

c. temperatura aburului livrat la consumator;

d. debitul apei de alimentare

40 Care este rolul antretoazelor la caldarile ignitubulare?:

a. rigidizeaza legatura intre cele doua placi tubulare;

b. asigura transmiterea caldurii de la gazele calde in toata masa de apa a caldarii;

c. transmit caldura spre spatiul de apa al caldarii;

d. asigura rigidizarea intre peretele din spate al cutiei de foc si peretele posterior al caldarii.

41 Care este rolul functional al paravanului separator din figura CAN 70?:

a. asigura separarea apei de alimentare de apa existenta in caldare;

b. asigura separarea vaporilor de apa dupa densitate;

c. asigura separarea vaporilor de apa dupa densitate;

d. asigura separarea si evacuarea namolului

42 Care este rolul functional al paravanului separator din figura CAN 70?:

a. asigura separarea apei de alimentare de apa existenta in

caldare;

b. asigura separarea vaporilor de apa dupa densitate;

c. asigura separarea vaporilor de apa dupa densitate;

d. asigura separarea si evacuarea namolului

43 Care este rolul functional al placii calmante prezentata in figura CAN 68?:

a. asigura miscarea naturala a apei in colectorul superior

b. regleaza debitul apei de alimentare

c. reduce gradul de umiditate a aburului , determina o vaporizzare ordonata

d. modifica presiunea de fierbere a apei

44 Care este rolul functional al prelungitorului tubului de alimentare reprezentat in figura CAN 69?:

a. regleaza debitul de apa;

b. regleaza presiunea de saturatie

c. mareste viteza de vaporizare;

d. asigura alimentarea cu apa fara a perturba circulatia naturala a apei-aburului

45 Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor?:

a. realizeaza pornirea turbinei;

b. turbinele nu au viror;

c. realizeaza oprirea turbinei;

d. roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia

46 Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine?:

a. sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator;

b. modifica debitul de abur de alimentare;

c. regleaza presiunea din interiorul turbinei;

d. modifica turatia turbinei

47 Care este rolul turbionatorului ca piesa componenta a camerei de ardere a unei instalatii de

turbine cu gaze?:

a. de a stopa aerul primar pana la o viteza de 10-20 m/s;

b. de a ajuta la stabilizarea flacarii in focar;

c. de a omogeniza amestecul combustibil-aer in interiorul caldarii

d. de a micsora timpul de ardere a combustibilului

48 Care este utilitatea aparatului Orsat in studiul arderii combustibilului in focarele caldarilor

navale?:

a. analiza chimica a gazelor de ardere;

b. analiza continutului de carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu in apa de alimentare

c. determinarea salinitatii apei-aburului;

d. determinarea coeficientului de patrunderi de aer fals in caldare

49 Care sunt cauzele care pot produce fisura corpului caldarii?:

a. incalzire neuniforma si o racire brusca;

b. incalzire neuniforma din cauza ventilatiei din

compartimentul masini;

c. racire brusca prin executarea unor purjeri de suprafata mai prelungite

d. tratarea incorecta a apei

50 Care sunt cauzele posibile atunci cand fumul la cos este foarte dens, de culoare

alb-laptoasa?

a. temperatura gazelor a ajuns la valoarea de saturatie;

b. spargerea tuburilor, la o supraincalzire locala;

c. coeficientul de exces de aer prea mare;

d. umiditatea aerului este de 85 %.

51 Cauza circulatiei naturale a apei in caldare este:

a. diferenta de temperatura dintre temperatura de vaporizare si temperatura apei de alimentare;

b. impulsul de circulatie creat de diferenta de greutati specifice intre apa din tuburile dispuse la distanta mai mare de focar si tuburile din vecinatatea focarului;

c. cantitatea de substante folosite la tratarea apei;

d. presiunea apei de alimentare.

52 Cauzele posibile ale cresterii anormale a presiunii aburului sunt:

a. nivelul apei in basa este maxim;

b. s-a defectat instalatia de automatizare;

c. s-a defectat pompa de extractie condens;

d. nu s-au executat purjerile programate.

53 Cauzele posibile ale variatiei excesive ale nivelului apei in colector sunt:

a. infundarea duzelor pulverizatorului de combustibil;

b. uzarea pompei de extractie condens;

c. continutul sporit de impuritati mecanice si uleioase;

d. vidul din condensator nu este reglat.

54 Cauzele posibile ale variatiei excesive ale nivelului apei in colector sunt:

a. deschiderea brusca a valvulei de abur catre consumatori

b. capetele de alimentare sunt defecte;

c. supapele de siguranta se deschid la presiuni mai mici;

d. presiunea apei de alimentare este prea mica.

55 Cauzele posibile ale variatiei excesive ale nivelului apei in colector sunt:

a. modificarea compozitiei combustibilului;

b. cresterea duritatii apei;

c. variatia excesului de aer;

d. tubul prelungitor de alimentare nu este pozitionat corect

56 Ce fenomene pot provoca supraincalzirea locala si spargerea tuburilor?:

a. lipsa apei in tuburi;

b. placa tubulara s-a incalzit neuniform;

c. debit mare de abur catre consumatori;

d. nivel maxim al apei in caldare

57 Ce fenomene pot provoca supraincalzirea locala si spargerea tuburilor?:

a. placa tubulara s-a incalzit neuniform;

b. dupa mandrinare nu s-au punctat prin sudura;

c. coroziunea accentuata a tuburilor

d. depuneri de funingine pe tuburi.

58 Ce masuri se iau daca se constata pierderea apei din sticla de nivel si aparitia

unui miros specific de cauciuc ars?:

a. se verifica cablurile electrice ale motoarelor electrice;

b. se porneste pompa de alimentare si se reduce consumul de abur;

c. se consemneaza incidentul;

d. se opreste caldarea, se face controlul suprafetelor de incalzire; se lasa caldarea la rece; se depisteaza si se remediaza defectiunea.

59 Ce masuri se iau daca se constata spargerea turburilor?:

a. se opreste caldarea , se lasa la rece, se goleste, se depisteaza tuburile sparte si se tamponeaza ;

b. se face comanda pentru inlocuirea placii tubulare;

c. se opreste alimentarea consumatorilor cu abur si se regleaza procesul de ardere;

d. se consemneaza fenomenele aparute.

60 Ce reprezinta duritatea permanenta?:

a. continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;

b. continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor

c. continutul total de ioni de calciu si magneziu;

d. continutul total de saruri de calciu si magneziu.

61 Ce reprezinta duritatea temporara?:

a. continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;

b. continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor

c. continutul total de ioni de calciu si magneziu;

d. continutul total de saruri de calciu si magneziu.

62 Ce reprezinta duritatea totala?:

a. continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;

b. continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor;

c. continutul total de ioni de calciu si magneziu;

d. continutul total de saruri de calciu si magneziu

63 Ce reprezinta marimea Q1 in ecuatia bilantului energetic al unei caldari de abur: Qd = Q1 + Q2

+ Q3 + Q4 + Q5 + Q6

a. caldura pierduta prin gazele de ardere evacuate la cosul caldarii;

b. caldura pierduta prin ardere chimic incompleta;

c. caldura utilizata pentru transformarea apei in abur;

d. caldura pierduta prin saturatie si convectie in mediul inconjurator.

64 Ce reprezinta raza de excentricitate la masina alternativa cu piston?:

a. raza excentricului masinii;

b. raza sectiunii transversale a arborelui cotit;

c. raza cercului descris de centrul excentricului;

d. raza manivelei sertarului

65 Ce rol are roata de reglare la o turbina cu abur:

a. este o componenta a regulatorului de turatie;

b. fiind montata pe axul turbinei, actioneaza regulatorul;

c. este turbina Curtis utilizata in reglarea cantitativa.

d. dispozitiv de reglare a calitatii aburului in reglarea de tip calitativ.

66 Ce se intelege prin fenomenul de ebolitiune?:

a. vaporizarea brusca a apei in tuburile caldarii;

b. vaporizarea brusca a apei in colectorul caldarii;

c. stagnarea circulatiei apei si aburului in tuburile caldarii acvatubulare;

d. fenomenul de fierbere turbulenta a apei in colectorul caldarii.

67 Ce semnifica elementele din figura CAN 64?:

a. 2- ventil, 3-corpul armaturii;

b. 1- corpul armaturii, 4-contragreutate;

c. 3-tija, 2- element de reglare;

d. 4-contragreutate, 1-organ de inchidere

68 Ce semnifica elementul prezentat in figura CAN 65?;

a. robinet de purjare continua;

b. robinet de purjare intermitenta;

c. supapa dubla de siguranta;

d. cap de alimentare.

69 Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur?:

a. viteza absoluta a aburului la intrarea in palete;

b. viteza absoluta a aburului la iesirea din palete;

c. viteza relativa a aburului la intrarea in palete;

d. viteza relativa a aburului la iesirea din palete.

70 Ce semnifica punctul de roua acida?:

a. temperatura la care se condenseaza vaporii de apa din gazele de ardere la cos;

b. temperatura gazelor de ardere in zona de evacuare la cos;

c. temperatura la care se condenseaza vaporii de apa in zona economizorului;

d. temperatura la care se condenseaza anhidrida sulfurica din gazele de ardere.

71 Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur?:

a. convergente;

b. divergente;

c. convergent-divergente;

d. divergent-convergente;

72 Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei?:

a. pompa cu piston;

b. pompa cu membrana;

c. pompa cu angrenaje;

d. pompa centrifuga cu rotor si palete;

73 Ce tipuri de garnituri se folosesc la cutiile de etansare ale masinii alternative?:

a. klinghenit;

b. carton

c. piele;

d. azbest

74 Ce trebuie sa permita dispozitivele de inchidere ale indicatoarelor de nivel?

a. controlul calitatii apei;

b. purjarea separata a spatiilor de apa si a spatiilor de abur;

c. controlul calitatii aburului;

d. montarea unor sticle de nivel etalon pentru verificarea exacta a nivelului.

75 Ce unitati de masura se utilizeaza pentru masurarea presiunii din traseul de gaze al caldarii de

abur cu arzator?

a. bar;

b. MPa

c. mmCHg;

d. mmCA.

76 Cel mai mare consum de energie se inregistreaza in cazul tirajului:

a. artificial direct

b. artificial mixt;

c. artificial indirect;

d. natural dinamic.

77 Cel mai sigur sistem de ungere, care asigura un debit constant si suficient de ulei in toate zonele

de ungere ale masinii cu abur cu piston, este:

a. ungerea prin barbotaj;

b. ungerea prin picurare;

c. ungerea prin circuit inchis sub presiune;

d. ungerea prin gravitatie

78 Cele mai mici pierderi prin ventilatie se inregistreaza la:

a. turbinele Curtis;

b. turbinele cu admisie axiala;

c. turbinele cu reactiune polietajate;

d. turbinele cu actiune cu admisie partiala.

79 Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt:

a. turbina Curtis;

b. turbina Laval;

c. turbine radiale;

d. turbine cu mai multe trepte de presiune

80 Coeficientul de exces de aer specific caldarilor se incadreaza in limitele:

a. 1,5 - 1,9;

b. 2 - 3;

c. 1,05 - 1,4;

d. 0,5 - 0,9.

81 Colectoarele caldarii se construiesc din:

a. tevi laminate cu diametrul de peste 500m;

b. tevi sudate elicoidal;

c. table sudate pe generatoare;

d. toate solutiile de mai sus sunt aplicabile in functie de tipul caldarii

82 Compensatorii sunt portiuni de tubulatura cu configuratie speciala, montati in diferite locuri de-a

lungul retelei de tubulaturi, avand rolul de:

a. a asigura alungirea tubulaturilor fara a se afecta etansarea si fixarea acestora;

b. a asigura dilatarea in grosime a tubulaturilor fara a se afecta etansarea si fixarea acestora;

c. a facilita montarea retelei de tubulaturi in spatiul afectat acestora pe nava;

d. a nu permite deformarea tubulaturii datorita greutatii proprii.

83 Condensatorul este instalatia in care:

a. aerul esapat din CJP se mentine la presiunea atmosferica;

b. aburului esapat din CJP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice;

c. aburului esapat din CJP i se mareste presiunea peste valoarea presiunii atmosferice;

d. aburului esapat din CIP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice.

84 Condensoarele utilizate in instalatiile de forta cu abur pot fi:

a. de suprafata;

b. de amestec;

c. de ambele tipuri mentionate;

d. doar de amestec.

85 Conform gradului de reactiune, turbinele se calsifica astfel:

a. turbina cu reactiune, daca gradul de reactiune are valoare mai mica de 15%;

b. la turbina cu reactiune, daca gradul de reactiune are valoare mai mare de 15%;

c. are valoarea de 50% turbina cu reactiune totala, daca gradul de reactiune are valorarea 50%;

d. turbina cu reactiune pura, daca gradul de reactiune are valoarea 50%.

Conform instructiunilor de exploatare de la bordul navei, nu este admisa functionarea caldarii

86 cand numarul tuburilor tamponate, comparativ cu numarul total de tuburi, este:

a. 1%;

b. 3%;

c. 5%;

d. peste 10%.

87 Consumul orar de combustibil la o caldare este:

a. direct proportional cu debitul de abur;

b. invers proportional cu diferenta de entalpie: abur-apa;

c. proportional cu randamentul de transfer;

d. direct proportional cu puterea calorica inferioara a combustibilului

88 Controlul sticlelor de nivel se face prin purjarea acestora la un interval de:

a. 10 minute timp de 1 secunda;

b. 10 minute timp de 2-3 secunde;

c. 15 minute timp de 1 secunda;

d. 15 minute timp de 2-3 secunde

89 Cresterea de volum specific al aburului de la admisia in CIP pana la evacuarea din CJP datorata

destinderii aburului in TA se compenseaza prin:

a. pastrarea constanta a sectiunilor de trecere a aburului;

b. cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin micsorarea lungimii paletelor, in special in primele trepte;

c. cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;

d. scaderea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;

90 Cresterea temperaturii apei din condensator are drept cauza:

a. infundarea tevilor de racire;

b. cresterea presiunii din condensator, deci reducerea vidului in acesta;

c. scaderea presiunii din condensator

d. cauzele de la punctele a si b

91 Culoarea alb-laptoasa a gazelor de ardere la cosul caldarii semnifica:

a. aer de ardere insuficient;

b. exces mare de aer;

c. o ardere buna;

d. spargerea unuia sau mai multor tuburi fierbatoare

92 Culoarea gazelor la cosul navei este alb-laptoasa cand:

a. combustibilul este insuficient omogenizat;

b. cantitatea de hidrogen din combustibil este mare;

c. este cantitate mare de apa in combustibil sau tuburi sparte;

d. temperatura gazelor este mare.

93 Cum se procedeaza la punerea in functiune a unei turbine termice in cazul constatarii unor

zgomote sau vibratii in turbina?:

a. se opreste imediat turbina si se cerceteaza cauza;

b. se reduce turatia pana la disparitia vibratiilor, dupa care turatia se mareste din nou;

c. se lasa turbina sa functioneze in continuare cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratia nu dispare, se opreste turbina;

d. se lasa turbina sa functioneze cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratiile nu dispar, se reduce treptat turatia pe turbina pana la disparitia acestora.

94 Cum se realizeaza schimbul de energie termica in supraincalzitorul de abur din fig. CAN 56?:

a. prin radiatie si conductie;

b. prin convectie si radiatie;

c. numai prin radiatie;

d. prin convectie de la gaze la tuburi; conductie; convectie de la tuburi la abur.

95 Cum trebuie sa fie presiunea uleiului din instalatia de ungere in comparatie cu presiunea apei de

racire din racitorul de ulei?:

a. mai mica;

b. mai mare;

c. egala;

d. indiferent.

96 Daca la incalzirea caldarii robinetului de aerisire s-a blocat in pozitie inchisa, se procedeaza la:

a. se deschide robinetul de purja de suprafata;

b. se intredeschide o suprafata de siguranta montata pe colectorul superior;

c. scade nivelul apei la minim si se intredeschide valvula principala de abur;

d. se face purjarea de fund pentru un minut.

97 De regula, cele mai multe tuburi la caldarile acvatubulare se sparg in zona

ultimelor randuri (zona tuburilor descendente). Precizati care este cauza:

a. lipirea bulelor de abur de suprafata interioara a tuburilor; se inrautateste astfel transmiterea caldurii;

b. instalarea incorecta a prelungitorului tubului de alimentare, adica in dreptul tuburilor de ascensiune;

c. lipsa de apa, determinata de mentinerea nivelului apei prea coborat in sticlele de nivel;

d. coroziunea excesiva a tuburilor in zona respectiva.

98 Debitul corespunzator functionarii caldarii cu un randament maxim, reprezentand 80% din debitul nominal, poarta denumirea de:

a. debit de varf;

b. debit economic;

c. debit specific;

d. debit de regim.

99 Debitul de abur livrat de caldare:

a. este variabil in functie de presiunea combustibilului;

b. este variabil in functie de temperatura combustibilului;

c. este constant daca se regleaza temperatura de

supraincalzire a aburului;

d. este variabil in functie de cerintele consumatorilor, dar trebuie mentinute presiunea si temperatura aburului.

100 Depresiunea din focar se obtine la caldarile cu tiraj fortat cu ajutorul:

a. ventilatorului de aer de introductie;

b. arzatorului de combustibil cu doua diuze;

c. ventilatorului de extractie;

d. njectorului de combustibil cu abur

101 Diafragmele sunt:

a. pereti transversali semicirculari montati in peretele carcasei, in care sunt fixate ajutajele;

b. pereti transversali semicirculari montati in carcas─a, in care sunt fixate paletele mobile;

c. pereti transversali semicirculari ce despart treptele consecutive ale TA;

d. pereti longitudinali ce despart treptele consecutive ale TA.

102 Diafragmele turbinelor cu abur au rolul:

a. de a delimita spatiul de abur;

b. de sustinere a ajutajelor;

c. de izolare a rotii de reglare;

d. de preluare si diminuare a socurilor generate de variatiile de temperatura si presiunea aburului.

103 Diferenta dintre turbina cu actiune si cea cu reactiune consta in:

a. Diferenta dintre turbina cu actiune si cea cu reactiune consta in:

b. in turbina cu actiune, destinderea se produce in rotor, iar in

cea cu reactiune numai in ajutaje;

c. in turbina cu actiune destinderea se produce numai in ajutaje, iar in cea cu reactiune numai in rotor;

d. in ambele, destinderea aburului are loc numai in ajutaje.

104 Din punct de vedere al masurarii presiunii, o caldare de abur este prevazuta cu:

a. cel putin doua manometre racordate pe spatiul de abur;

b. un manometru montat pe purja de suprafata;

c. cel putin doua manometre racordate pe spatiul de apa de alimentare si de golire;

d. un manometru montat pe purja de fund.

105 Din punct de vedere termodinamic, supraincalzirea aburului este un proces in

care:

a. temperatura aburului este inferioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii la care acesta se afla;

b. temperatura aburului este superioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii la care acesta se afla;

c. entropia ramane constanta;

d. entalpia ramane constanta.

106 Din punct de vedere termodinamic, supraincalzirea aburului este un proces:

a. izobar

b. izocor

c. izoterm

d. izobar-izoterm

107 Din punctul de vedere al circulatiei apei, caldarinele recuperatoare pot fi:

a. cu circulatie naturala lenta;

b. cu circulatie fortata (artificiala) repetata;

c. cu strabatere fortata;

d. cu circulatie naturala accelerata

108 Dispozitivele de cuplare care constau din doua flanse forjate sau impanate pe arbori sunt:

a. cuplaje semielastice;

b. cuplaje rigide;

c. cuplaje elastice;

d. cuplaje speciale;

109 Dispozitivul de protectie al turbinelor cu abur impotriva supraturarii:

a. reduce debitul de abur pana la scaderea turatiei sub limita periculoasa;

b. turbinele cu abur nu au un asemenea dispozitiv;

c. limiteaza debitul de abur la o valoare prestabilita;

d. intrerupe alimentarea cu abur a turbinei.

110 Distributia aburului la masina cu abur cu piston in cazul introducerii interioare si

exterioare a aburului se realizeaza cu ajutorul:

a. sertarelor plane;

b. sertarelor cilindrice;

c. unor sisteme de supape actionate de mecanisme speciale

d. sertarelor diferentiale

111 Dupa modul de fixare al labirintilor acestia pot fi:

a. rigizi;

b. elastici;

c. doar elastici;

d. de ambele tipuri.

112 Dupa reducerea considerabila a umiditatii aburului in separatorul de umiditate,

agentul este supus:

a. unei etape suplimentare de supraincalzire, in scopul cresterii randamentului de utilizare;

b. unei raciri, in scopul eficientizarii utilizarii aburului;

c. esaparii in atmosfera;

d. condensarii

113 Duritatea temporara reprezinta concentratia de:

a. hidrocarburi de sodiu si potasiu;

b. bicarbonat de calciu si magneziu;

c. sulfati de calciu si magneziu

114 Economizoarele fierbatoare pot fi utilizate numai de:

a. toate tipurile de caldari;

b. caldarile cu circulatie naturala;

c. caldarile cu circulatie artificiala;

d. caldarile acvatubulare

115 Economizoarele nefierbatoare pot fi utilizate numai de:

a. toate tipurile de caldari;

b. caldarile cu circulatie naturala;

c. caldarile cu circulatie artificiala repetata;

d. caldarile ignitubulare.

116 Economizorul este prevazut cu:

a. un manometru montat pe partea de iesire a apei;

b. un manovacuumetru montat pe partea de intrare a apei;

c. un vacuumetru pentru (-2ΓĮS. -0,5) bar;

d. un manometru montat pe partea de intrare a apei.

117 Economizorul unei caldari navale are rolul de a:

a. mari randamentul caldarii;

b. reduce consumul de combustibil;

c. mentine parametrii functionali in limite nominale;

d. creste randamentul caldarii numai daca este fierbator.

118 Efectele nefavorabile ale patrunderii aerului din spatiul de abur, respectiv din spatiul de apa al

condensatorului sunt:

a. cresterea vidului, respectiv cresterea continutului de oxigen dizolvat in condensat;

b. inrautatirea vidului, respectiv cresterea continutului de oxigen dizolvat in condensat;

c. inrautatirea vidului, respectiv scaderea continutului de oxigen dizolvat in condensate;

d. scaderea randamentului turbinei.

119 Efectele negative ale umiditatii aburului sunt:

a. scaderea randamentului turbinei;

b. erodarea paletelor rotorice;

c. franarea discului rotorului, erodarea paletelor si scaderea randamentului TA;

d. erodarea diafragmelor

120 Ejectorul aer-abur are drept rol functional:

a. extragerea aburului, prin circularea apei intr-un ajutaj convergent-divergent;

b. extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent;

c. extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului evacuat din CJP;

d. extragerea aburului, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent.

121 Eliminarea dioxidului de carbon se realizeaza prin:

a. amoniacul gazos ce se formeaza prin descompunerea excesului de hidrazina

b. utilizarea materialelor neferoase pentru tuburile condensatoarelor;

c. condensarea vaporilor de apa in vid;

d. utilizarea apei acide.

122 Este caldare de abur cu circulatie naturala, conform figurii CAN 59, daca:

a. succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de abur;

b. miscarea amestecului apa-abur in sistemul vaporizator este ascensionala si se bazeaza pe diferenta de densitate intre apa de alimentare ce intra in vaporizator si amestecul

apa abur ce iese din vaporizator;

c. capul de alimentatre este plasat in partea inferioara a caldarii;

d. prelungitorul tubului de alimentare este corect pozitionat.

123 Etansarea cu abur este formata din:

a. succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de abur;

b. succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de abur;

c. succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de ulei de ungere;

d. succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de ulei.

124 Etansarea la arbore cu apa este mai eficienta decat cea cu abur, deoarece se

realizeaza prin centrifugarea apei, dar prezinta ca principal dezavantaj;

a. dependenta de debitul de abur vehiculat in TA;

b. dependenta de umiditatea aburului;

c. dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar dupa depasirea cu 50% a turatiei de sincronism;

d. dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar inainte de atingerea a 50 % din turatia de sincronism.

125 Etansarile penetratiilor rotorului prin carcase se fac in scopul:

a. reducerii scaparilor de abur spre exterior la CIP si CJP;

b. reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire;

c. reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CIP, ultima aflata sub vid pe durata manevrelor de pornire;

d. reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si patrunderii de aer la CIP si CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire.

126 Etansarile penetratiilor rotorului prin carcase se fac in scopul:

a. reducerii scaparilor de abur spre exterior la CIP si CJP;

b. reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire;

c. reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CIP, ultima aflata sub vid pe durata manevrelor de pornire;

d. reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si patrunderii de aer la CIP si CJP, aflate sub vid pe durata

manevrelor de pornire.

127

a. deteriorarii placii calmante;

b. introducerea apei de alimentare cu temperatura prea scazuta;

c. cresterea rapida a sarcinii turbinei;

d. schimbarea timpului de combustibil

128 Fiecare caldare de abur trebuie sa fie prevazuta cu cel putin:

a. o supapa de siguranta;

b. trei supape de siguranta inseriate;

c. doua supape de siguranta cu arc, de aceeasi constructie si aceeasi dimensiune montate pe tamburul caldarii si o supapa de siguranta montata pe colectorul de iesire al supraincalzitorului

d. doua supape de siguranta inseriate

129 Forma evazata a TA se datoreaza:

a. cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de joasa presiune CJP spre cea de inalta CIP, simultan cu scaderea presiunii aburului;

b. cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu scaderea presiunii aburului;

c. scaderii volumului specific al aburului cu scaderea presiunii;

d. cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu cresterea presiunii aburului

130 Gazele evacuate din caldare sunt utilizate pentru obtinerea gazelor inerte. Ce implicatii are daca

preincalzitorul de aer din fig. CAN 58 este fisurat:

a. scade presiunea aerului din focar si creste infiltratia de aer fals;

b. scade puterea compresorului de aer, deoarece o parte din aer scapa in gazele de ardere;

c. creste continutul de oxigen in gazele inerte;

d. reduce temperatura gazelor si reduce poluarea cu oxizi de azot

131 Gradul de reactiune:

a. defineste o turbina ca fiind cu actiune sau reactiune:

b. are valori proportionale cu viteza aburului in ajutaje;

c. are valori proportionale cu viteza aburului in paletele mobile;

d. este o marime utilizata de motoarele turboreactive.

132 Identificati elementele componente din figura CAN 75:

a. 1-colector (tambur), 3- pompa de circulatie, 6- pompa de alimentare;

b. 8-supraincalzitor, 5-economizor;

c. 7-preincalzitor de aer, 5-sistem fierbator;

d. 7-economizor, 8-supraincalzitor, 9- supapa de siguranta.

133 Identificati elementele componente din figura CAN 76:

a. 5 pompa de alimentare , 6-tubulatura de umplere supraincalzitor

b. 2- preincalzitor de aer, 4-sistem fierbator;

c. pompa de circulatie, 1-cap de alimentare, 2- sistem fierbator,

d. 1-cap de alimentare, 3- supraincalzitor.

134 Identificati elementele componente din figura CAN 77:

a. 4- supapa de siguranta, 6-regulator de presiune;

b. 2-manometru, 5-acumulator-separator de vapori, pompa de circulatie;

c. 7-pompa de alimentare ,1-caldarina recuperatoare;

d. 2-manometru, 4- supapa de evacuare abur in instalatia de stins incendiu cu abur

135

Identificati elementele componente din figura CAN 78:

a. 6-pompa de alimentare, 5-cap de alimentare, 8- basa, 13- supapa de siguranta;

b. 9-condensatoe de abur cu vid, 16-manometru;

c. 8-basa, 15- supapa de siguranta;

d. 8-basa, 15- supapa de siguranta;

136 Identificati elementele componente din instalatia de alimentare cu combustibil

reprezentata in figura CAN 79:

a. 1-tanc de serviciu, 6-tava de scurgere combustibil purjat, 13-robinet actionat electromagnetic pentru aer comprimat;

b. 17-tubulatura de surplus de combustibil, 18-vas de separare aer din apa;

c. 8-tanc de amestec ( de omogenizare), 12- incalzitor de combustibil, 16- magistrala pentru alimentare arzatoare;

d. 18- oala de condens, 3- robinet de aerisire.

137 Impulsul de circulatie a apei in caldarile navale se refera la:

a. presiunea pompei de alimentare;

b. presiunea pompei de circulatie;

c. diferenta de presiune pe conturul de circulatie

d. presiunea initiala la caldarile ignitubulare.

138 In care categorie de fenomene anormale, ce se pot ivi la caldari in timpul functionarii, se

incadreaza pierderea apei in sticlele de nivel:

a. fenomene anormale care permit functionarea in continuare a caldarii doar o scurta perioada de timp;

b. fenomene anormale care pot deveni cauza unor avarii periculoase;

c. fenomene anormale care impun oprirea imediata a caldarii;

d. fenomene anormale care permit functionarea caldarii cu conditia luarii unor masuri de remediere

139 In care din sistemele de reglaj automat aferente caldarii navale exista urmatorii parametri reglati:

debitul de combustibil, debitul de aer, debitul de gaze de ardere evacuate:

a. reglajul automat al nivelului apei in caldare;

b. reglajul automat al consumului de combustibil in functie de regimul de mars al navei;

c. reglajul automat al procesului de ardere in focarul caldarii;

d. reglajul automat al debitului de apa de alimentare.

140 In care din situatiile urmatoare se considera ca nivelul apei in sticlele de nivel indica

functionarea caldarii la sarcina nominala:

a. nivelul apei este nemiscat in dreptul semnului mediu de pe sticla;

b. nivelul apei oscileaza usor in dreptul semnului mediu de pe sticla;

c. nivelul apei este nemiscat foarte aproape de semnul de nivel maxim in caldare;

d. nivelul apei este nemiscat foarte aproape de semnul de nivel minim in caldare

141 In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, care sunt cauzele posibile:

a. lipsa de aer de ardere;

b. nu s-a urmarit corect nivelul apei in colector;

c. umiditatea aerului din mediu ambiant a crescut;

d. s-au spart tuburi de apa-abur

142 In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, care sunt cauzele posibile:

a. s-a schimbat culoarea flacarii;

b. lungimea flacarii s-a redus;

c. temperatura scazuta a combustibilului marin greu;

d. puterea calorifica a combustibilului este scazuta.

143 In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, ce masuri se pot lua:

a. se mentine coeficientul de exces de aer la valoarea de 1,2

b. se verifica temperatura combustibilului si daca este mica se creste temperatura acestuia;

c. se determina puterea calorifica inferioara a combustibilului

d. se face analiza elementara a combustibilului;

144 In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, ce masuri se pot lua:

a. se face analiza elementara a combustibilului;

b. se creste temperatura punctului de roua;

c. se mareste debitul de aer de ardere;

d. se verifica starea preincalzitorului de aer.

145 In cazul in care tubulaturile de abur trec prin locuri unde pot fi supuse diferitelor

socuri mecanice, izolatia termica trebuie sa fie acoperita cu:

a. foite de aluminiu cu grosimea de 0,8 mm;

b. site din sarma zincata cu o grosime de 0,9 mm si ochiuri de 10 x 10 mm;

c. site din sarma zincata cu o grosime de 0,9 mm si ochiuri de 10 x 10 mm cu aplicarea unui strat de sovelit sau azbomagneziu;

d. table din fier zincat si din duraluminiu.

146 In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), care sunt cauzele posibile:

a. s-a redus consumul de abur;

b. presiunea de refulare a pompei de alimentare a scazut;

c. izolatie deteriorata

d. ventilatie incorecta in compartimentul masini.

147 In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), ce masuri se iau:

a. se consemneaza incidentul;

b. se opreste caldarea;

c. se procedeaza la racirea brusca si intensa pentru eliminarea riscurilor de incendii;

d. se pregateste instalatia de stins incendii cu CO2.

148 In cazul supraincalzirii peretilor metalici extreriori (inrosirea acestora), care sunt cauzele

posibile:

a. nu s-a facut analiza elementara a combustibilului;

b. ventilatia incorecta in compartimentul caldarilor;

c. deschiderea brusca a valvulei catre consumatorii de abur;

d. pulverizatoarele proiecteaza combustibil pe pereti.

149 In cazul variatiei excesive a nivelului apei in colector se iau urmatoarele masuri:

a. se face o extractie de suprafata si se reduce consumul de vapori;

b. placa calmanta nu este pozitionata corect, deci trebuie repozitionata;

c. placa calmanta nu este pozitionata corect, deci trebuie repozitionata;

d. se verifica nivelul in basa.

150 In ce categorie de caldari se incadreaza caldarile tip La Mont din punctul de vedere al circulatiei

apei:

a. cu circulatie naturala lenta;

b. cu circulatie naturala accelerata;

c. cu circulatie fortata (artificiala) repetata;

d. cu circulatie fortata unica

151 In ce caz este necesara actiunea de virare a masinii cu abur cu piston?:

a. imediat dupa oprire;

b. dupa 10 ore de la oprire;

c. daca stationarea dureaza peste 24 ore;

d. daca stationarea depaseste 48 ore

152 In ce consta operatia de balansare a masinii cu abur cu piston:

a. rotirea inceata a masinii (20-50 rot/min) inspre pozitia inainte si inapoi;

b. rotirea inceata a masinii o singura data inainte;

c. rotirea inceata a masinii de mai multe ori inainte si inapoi;

d. rotirea mai rapida a masinii (100-150 rot/min) de mai multe ori inainte si inapoi

153 In figura CAN 54 supraincalzitorul de abur este plasat astfel:

a. intre fascicolele de tuburi neecranate;

b. pe peretele ecranat;

c. pe traseul de gaze dupa economizor;

d. direct in focar, circulatia aburului fiind artificiala.

154 In figura CAN 55.a. fixarea tevilor direct pe tambur se face prin:

a. nituire;

b. nituire, lipire tare;

c. mandrinare sau sudare;

d. cu filet si nituire;

155 In figura CAN 53.a. descrieti circulatia fluidelor de lucru:

a. apa-aburul prin tevi, gazele peste tevi;

b. apa-abur in colectoare, prin tevi gazele rezultate in urma arderii;

c. aburul prin tuburi, gazele de ardere in colectoare;

d. apa peste tuburi, gazele de ardere in colectoare.

156 In figura CAN 55 f. care este rolul capacului oval:

a. functional, pentru marirea suprafetei de schimb de caldura;

b. tehnologic pentru montarea sau schimbarea tevilor;

c. tehnologic pentru rigidizarea camerei sectionate;

d. tehnologic pentru etansare.

157 In figura CAN 57a. Sunt prezentate economizoare din tuburi de fonta. Care este rolul functional

al aripioarelor:

a. permite cresterea temperaturii apei cu 10 grade c peste temperatura de vaporizare in sistemul fierbator;

b. creste suprafata de schimb de caldura;

c. ridigizeaza tuburile;

d. sunt distantiere intre tuburi.

158 In figura CAN 60, elementele componente sunt:

a. 2- economizor , 3- preincalzitor;

b. 1-pompa de circulatie, 6- pompa de alimentare;

c. 4- colector superior, 5- supraincalzitor, 6- pompa de circulatie;

d. 1- pompa de circulatie, 2- fierbator.

159 In figura CAN 61 elementele componente sunt :

a. 1-ventilator de aer, 4- supraincalzitor;

b. 3-sistem fierbator;

c. 5-economizor;

d. 5-preincalzitor de aer, 4- supraincalzitor.

160 In figura CAN 62, ce reprezinta variantele de armaturi:

a. j- supapa de siguranta cu contragreutate;

b. d- robinet cu pana,

c. c- clapeta de retinere cu valva;

d. l- oala de condensat cu plutitor, e- clapeta de retinere cu ventil.

161 In mod obisnuit reglarea puterii unei turbine se realizeaza prin:

a. reglarea presiunii aburului;

b. reglarea temperaturii aburului;

c. reglarea debitului de abur

d. reglarea umiditatii

162 In reductorul de presiune:

a. entalpia este constanta;

b. procesul este isentropic;

c. volumul specific se micsoreaza;

d. temperatura creste.

163 In stationare, caldarile pot fi pastrate fie in starea plina cu apa, fie in stare uscata. Pana la ce

perioada de stationare caldarea se conserva in starea plina cu apa:

a. peste 50 zile;

b. 45 zile;

c. 35 zile;35 zile;

d. pana la 30 zile.

164 In timpul incalzirii se verifica:

a. existenta unor eventuale scapari de abur sau apa , zgomote, pocnituri, sueraturi;

b. vidul din condensator;

c. puterea si turatia turbinei cu abur pentru antrenarea generatorului de curent electric;

d. amperajul electro-pompei de extractie condens.

165 In turbina cu reactiune, presiunea aburului comporta urmatoarea variatie :

a. scade in ajutaj, scade in paletele mobile;

b. scade in ajutaj, constanta in paletele mobile;

c. creste in ajutaj, scade in paletele mobile;

d. creste in ajutaj, creste in paletele mobile.

166 In turbina cu reactiune, Viteza aburului variaza astfel:

a. scade in ajutaj, constanta in paletele mobile

b. scade in ajutaj, scade in paletele directoare

c. creste in ajutaj, scade in paletele mobile

d. creste in ajutaj, constanta in paletele mobile

167 In turbina Laval:

a. viteza creste in ajutaje si presiunea ramane constanta

b. presiunea si viteza cresc in palete mobile;

c. presiunea scade si viteza creste in ajutaje;

d. presiunile raman constante, procesul fiind izentalpic

168 In turbine Curtis, presiunea aburului prezinta urmatoarea variatie:

a. scade in ajutaje, creste in paletele mobile, scade in paletele directoare;

b. scade in ajutaj, ramane constanta in paletele mobile, creste in paletele directoare

c. scade in ajutaj, ramane constanta in paletele mobile sipaletele directoare;

d. constanta in ajutaj si paletele directoare, scade in paletele mobile.

169 Indicatoarele de nivel ale caldarilor de abur se prezinta sub forma de:

a. tuburi transparente

b. plane si striate daca presiunea de lucru este sub 32 bar

c. tuburi cu mercur

d. tuburi cu alcool colorat

170 Indicatoarele de nivel trebuie prevazute cu:

a. sita de azbest pentru izolare termica;

b. cu robineti de retinere pe partea de apa;

c. cu robineti de retinere pe partea de abur;

d. cu dispozitive de inchidere atat pe partea spatiului cu apa, cat si pe partea spatiului cu abur.

171 Indicele de calitate a apei de alimentare si a apei din caldare, care caracterizeaza prezenta

bicarbonatilor de calciu Ca(HCO3)2 si bicarbonatilor de magneziu Mg(HCO3)2 in apa, poarta

denumirea de:

a. salinitatea apei;

b. duritate pemanenta;

c. duritate temporara;

d. duritate totala.

172 Intre manometru si teava de racordare se monteaza:

a. robinet cu retinere;

b. robinet cu inchidere;

c. robinete sau valvule cu trei cai;

d. robinete de inchidere si retinere.

173 Introducerea aburului la turbine cu reactiune totala este:

a. axiala;

b. radiala;

c. tangentiala;

d. axial-radiala.

174 La aparitia fisurilor in corpul caldarii, ce masuri trebuie luate:

a. se face purjarea de fund pentru evacuarea depunerilor de namol;

b. se opreste caldarea, se raceste lent, se remediaza fisura;

c. se opreste pompa de alimentare;

d. se consemneaza incidentul.

175 La atingerea presiunii de regim in caldare, este necesar a se efectua o proba a supapelor de

siguranta prin ridicarea presiunii cu cca:

a. 0,2-0,3 bar;

b. 0,4 bar;

c. 0,5-0,7 bar;

d. 0,8 bar.

176 La care din urmatoarele categorii de tubulaturi navale se utilizeaza, pentru imbinare, flanse din

otel aliat cu crom si molibden:

a. tubulaturi principale de abur supraincalzit;

b. tubulaturi auxiliare de abur saturat spre masinile auxiliare ale navei;

c. tubulaturi de abur prelucrat;

d. ramificatii de la tubulaturile auxiliare de abur.

177 La care din urmatoarele tipuri de caldari prevazute cu doua colectoare snopurile de tuburi sunt

inegale, gazele fiind evacuate numai prin partea snopului cu tuburi mai multe:

a. caldari triunghiulare normale;

b. caldari triunghiulare ecranate;

c. caldari triunghiulare ecranate;

d. caldari cilindrice asimetrice.

178 La care dintre urmatoarele tipuri de turbine cu abur destinderea aburului are loc atat in ajutaje

cat si in palete:

a. turbina Curtis;

b. turbina Laval;

c. turbina cu actiune;

d. turbina cu reactiune.

179 La ce intervale de timp in perioada de stationare trebuie pusa in functiune instalatia de

condensare si apoi se usuca turbina:

a. zilnic;

b. din doua in doua zile;

c. din trei in trei zile;

d. saptamanal;

180 La cresterea sarcinii caldarii, care este manevra corecta:

a. creste cantitatea de combustibil si se porneste pompa de alimentare cu apa;

b. se mareste debitul de aer;

c. se mareste tirajul, se mareste debitul de aer;se mareste debitul de combustibil;

d. se mareste tirajul, se mareste temperatura combustibilului;

181 La masinile cu plina introducere, intre raza manivelei arborelui cotit si raza manivelei sertarului

exista un decalaj de:

a. 180 grdC;

b. 270 grdC;

c. 90 grdC;

d. 360 grdC

182 La o turbina cu actiune, discurile reprezinta suportul de sustinere pentru:

a. paletele mobile;

b. labirintii de etansare de la capetele turbinei;

c. ajutaje;

d. labirintii de etansare dintre treptele turbinei

183 La reducerea sarcinii caldarii, care este manevra corecta:

a. se micsoreaza cantitatea de combustibil, se micsoreaza cantitatea de aer si apoi se reduce tirajul;

b. se micsoreaza debitul de aer;

c. se micsoreaza temperatura combustibilului;

d. se reduce nivelul apei din caldare si se urmareste presiunea in condensator.

184 La sfarsitul procesului de condensare titlul este:

a. x=0,85 - 0,9;

b. x=0;

c. x=0,5;

d. x=1.

185 La sfarsitul procesului de vaporizare titlul este:

a. x=0;

b. x=1.

c. x=0,85 - 0,9;

d. x=0,5;

186

La supraincalzirea izobara a aburului:

a. entalpia si entropia cresc;

b. entalpia creste, entropia scade

c. entalpia scade, entropia creste;

d. entalpia si entropuia raman constante

187

La supraincalzirea izobara a aburului:

a. temperatura si volumul specific cresc;

b. temperatura creste, volumul specific scade;

c. temperatura creste, volumul specific ramane constant;

d. temperatura si volumul specific scad.

188 La turbina cu actiune si reactiune:

a. primele trepte sunt cu reactiune si ultimile cu actiune;

b. primele trepte sunt cu actiune si ultimile cu reactiune;

c. primele trepte sunt cu actiune numai daca sunt de tipul Curtis si ultimile sunt cu reactiune;

d. nu exista o regula, fiecare constructor alege solutia in functie de utilizarea turbinei.

189 La turbinele cu actiune, destinderea aburului are loc in:

a. paletele directoare;

b. ajutaje;

c. valvulele de reglaj;

d. palete mobile.

190 La turbinele termice cu actiune cu trepte de viteza, paletele directoare au rolul de:

a. schimbare a directiei jetului de abur;

b. destindere a aburului;

c. transformarea energiei cinetice a aburului in energie mecanica;

d. preluare a cca. 1/3 din destinderea aburului, restul fiind preluat de paletele mobile.

191

Labirinti utilizati la etansarea turbinelor pot fi din punct de vedere al eficacitatii lor:

a. cu distrugere totala a vitezei;cu trecere directa sau semilabirinti

b. cu trecere directa sau semilabirinti

c. de ambele tipuri precizate;

d. doar cu trecere directa.

192 Lagarele radiale ale turbinei au rolul de a sprijini:

a. carcasa;

b. valvulele de reglaj;

c. rotorul;

d. cutia de distributie a aburului.

193 Pentru figura CAN 83, care este parametrul care limiteaza fluxul energetic ce poate fi

cedat de gaze in caldarina recuperatoare:

a. sarcina motorului;

b. temperatura gazelor la iesirea din caldarina recuperatoare;

c. temperatura mediului ambiant;

d. caderea de presiune pe traseul de evacuare.

194 Numarul total de tuburi tamponate trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie:

a. sa depaseasca cu mai mult de 10% din numarul total de tuburi;

b. sa fie amplasate in centrul placii tubulare;

c. sa cuprinda mai mult de 3% din tevile tirante;

d. sa fie amplasate la intrarea gazelor in schiombatorul de caldura.

195 O turbina cu abur si una cu gaze furnizeaza aceiasi parametri de iesire si au acelasi numar de

trepte. Cum sunt lungimile paletelor celor doua tipuri de turbine:

a. egale;

b. paletele turbinei cu abur sunt mai mari;

c. paletele turbinei cu gaze sunt mai mari;

d. paletele turbinei cu gaze sunt mai mici de doua ori.

196 O turbina termica este prevazuta cu urmatoarele tipuri de lagare:

a. lagare radiale;

b. lagare axiale;

c. doar axiale;

d. de ambele tipuri mentionate si chiar radial-axiale.

197 Oprirea rapida a caldarii se face in cazul in care:

a. s-a deschis supapa de siguranta de pe supraincalzitorul de abur;

b. temperatura de incalzire a aerului a scazut;

c. s-a topit dopul de siguranta amplasat pe centrul focarului la caldarile ignitubulare;

d. temperatura apei in basa este 45 grade.

198 Oprirea rapida a caldurii se face in cazul in care:

a. pompa de rezerva s-a defectat;

b. nivelul apei a scazut sub valoarea minima;

c. s-a declansat alarma la nivel maxim de combustibil in tancul de serviciu;

d. presiunea indicata de manometru pe colectorul superior este mai mare cu 0,2 bar decat presiunea nominala.

199 Pe langa rolul de a transmite caldura apei, tevile tirante la caldarile ignitubulare mai au si rolul

de:

a. a permite intoarcerea gazelor de la evacuare din tubul de flacara spre tevile de fum;

b. a face legatura intre peretii verticali ai caldarii;

c. a asigura rigidizarea intre placile tubulare;

d. a rigidiza peretii cutiei de foc fata de corpul exterior al caldarii.

200 Pentru a preveni obturarea tevilor de racire ale condensatorului, se iau urmatoarele masuri:

a. tratarea chimica a apei de racire;

b. degazarea apei de racire;

c. filtrarea mecanica ;

d. toate cele anterioare

201 Pentru caldarea de abur cu dublu circuit reprezentata in figura CAN 74 , precizati care afirmatii

sunt corecte:

a. fluxul energetic cedat in schimbatorul de caldura de apa -abur la 40 bar este izocor si izoterm;

b. fluxurile energetice schimbate in schimbatorul de caldura sunt izentrope;

c. fluxurile energetice schimbate in schimbatorul de caldura sunt politrope;

d. fluxul energetic primit in (schimbul de caldura) de apa -abur la 18 bar este izobar si izoterm.

202 Pentru diagrama temperatura-suprafata din figura CAN 80 care din urmatoarele afirmatii sunt

corecte:

a. presiunea aburului nu este constanta;

b. fluxul energetic cedat de abur este constant;

c. fluxul energetic primit de combustibil este constant;

d. presiunea aburului este constanta.

203 Pentru diagrama temperatura-suprafata din figura CAN 81 care din urmatoarele afirmatii sunt

corecte:

a. presiunile agentilor de lucru sunt constante;

b. presiunile agentilor de lucru sunt constante;

c. presiunile agentilor de lucru nu sunt constante;

d. diferenta de temperatura in astfel de schimbatoare nu depinde de nivelul presiunilor

204 Pentru figura CAN 67, definiti elementele componente:

a. c-indicator de nivel cu tub cilindric;

b. 3-robinet de golire;

c. 2- robinet de aerisire si purjare;

d. d- tamburul caldarii pe care s-a montat indicatorul de nivel.

205 Pentru robinetul de purjare din figura CAN 66, definiti principalele elemente componente:

a. 2-ventil de inchidere in caz de reparatii;

b. 1-ventil de siguranta;

c. 4-parghie de actionare, 2- ventil de lucru;

d. 2- ventil de inchidere in caz de reparatii, 1- ventil de siguranta.

206 Pentru schema din figura CAN 82, definiti elementele componente:

a. 11-volet care permite by-pasarea caldarinei recuperatoare, 8- condensator cu vacuum;

b. 6-pompa de circulatie, 8-condensator, 9-volet;

c. 3-pompa de circulatie, 8-condensator, 12-actuator;

d. 7-basa, 8-condensator, 4-pompa de alimentare.

207 Pierderile de caldura prin gazele de ardere la cos sunt influentate de:

a. puterea calorica superioara a combustibilului;

b. raportul combustibil-aer in focar;

c. temperatura gazelor de ardere;

d. presiunea de refulare a ventilatorului de gaze.

208 Pierderile de energie in paletele turbinei fac parte din categoria pierderilor:

a. secundare;

b. principale;

c. mecanice;

d. externe.

209 Pierderile de energie termica intre paletele mobile au ca efect:

a. diminuarea substantiala a entalpiei pentru treapta urmatoare;

b. cresterea volumului specific a aburului;

c. scaderea presiunii aburului pentru treapta urmatoare;

d. cresterea entalpiei fata de cazul teoretic.

210 Pierderile interne ale turbinelor cu aburi sunt:

a. cantitative, deoarece se reduce debitul;

b. calitative, deoarece influenteaza parametrii de stare ai aburului;

c. cantitative,deoarece influenteaza parametrii energetici;

d. generate de consumurile energetice interne.

211 Pierderile prin energie cinetica reziduala sunt importante procentual la:

a. turbinele polietajate;

b. turbinele cu condensatie de putere mica si mijlocie si a celor cu roata de reglaj;

c. turbinele cu contrapresiune;

d. numai la turbinele cu reactiune.

212 Pierderile prin energie cinetica reziduala sunt:

a. invers proportionale cu debitul de abur destins;

b. direct proportional cu variatia de presiune in paletajul mobil;

c. directproportional cu patratul vitezei absolute la iesirea din paletajul mobil;

d. direct proportionale cu viteza periferica medie.

213 Placa calmanta face parte din accesoriile interne ale caldarii navale, avand in principal rolul de:

a. captare a aburului din interiorul colectorului superior;

b. evitarea patrunderii bulelor de abur formate in tuburile de coborare;

c. distribuire uniforma a bulelor de abur pe oglinda de vaporizare;

d. protejare a metalului caldarii impotriva proceselor electrochimice;

214 Pozitionarea si rolul supraincalzitorului intermediar sunt:

a. dupa CJP, inainte de condensator, in vederea incalzirii in sistemul de preincalzire regenerativ;

b. inainte CIP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma;

c. intre CIP si CJP, pentru eficientizarea acestuia din urma;

d. dupa CJP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma.

215 Preaincalzirea apei de alimentare se poate face astfel:

a. de la temperatura mediului, pana la temperatura aburului supraincalzit;

b. de la temperatura de condensare pana la temperatura aburului supraincalzit;

c. de la temperatura de condensare pana la temperatura de vaporizare;

d. prin recirculare in preincalzitorul de apa, gradul de recirculare fiind mai mare ca 5.

216 Preincalzitoarele de aer au rolul de a:

a. creste randamentul caldarii;

b. imbunatati procesul de ardere;

c. reduce consumul de combustibil;

d. protejeaza peretii focosului.

217 Preincalzitorul de aer este montat in ultima parte a traseului de gaze. Care poate fi temperatura

de incalzire a aerului si temperatura gazelor evacuate?:

a. t aer=125 grade C; tg=75 grade C;

b. t aer=125 grade C; tg=200 grade C;

c. t aer= 125 grade C; tg= 100 grade C;

218 Presiunea de condensare este asigurata de:

a. ultimile trepte ale turbinei;

b. dispozitivul de vidare;

c. capacitatea pompelor de extractie condens;

d. sensurile de curgere a fluidelor

219 Presiunea maxima de deschidere a supapei de siguranta nu trebuie &acirc

a. sa fie mai mica ca presiunea de proba hidraulica;

b. reglata;

c. sa depaseasca cu mai mult de 0,7- 0,9 bar presiunea de lucru;

d. verificata in timpul functionarii caldarii.

220 Primele operatii executate in cazul spargerii unor tuburi la caldarile acvatubulare sunt:

a. controlarea calitatii apei;

b. constatarea cauzei si luarea masurilor corespunzatoare;

c. curatarea caldarii in interior, daca situatia o impune;

d. oprirea accesului combustibilului in focar.

221 Prin denumirea de autoclava se intelege:

a. capacul de inchidere al colectorului inferior;

b. capacul de inchidere al colectorului superior;

c. placa in care sunt prinse prin mandrinare tuburile caldarii;

d. capacul de inchidere a orificiului de vizitare a caldarii;

222 Principalul avantaj al utilizarii caldarilor navale cu dubla evaporare este:

a. se construiesc pentru debite mari de abur;

b. folosesc apa de calitate inferioara in circuitul secundar, excluzand posibilitatea formarii crustei in caldarea circuitului primar;

c. au un randament ridicat comparativ cu alte caldari cu aceiasi parametri de functionare;

223 Principalul parametru care intervine in sistemul de reglare automata a debitului apei de

alimentare a caldarii este:

a. presiunea apei la refularea pompelor de alimentare a caldarii;

b. titlul aburului la iesirea din caldare;

c. presiunea apei la aspiratia pompelor de alimentare;

d. nivelul apei in colectorul superior al caldarii.

224 Principiul de circulatie a apei in caldare, sub efectul unui impuls de circulatie creat in mod

artificial cu ajutorul unor pompe de circulatie, caracterizeaza caldarile:

a. tip Benson:

b. tip La Mont;

c. ignitubulare cu flacara intoarsa;

d. acvatubulare triunghiulare

225 Procesul de ardere a combustibililor reprezinta:

a. o combinare a combustibilului cu azotul din aer;

b. o combinare a combustibilului cu hidrogenul din aer;

c. o oxidare violenta a substantelor combustibile cu degajare de caldura;

d. o oxidare violenta a substantelor combustibile cu degajare de caldura;

226 Procesul de ardere al combustibilului lichid in focarul caldarii se face:

a. izobar;

b. izentrop;

c. izentalp;

d. izocor.

227 Procesul de condensare poate fi:

a. izoterm si izocor;

b. izocor si izentrop;

c. izoterm si izobar;

d. izobar si izentrop

228 Procesul de vaporizare este:

a. izoterm si izobar;

b. izocor si izentrop;

c. izobar si izentrop;

d. izocor.

229 Procesul de vaporizare, din punct de vedere termodinamic, este:

a. izentrop;

b. izocor;

c. izentalp;

d. izobar-izoterm.

230 Randamentul intern al unei turbine cu abur semnifica:

a. raportul caderilor de entalpie, politropa si adiabata;

b. raportul caderilor de entalpie adiabata si politropa;

c. in functie de valoarea pierderilor mecanice;

d. in functie de valoarea pierderilor in ventilele de reglare

231 Randamentul termic al unei caldari creste daca:

a. intra in functiune economizorul;

b. intra in functiune preincalzitorul de aer;

c. intra in functiune supraincalzitorul;

d. utilizam un combustibil cu putere calorica mai mare.

232 Realizarea unui vid prea mare la condensator in timpul balansarii turbinei in perioada pregatirii

pentru functionare poate conduce la:

a. aparitia fenomenului de subracire in condensator;

b. ambalarea turbinei;

c. deformarea placilor tubulare;

d. nu exista nici un efect nefavorabil asupra turbinei sau condensatorului in aceasta situatie.

233 Reducerea duratei de incalzire a caldarii se poate realiza prin:

a. cresterea debitului de combustibil pana la maxim in primele 10 min.

b. punerea in functiune cu nivel de apa sub min.

c. introducerea de abur de la alta caldare in apa din tambur inainte de aprinderea focului;

d. reducerea coeficientului de exces de aer pana la valoarea unitara.

234 Reglarea automata a alimentarii cu aer a caldarii are ca obiect:

a. reglarea arderii cu coeficient de exces de aer mai mare de 2,5;

b. reglarea arderii prin mentinerea optima a raportului dintre cantitatea de aer si cea de combustibil;

c. reglarea arderii cu amestec bogat;

d. reglarea arderii care sa conduca la un procent de oxigen in gazele de ardere mai mare de 8 %.

235 Reglarea automata a alimentarii cu apa trebuie sa asigure:

a. mentinerea nivelului apei in caldare constant;

b. mentinerea nivelului apei la maxim;

c. mentinerea nivelului apei in caldare intre anumite limite independente de oscilatia sarcinii;

d. mentinerea nivelului la minim.

236 Reglarea automata a arderii in caldare trebuie sa asigure:

a. mentinerea depresiunii in focarul caldarii intre anumite limite;

b. presiunea din focar egala cu presiunea mediului ambiant pentru a reduce infiltratiile de aer fals;

c. presiunea din focar mai mare ca presiunea mediului ambiant;

d. o diferenta de presiune intre focar si mediu ambiant de 2 bar.

237 Reglarea calitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:

a. laminare;

b. destindere;

c. comprimare;

d. admisie.

238 Reglarea cantitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:

a. modificarea numarului de trepte alimentate cu abur;

b. reglarea pozitiei valvulei principale de pe;

c. modificarea numarului de ajutaje alimentate cu abur;

d. supraincalzirea intermediara a aburului.

239 Reglarea cantitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:

a. laminare;

b. destindere;

c. comprimare

d. admisie.

240 Reglarea indirecta se poate aplica:

a. numai turbinelor de mare putere;

b. numai turbinelor mici de puteri reduse;

c. turbinelor indiferent de putere si dimensiuni;

d. nu se aplica.

241 Reglarea prin laminare(calitativa) se realizeaza prin:

a. variatia caderii de entalpie;

b. scaderea entropiei initiale datorita reducerii presiunii;

c. scaderea entropiei initiale datorita scaderii temperaturii;

d. scaderea volumului specific datorita scaderii temperaturii si presiunii aburului

242 Reglarea temperaturii aburului supraincalzit se face intr-un schimbator de caldura racit cu apa

de alimentare,procesul de racire fiind din punct de vedere termodinamic:

a. un proces izocor;

b. un proces izobar;

c. un proces izobar-izoterm;

d. un proces izentalp.

243 Reglarea temperaturii aburului supraincalzit se realizeaza prin:

a. pulverizare de apa, schimbatoare prin suprafata;

b. modificarea temperaturii initiale;

c. turnuri de racire;

d. nu se regleaza, scopul fiind obtinerea unei temperaturi cat mai mari.

244 Reglarea temperaturii de vaporizare se realizeaza prin:

a. modificarea debitului de combustibil;

b. modificarea aer-combustibil;

c. modificarea temperaturii apei de alimentare;

d. nu se regleaza.

245 Regulatorul de turatie al turbinei termice are rolul de:

a. a evita cresterea turatiei peste limita admisibila;

b. a evita trecerea turbinei prin turatia critica;

c. a asigura in permanenta o concordanta intre puterea produsa si sarcina ceruta de consumator;

d. a regla turatia functie de nivelul vibratiilor in turbina.

246 Rolul carcasei duble a corpului TA este acela de:

a. de a incalzi carcasa interioara prin ambele suprafete, reducand astfel tensiunile termice care apar in peretele acesteia;

b. de a reduce solicitarea axiala;

c. de a reduce umiditatea aburului;

d. de a reduce scaparile de abur

247 Rolul lagarului axial montat pe linia de arbori este:

a. de a prelua forta axiala prin intermediul uleiului de ungere si racire injectat in interiorul sau;

b. de a prelua forta axiala prin intermediul a doua randuri de pastile ( cuzineti axiali), intre care este plasat gulerul (discul) sau;

c. de a prelua forta radiala in exces fata de necesitatile energetice ale rotorului TA;

d. de a prelua forta tangentiala exercitata de abur asupra paletelor rotorului TA.

248 Rolul preincalzitorului apei de alimentare este:

a. de mentinere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;

b. de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;

c. de crestere a presiunii si temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;

d. de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA.

249 Scopul crearii vidului in condensator este:

a. scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare;

b. cresterea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare

c. mentinerea constanta a valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare;

d. scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CIP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare

250 Semnalizarea la atingerea limitei superioare a nivelului apei in caldare se realizeaza astfel:

a. numai prin semnale sonore

b. numai prin semnale sonore

c. prin semnale la toate posturile de comanda si supraveghere

d. prin semnale numai la postul local de comanda si supraveghere

251 Sistemele uzuale de etansare la arbore al turbinei termice sunt de tipul:

a. cu abur si cu aer

b. cu abur si cu ulei

c. cu abur si cu apa

d. cu ulei si cu apa

252 Sistemul de protectie al instalatiei de ardere trebuie sa declanseze la:

a. cel mult o secunda flacara s-a stins in timpul functionarii

b. la 5 secunde daca nivelul apei este maxim

c. la 5 secunde de la oprirea exhaustorului

d. la 25 secunde daca presiunea aerului refulat in camera de ardere este insuficienta

253 Situatia in care flacara in focarul caldarii prezinta urmatoarele aspecte: culoare galben deschis,

cu varfuri incolore, fumul la cos este incolor, se interpreteaza astfel:

a. coeficientul de exces de aer este sub 1,1;

b. raportul aer-combustibil este corect

c. sarcina caldarii este de 50 %, iar consumul de combustibil este maxim;

d. tirajul este foarte mic , iar cantitatea de combustibil foarte mare

254 Situatia in care flacara in focarul caldarii prezinta urmatoarele aspecte: culoare rosie, varfurile

flacarii sunt negre, nu cuprinde intregul focar, fumul la cos este negru:

a. procesul de ardere nu are aer suficient

b. coeficientul de exces de aer este 1,8;

c. sarcina caldarii se reduce, iar cantitatea de combustibil scade;

d. raportul aer-combustibil este corect.

255 Solicitarea axiala a turbinei temice este generata de:

a. diferenta de presiune intre partea IP spre partea de JP

b. diferenta de presiune intre partea JP spre partea de IP

c. umiditatea crescanda dinspre partea de IP spre JP

d. scaderea umiditatii dinspre partea de IP spre JP

256 Spargerea sticlei de nivel s-a produs insotita de un zgomot puternic si cu degajare mare de

vapori, care poate fi cauza?:

a. supapele de siguranta nu sunt reglate

b. purjarea de suprafata este continua

c. nu s-a facut corect purjarea sticlei de nivel

d. incalzirea neuniforma a sticlei

257 Spargerea sticlei de nivel s-a produs insotita de un zgomot puternic si s-au degajat vapori, ce

masuri se intreprind?:

a. se izoleaza sticla prin robinetii cu trei cai si se face inlocuirea acesteia cam in 20 min.

b. se urmareste presiunea apei de alimentare

c. se face ventilatia compartimentului caldarii

d. se verifica instalatia de stins incendii cu abur

258 Stetoscopul este un aparat special care serveste la:

a. masurarea nivelului in tancul de ulei al turbinei

b. masurarea turatiei turbinei

c. masurarea vibratiilor turbinei

d. detectarea zgomotelor anormale in turbina

259 Supapele de siguranta din dotarea caldarilor navale sunt reglate pentru a declansa la o presiune

care sa depaseasca presiunea de regim cu valoarea de:

a. 0,1 bar

b. 0,3 bar

c. 0,5 bar

d. 0,7 bar

260 Supraincalzirea aburului se face:

a. izobar;

b. izocor;

c. izocor, dar se regleaza supapele de siguranta la presiunea de 1,5 ori mai mare ca presiunea de lucru;

d. izobar-izoterm.

261 Supraincalzitorul de abur trebuie prevazut cu aparate de masura si control, astfel:

a. manometru local

b. dispozitiv pentru controlul calitatii aburului

c. termometru local si termometru de la distanta

d. manometru de la distanta

262 Tamponarea tuburilor se poate face cu:

a. dopuri metalice cilindrice cu guler

b. dopuri metalice sferice

c. dopuri din plumb

d. dopuri metalice de forma tronconica cu o conicitate de 1/10 din diametrul interior al tevii

263 Temperatura de ardere a unui combustibil creste:

a. daca concentratia de oxigen in atmosfera de ardere creste

b. daca concentratia de azot in atmosfera de ardere creste

c. daca continutul de cenusa in combustibil este mai mic

d. daca continutul de materii volatile din combustibil este mare

264 Temperatura de lucru maxim admisibila a aburului in caldare, care se mentine la o valoare

constanta in timpul functionarii caldarii in regim normal, poarta denumirea de:

a. temperatura de utilizare

b. temperatura de regim

c. temperatura de proba

d. temperatura nominala

265 Temperatura gazelor de ardere la baza cosului se stabileste (la tirajul) considerandu-se o

pierdere de temperatura de-a lungul cosului de:

a. 0,3 - 0,5 grd/m

b. 1 - 2 grd/m

c. 2 - 3 grd/m

d. pierderea este nesemnificativa, cosul fiind izolat

266 Temperatura punctului de nava acida depinde de presiunea partiala a acidului sulfuric si are

valori cuprinse intre:

a. 20 - 50 grd. C

b. 50 - 190 grd.C

c. 200 - 250 grd.C

d. 200 - 250 grd.C

267 Tevile fierbatoare se construiesc de regula din:

a. materiale neferoase pentru a rezista la coroziune

b. oteluri aliate, ca si colectoarele

c. fante perlitice cu calitati anticorozive

d. toate materialele de mai sus, in functie de tipul caldarii

268 Tevile racitoarelor de ulei de la turbinele cu abur sunt confectionate din

a. cupru

b. fonta

c. otel slab aliat

d. alama

269 Traseul circulatiei apei in instalatia de alimentare a unei caldari este:

a. economizor, sistem fierbator, preincalzitor de apa;

b. preincalzitor de apa, economizor, sistem fierbator;

c. preincalzitor de apa, sistem fierbator, economizor;

d. sistem fierbator, economizor, preincalzitor de apa.

270 Trecerea tubulaturii prin peretii etansi ai navei se face astfel incat sa nu se deterioreze

etansarea compartimentelor. In acest scop, una din metodele de fixare a tubulaturii, frecvent

utilizata in etapa actuala, este:

a. cu suporti distantieri rigizi

b. cu suporti distantieri cu resoarte

c. cu suporti distantieri reglabili

d. cu labirinti de etansare si fixare

271 Tubul culegator de abur este dispus in partea superioara a colectorului de abur, astfel ca

distanta intre suprafata superioara a tubului si suprafata interioara a colectorului este:

a. sub 60 mm

b. cca 60 mm

c. cca 70 mm

d. cca 80 mm

272 Turbina cu abur cu dublu flux prezinta urmatoarele avantaje:

a. dezvoltarea unei puteri duble fata de TA cu un singur flux

b. dezvoltarea unei puteri egale cu jumatatea celei cu un singur flux

c. autocompensarea impingerilor axiale

d. insumarea impingerilor axiale

273 Turbina Curtis se defineste astfel:

a. turbina cu reactiune polietajata

b. turbina cu reactiune cu admisie radiala

c. turbina cu actiune cu trepte de viteza

d. turbina cu actiune cu trepte de presiune

274 Turbina de abur este o masina termica care transforma :

a. energia mecanica acumulata de abur in energie termica, prin intermediul paletelor rotorului in miscare de rotatie

b. energia termica acumulata in abur in energie cinetica prin destinderea aburului in ajutaje, urmata de transformarea energiei cinetice in energie mecanica cu ajutorul paletelor mobile

c. energia cinetica a paletelor in energie termica a aburului

d. energie termica a paletelor in energie mecanica a aburului

275 Turbina Laval este alcatuita din:

a. o singura treapta de viteza

b. o singura treapta de presiune si o treapta de viteza

c. doua trepte de viteza

d. o treapta de viteza si o treapta de presiune.

276 Turbinele cu contrapresiune se caracterizeaza prin:

a. valoarea presiunii la evacuare este sub presiunea atmosferica

b. valoarea presiunii de admisie este mai mare decat valoarea presiunii critice

c. admisia aburului este bilaterala pentru a reduce forta axiala

d. presiuneala evacuare este mai mare decat presiunea atmosferica

277 Uleiurile de ungere utilizate de turbinele cu abur trebuie sa indeplineasca una din urmatoarele

conditii:

a. viscozitatea cinematica relativ scazuta pentru ca turbinele au turatie ridicata

b. viscozitatea cinematica mare pentru ca turbinele lucreaza la temperatura ridicata

c. sa fie neaditivate pentru a nu produce oxidari excesive

d. sa fie aditivate pentru a preveni emulsionarea condensatorului

278 Utilizarea treptelor cu actiune se recomanda din punct de vedere al mentinerii fortelor axiale in

limitele admise, deoarece:

a. presiunea aburului nu se modifica la trecerea prin acest tip de palete

b. presiunea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete

c. presiunea aburului scade la trecerea prin acest tip de palete

d. umiditatea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete

279 Valoarea gradului de reactiune la turbina radiala cu trepte de presiune (Ljungstrom) este:

a. 0 fiind o turbina cu reactiune cu admisie radiala

b. 1 fiind o turbina cu reactiune totala

c. 0,5 pentru ca este o turbina cu reactiune totala compusa din doua rotoare contrarotative

d. neglijabil pentru ca intreaga cadere de entalpie se produce in paletele mobile

280 Valoarea minima a presiunii de condensare este o functie de:

a. suprafete de schimb de caldura

b. tipul dispozitivului de vidare

c. temperatura agentului de racire

d. temperatura aburului la intrare

281 Valoarea randamentului mecanic la turbine este:

a. mai ridicat la turbinele auxiliare fata de cele principale

b. mai scazut la turbinele auxiliare fata de cele principale

c. direct proportional cu variatia de entropie

d. o marime nesemnificativa la turbine

282 Valoarea turatiei preincalzitorului de aer regenerator de tip Ljungstrom este:

a. n=50 - 100 rot/min

b. n=750 -1500 rot/min

c. n=3-5 rot/min

d. n=0-preincalzitorul este fix

283 Valoarea umiditatii aburului in turbina este:

a. mai mare in treptele cu actiune

b. mai mare in treptele cu reactiune

c. indiferenta de tipul treptei TA

d. aceeasi in treptele cu actiune, cat si cu reactiune

284 Valoarea umiditatii maxime a aburului admisibila la turbine este:

a. 2 - 5 %

b. 20 - 30 %

c. 30 - 40 %

d. 12 - 15 %

285 Valvula extractiei de suprafata are rolul:

a. de a permite inlaturarea depunerilor calcaroase

b. de a goli apa din caldare in cazurile in care se impune acest lucru

c. de a regla nivelul apei in caldare

d. de a indeparta grasimile acumulate pe oglinda de vaporizare

286 Valvulele de inchidere ale conductei principale de abur si ale conductelor auxiliare de abur

trebuie prevazute cu:

a. mecanism local de inchidere, mecanism de actionare de la distanta dintr-un loc permanent accesibil, amplasat in afara compartimentului caldari

b. mecanism local de inchidere

c. mecanism de inchidere de la distanta

d. mecanism de inchidere de la distanta si mecanism local de inchidere,dar cu interblocare la comanda

287 Viteza gazelor la tirajul natural este de:

a. (3 - 5) m/s

b. (5 - 10)m/s

c. (0,1 - 0,50)m/s

d. (0,01- 0,05)m/s

288 Viteza optima de curgere a aburului in tubulatura de abur prelucrat este:

a. 65-70 m/s

b. 45-63 m/s

c. 35-50 m/s

d. 40-45 m/s

289 Viteza teoretica a aburului in turbinele Curtis:

a. scade in ajutaje, creste in paletele mobile, constanta in paletele directoare

b. creste in ajutaj, scade in paletele mobile, creste in paletele directoare

c. creste in ajutaj, creste in paletele mobile, scade in paletele directoare

d. creste in ajutaj, scade in paletele mobile, ramane constanta in paletele directoare

290 Zona cea mai afectata de eroziunea datorata umiditatii mari a aburului este:

a. bordul de fuga al paletelor

b. bordul de atac al paletelor

c. bordul de atac al paletelor CJP, scop in care muchiile de atac se placheaza cu stelit

d. cea a ajutajelor ultimei trepte

291 Zona de amplasare a preincalzitorului de aer in interiorul caldarii este:

a. in focar

b. intre vaporizator si supraincalzitor

c. dupa supraincalzitor

d. dupa economizor

292 Abaterea de la coaxialitatea lagarelor palier se masoara prin abaterea de la paralelismul bratelor

de manivela (masurarea frangerilor). Aceasta se realizeaza, conform figurii EXPL 11, cu ajutorul

unui comparator special, prin masurarea distantei dintre bratele unui cot, de regula la o distanta

egala cu jumatate din diametrul fusului palier fata de axa de rotatie, efectuandu-se:

a. O singura determinare, atunci cand cotul se afla in pozitia p.m.i. si nava este incarcata la maxim;

b. O singura determinare, atunci cand cotul se afla in pozitia p.m.i. si motorul tocmai a fost oprit;

c. Patru determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare p.m.i., tribord, p.m.e. si babord;

d. Cinci determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare p.m.i., tribord, babord si p.m.e., datorita prezentei bielei, care nu permite o singura determinare la p.m.e.

293 Acceleratia pistonului este nula acolo unde:

a. Viteza pistonului este maxima;

b. Viteza pistonului este minima;

c. Viteza pistonului este nula;

d. Independenta de viteza pistonului.

294 Acceleratia pistonului inregistreaza valori extreme in pozitia mecanismului motor:

a. La punctele moarte;

b. Pentru care viteza este maxima;

c. Pentru care viteza este nula;

d. Pentru care biela este perpendiculara pe manivela.

295 Aerul de lansare produce deplasarea pistonului:

a. In cursa de admisie;

b. In cursa de comprimare;

c. In cursa de destindere;

d. In cursa de evacuare

296 Analiza procesului de admisie se face prin evidentierea pierderilor gozodinamice si termodinamice produse pe parcurs; astfel, avem:

a. Pierderi termice, datorate rezistentelor de pe traseele de admisie si evacuare; pierderi gazodinamice, reprezentate de incalzirea incarcaturii proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admisie, prin contactul cu gazele arse reziduale, ramase in cilindru din ciclul anterior; golirea

incompleta a cilindrului motor;

b. Pierderi gazodinamice, datorate rezistentelor de pe traseele de admisie si evacuare; pierderi termice, reprezentate de incalzirea incarcaturii proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admisie, prin contactul cu gazele arse reziduale, ramase in cilindru din ciclul anterior; golirea

incompleta a cilindrului motor;

c. Pierderi gazodinamice, datorate incalzirii incarcaturii proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admisie, prin contactul cu gazele arse reziduale pierderi termice, reprezentate de rezistentele de pe traseele de admisie si evacuare, ramase in cilindru din ciclul anterior; golirea incompleta a

cilindrului motor;

d. Pierderi gazodinamice, datorate rezistentelor de pe traseele de admisie si evacuare; pierderi termice, reprezentate de incalzirea incarcaturii proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admisie, prin contactul cu gazele arse reziduale, ramase in cilindru din ciclul anterior; golirea

completa a cilindrului motor.

297 Apa de mare aspirata de peste bord in scopul racirii motorului naval lent de propulsie este utilizata in racirea urmatoarelor:

a. Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de apa tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompresoarele si apoi este deversata peste bord;

b. Cele de la punctul a), dar este introdusa apoi in motor;

c. Doar partile calde ale motorului: cilindrii, chiulasa, turbosuflanta,

pistoane si injectoare;

d. Doar a agentilor de lucru in racitoarele specifice

298 Apa tehnica utilizata la racirea cilindrilor motorului de propulsie este utilizata in procesul de generare a apei tehnice

a. Ca agent de racire a distilatului;

b. Ca agent de racire a apei de mare;

c. Ca agent de incalzire a apei de alimentare a generatorului de apa tehnica;

d. Agent principal de obtinere a vacuumului in distilator

299 Asa-numita detonatie diesel este cauzata de:

a. Penetratia mare a jetului de combustibil;

b. Durata prea mare a injectiei;

c. Durata prea mica a injectiei;

d. Intarziere mare la autoaprinderea combustibilului.

300 Atunci cand acceleratia pistonului este maxima, se obtine valoare extrema pentru:

a. Forta de presiune a gazelor;

b. Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie;

c. Forta de inertie a maselor in miscare de translatie;

d. Momentul motor.

301 Atunci cand combustibilul este injectat in cilindru prea devreme:

a. Aprinderea va fi intarziata;

b. Consumul de combustibil nu este afectat;

c. Temperatura gazelor de evacuare va fi neschimbata;

d. Gazele de evacuare vor avea o culoare deschisa.

302 Atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC, pistonul a efectuat:

a. O cursa intreaga;

b. 1/2 din cursa;

c. Dubul cursei pistonului;

d. Mai mult de 1/2 din cursa pistonului.

303 Atunci cand manivela s-a rotit cu 90o RAC, pistonul a efectuat mai mult de 1/2 din cursa

pistonului, datorita:

a. Articularii prin cap de cruce a pistonului de biela;

b. Lungimii finite a bielei;

c. Lungimii infinite a bielei;

d. Observatia este valabila numai pentru mecanisme normale.

304 Atunci penetratia jetului de combustibil este redusa, au loc urmatoarele fenomene:

a. Jetul de combustibil stabate camera de ardere, fara a atinge peretii cilindrului;

b. Jetul de combustibil vine in contact cu peretii calzi ai cilindrului, se produc reactii de ardere incomplete, cu formare de depozite de calamina cu emisie de noxe pe evacuare;

c. Combustibilul nu atinge peretii cilindrului, arderea este incompleta, desi exista aer in exces, dar acesta nu este utilizat;

d. Combustibilul atinge peretii cilindrului, arderea este completa si nu se formeaza noxe pe evacuare.

305 Avansul la deschiderea supapei de evacuare (fig. PT 6) este:

a. 75 grd RAC;

b. 45 grd RAC;

c. 55 grd RAC;

d. 85 grd RAC.

306 Avansul prea mare la injectia combustibilului este indicat de:

a. Presiunea gazelor din cilindru peste valori normale, cu o temperature diminuata a gazelor de evacuare;

b. Presiunea gazelor din cilindru peste valori normale, cu o temperatura normala a gazelor de evacuare;

c. Presiunea gazelor din cilindru sub valori normale, cu o temperatura normala a gazelor de evacuare;

d. Presiunea gazelor din cilindru sub valori normale, cu o temperatura mai ridicata a gazelor de evacuare.

307 Avantajele existentei unei camere de ardere divizate cu compartiment separat de preardere

prezinta urmatorul avantaj fata de camera de ardere unitara cu injectie directa:

a. Permite doar utilizarea unei atomizari mai grosiere a combustibilului;

b. Permite doar utilizarea unei presiuni de injectie mai reduse;

c. Permite atat utilizarea unei atomizari mai grosiere a combustibilului, cat si a unei presiuni de injectie mai reduse;

d. Nu permite nici utilizarea unei atomizari mai grosiere a combustibilului si nici utilizarea unei presiuni de injectie mai reduse.

308 Baleiajul in contracurent poate fi in bucla inchisa:

a. Da;

b. Da, numai pentru motoare in 2 timpi cu supapa de evacuare;

c. Nu;

d. Nu, deoarece se modifica avansul la injectie

309 Biela este organul mobil care:

a. Transmite boltului presiunea specifica dintre picoir si acest organ;

b. Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a maselor in miscare de rotatie de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ;

c. Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a grupului piston aflat in miscare alternativa de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ;

d. Transmite fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si a celor in miscare de translatie de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ.

310 Blocul coloanelor este solicitat la:

a. Comprimare de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si la incovoiere de catre forta de presiune a gazelor;

b. Doar la comprimare de catre forta de presiune a gazelor;

c. Doar incovoiere de catre forta rezultanta dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de translatie;

d. Incovoiere de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si la comprimare de catre forta de presiune a gazelor si de prestrangerea tirantilor.

311 Boltul pistonului este organul care are urmatorul rol functional:

a. Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor fara cap de cruce;

b. Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor cu cap de cruce;

c. Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor fara cap de cruce;

d. Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor cu cap de cruce.

312 Camasa cilindrului din figura SA 21 prezinta inele de etansare la partea inferioara (O-ring).

Acestea servesc la:

a. Etansarea la apa intre camasa si blocul cilindrilor;

b. Usoara centrare a camasii;

c. Impiedicarea patrunderii uleiului de ungere in carter;

d. Asigurarea unei distributii corespunzatoare a temperaturii dintre camasa si blocul cilindrilor

313 Camasa cilindrului este solicitata la:

a. Intindere, datorata presiunii gazelor si incovoiere, datorata fortei normale.

b. Incovoiere, datorata presiunii gazelor si fortei normale;

c. Intindere, datorata presiunii gazelor si fortei normale;

d. Torsiunii, datorata presiunii gazelor.

314 Canalele de ungere practicate in bratele arborelui cotit al unui motor in patru timpi sunt destinate

furnizarii de ulei catre:

a. Lagarele palier;

b. Lagarelor maneton;

c. Bucsei boltului pistonului;

d. Tuturor elementelor de mai sus

315  Capul bielei este solicitat in principal la:

a. Intindere

b. Comprimare

c. Forfecare

d. Incovoiere

316 Capul pistonului poate fi concav, in scopul:

a. Scaderii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului;

b. Cresterii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului;

c. Prevenirea postarderii dupa terminarea injectiei de combustibil;

d. Prelungirea arderii in destindere, dupa terminarea injectiei.

317 Caracteristic pentru arhitectura camerei de ardere din figura PT 11 este

a. Existenta camerei de ardere unitare (cu injectie directa);

b. Existenta unei camere de ardere divizate;

c. Existenta unei camere de ardere divizate cu compartiment separat de

preardere;

d. Existenta unei camere de ardere divizate cu compartiment separat de

vartej.

318 Caracteristica de debit a compresorului centrifugal de supraalimentare a unui motor naval

reprezinta:

a. Variatia raportului de comprimare al agregatului in functie de turatia

motorului;

b. Variatia raportului de comprimare in functie de turatia compresorului;

c. Variatia randamentului compresorului si raportului de comprimare in

functie de turatia compresorului;

d. Variatia randamentului compresorului si raportului de comprimare in

functie de debitul de aer aspirat de compresor, la diverse turatii ale

compresorului.

319 Caracteristica de pierderi a motorului reprezinta:

a. Determinarea puterii indicate a motorului;

b. Determinarea puterii efective a motorului;

c. Determinarea puterii necesare invingerii rezistentelor proprii ale

motorului, realizata prin decuplarea succesiva a grupurilor de

supraalimentare;

d. Determinarea puterii necesare invingerii rezistentelor proprii ale

motorului, realizata prin suspendarea succesiva a injectiei de combustibil.

320 Caracteristica de sarcina a MAI navale indica:

a. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand

motorul functioneaza in gol;

b. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand

turatia motorului se mentine constanta;

c. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand

cremaliera pompei de injectie se mentine pe pozitie constanta;

d. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand

conditiile mediului ambiant sunt invariante.

321 Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-maximorum) reprezinta dependenta de

turatie a puterii:

a. Maxime pe care o poate dezvolta motorul;

b. Functionarea motoarelor navale pe aceasta caracteristica este permisa,

pe durate de timp extrem de reduse, numai pe standul de probe al firmei

constructoare;

c. Deoarece functionarea motorului in aceste conditii duce la depasirea

solicitarilor termice admisibile, utilizarea acestei caracteristici este cu

desavarsire interzisa in exploatare (se limiteaza cantitatea maxima de

combustibil ce poate fi refulata de pompa de injectie);

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

322 Caracteristica puterii de exploatare reflecta:

a. Dependenta dintre putere si turatie, in conditiile injectarii cantitatii de

combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici

de exploatare ai motorului;

b. Variatia puterii de exploatare a motorului in functie de turatie; pe

aceasta caracteristica, motorul trebuie sa functioneze sigur si economic,

fara limitarea duratei de timp;

c. Dependenta dintre putere si turatie, obtinuta prin reducerea cantitatii de

combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea

cores-punzatoare puterii nominale;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

323 Caracteristicile puterilor partiale se obtin:

a. In conditiile in care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia

de debit maxim, pe o perioada redusa de timp;

b. Injectarea cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare

garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului;

c. Prin reducerea cantitatii de combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la

75, 50 si 25% din cantitatea cores-punzatoare puterii nominale;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

324 Care dintre conditiile enumerate mai jos pot cauza, simultan, presiune de ardere mare si

temperatura joasa a gazelor de ardere:

a. Montarea incorecta a cremalierei pompei de injectie;

b. Deschiderea prea lenta a supapei de evacuare;

c. Avans prea mare la injectia combustibilului;

d. Sarcina prea mare a motorului.

325 Care dintre elementele enumerate mai jos este utilizat efectiv pentru generarea turbulentei

necesare unei arderi corspunzatoare in motoarele diesel:

a. Supapa de evacure;

b. Segmenti de constructie speciala;

c. Turbosuflanta;

d. Camera de preardere.

326 Care dintre elementele urmatoare previne pomparea aerului de sub pistonul cu fusta lunga

inapoi spre ferestrele de baleiaj in timpul cursei de destindere:

a. Ferestrele de baleiaj dispuse pe doua randuri;

b. Fusta pistonului;

c. Presiunea pozitiva de baleiaj;

d. Etansarea partii inferioare a camasii cilindrului.

327 Care dintre enuntarile de mai jos sunt valabile pentru sistemul de turbosupraalimentare

consacrata:

a. Turatia turbinei este dependenta de sarcina motorului;

b. Aerul este comprimat in racitorul aerului de supraalimentare;

c. Turatia suflantei este acordata cu turatia motorului;

d. Puterea absorbita de suflanta variaza cu turatia motorului.

328 Care dintre formularile urmatoare este cea corecta pentru descrierea realizarii ciclului motor:

a. Echipamentul mobil al motorului;

b. Procesul de transformare a energiei chimice continute in combustibil,

prin care se produce forta necesara antrenarii mecanismului motor;

c. Numarul de pistoane aferente motorului policilindric;

d. Echivalentului mecanic al caldurii.

329 Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor nu se aplica la piston:

a. Sudura;

b. Montarea de stifturi filetate;

c. Lipirea cu rasini epoxidice;

d. Montarea de dopuri filetate.

330 Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor se aplica la chiulasa pe zona laterala:

a. Lipirea cu rasini;

b. Caplamale;

c. Sudura;

d. Toate cele de mai sus.

331 Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta, referitoare la jetul de combustibil injectat in

cilindru:

a. Cu cat finetea pulverizarii este mai mare, cu atat penetratia jetului este

mai mare;

b. Cu cat finetea pulverizarii este mai mare, cu atat penetratia jetului este

mai mica;

c. Finetea nu are nici o legatura cu penetratia jetului;

d. Cele doua caracteristici sunt identice.

332 Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa referitor la sistemul de ungere:

a. Are tanc de compensa;

b. Are tanc de circulatie;

c. Are valvula termoregulatoare in circuit;

d. Are racitoare in circuit

333 Care dintre urmatoarele conditii poate contribui la formarea de depuneri pe paletele turbinei de

supraalimentare:

a. Ardere incompleta;

b. Consum mare de ulei ungere cilindri;

c. Neetanseitati ale supapei de evacuare;

d. Toate cauzele de mai sus.

334 Care dintre urmatoarele conditii se considera ca reprezinta ratiunea ca motorul de propulsie sa

nu functioneze in zona marcata cu B din figura EXPL 6:

a. Navigatia in ape de mica adancime;

b. Reglaj incorect al pompei de injectie;

c. Functionare in suprasarcina;

d. Defectiuni ale palelor elicei.

335 Care dintre urmatoarele metode este utilizata frecvent pentru ungerea lagarelor motorului diesel

semirapid de putere redusa:

a. Barbotaj;

b. Ungere sub presiune;

c. Picurare;

d. Ungatori mecanici

336 Care este agentul care reduce uzura coroziva provocata de acidul sulfuric rezultat din arderea

combustibilului greu:

a. Apa tehnica;

b. Apa de mare;

c. Uleiul de ungere cilindri;

d. Aerul de baleiaj.

337 Ce caracteristica a ciclului Otto se regaseste in ciclul diesel real dar nu si in cel diesel teoretic:

a. Nu se inregistreaza nici o crestere de presiune in timpul arderii;

b. Crestere rapida de presiune in timpul arderii;

c. Crestere rapida de volum in timpul arderii;

d. Nu se inregistreaza nici o crestere de volum in timpul arderii.

338 Ce element este uzual utilizat pentru generarea turbulentei in cilindrul motorului diesel:

a. Forma capului pistonului;

b. Cresterea raportului de comprimare;

c. Cresterea cursei pistonului;

d. Cresterea turatiei turbosuflantei.

339 Ce implica vascozitatea combustibilului greu:

a. Atomizare redusa; consum mare de putere pentru pompare;

b. Uzura pompelor de injectie;

c. Cresterea temperaturii apei de racire cilindri;

d. Dereglarea distributiei aerului de lansare.

340 Ce material se utilizeaza pentru garniturile necesare la imbinarea tubulaturilor de combustibil:

a. Fibra de sticla;

b. Azbest;

c. Cupru;

d. Se recomanda imbinari sudate cap la cap.

341 Ce produce continutul de apa din combustibil:

a. Uzura de eroziune;

b. Cresterea vascozitatii combustibilului;

c. Nu produce uzura coroziva daca este neutra;

d. Uzura coroziva.

342 Ce uzura produce cenusa din combustibilul greu:

a. Abraziva;

b. Coroziune;

c. Cresterea raportului de comprimare;

d. Modificarea presiunii de injectie.

343 Cele doua conditii importante pentru realizarea unei ungeri corespunzatoare a motorului diesel

sunt: livrarea unei cantitati suficiente de lubrifiant si:

a. Cifra cetanica;

b. Punctul de curegere;

c. Vascozitatea la temperatura corespunzatoare;

d. Calitatea uleiului

344 Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a capului pistonului; fiind o zona

intens solicitata, acestea se pot extinde rapid; in cazul fisurilor patrunse, precizati valabilitatea

urmatoarelor afirmatii:

a. Exista patrunderii gazelor de ardere in spatiile de racire;

b. Exista posibilitatea crearii unor pungi izolatoare, care impiedica racirea

pistonului, putand duce la griparea acestuia

c. La motoarele lente la care pistoanele sunt racite, pericolul este si mai

mare;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

345 Chiulasa este organul motorului care indeplineste rolul:

a. Etanseaza partea superioara a cilindrului si preia forta de presiune a

gazelor, pe care, prin intermediul prezoanelor de fixare, le transmite

blocului cilindrilor;

b. Creaza spatiul in care evolueaza fluidul motor, ghidand pistonul in

miscarea sa rectilinie alternativa;

c. Etanseaza carterul motorului, nepermitand trecerea gazelor de ardere

in acesta;

d. Inchide cilindrul la partea inferioara.

346 Cifra cetanica a combustibililor navali reprezinta:

a. Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal si alfametil

-naftena, care are aceleasi proprietati la autoaprindere ca si

combustibilul dat;

b. Cantitatea de KOH echivalenta cantitatii unui acid de a neutraliza

bazele dintr-un gram de combustibil;

c. Rezistenta la curgere a combustibilului;

d. Cantitatea de caldura degajata prin arderea unui kg de combustibil.

347 Combustibilul este admis in cilindrul motorului diesel prin:

a. Supapele de admisie;

b. Carburator;

c. Ferestrele de evacuare;

d. Injector

348 Componenta normala pe camasa cilindrului a rezultantei fortei de presiune a gazelor si a fortei

de inertie a maselor in miscare alternativa produce uzura camasii cilindrului motorului diesel.

Pentru reducerea acestei forte:

a. Se micsoreaza marimea maselor aflate in miscare alternativa;

b. Se actioneaza in vederea reducerii presiunii maxime dezvoltate in

cilindru;

c. Se poate recurge la solutia dezaxarii mecanismului motor;

d. Se recurge la un motor cu aprindere prin scanteie.

349 Conditia de verificare pentru solicitarea mantalei pistonului din figura CC 5 se impune din

urmatorul motiv:

a. Reducerea solicitarilor termice ale organului;

b. Prevenirea exfolierii peliculei de lubrifiant dintre piston si camasa;

c. Asigurarea racirii corespnzatoare a pistonului;

d. Asigurarea unui montaj corespunzator al boltului prin umerii pistonului.

350 Conditia functionarii comune a compresorului si turbinei din cadrul grupului de

turbosupraalimentare consacrata a unui motor diesel este urmatoarea:

a. Puterea dezvoltata de turbina sa fie egala cu cea necesara antrenarii

compresorului si turatia motorului sa fie egala cu cea a turbinei;

b. Turatia motorului sa fie egala cu cea a compresorului;

c. Puterea motorului sa fie egala cu cea a turbinei;

d. Puterea dezvoltata de turbina sa fie egala cu cea necesara antrenarii

compresorului si turatia compresorului sa fie egala cu cea a turbinei.

351 Conditiile atmosferice au o mare influenta asupra puterii si economicitatii motoarelor navale. In

cazul MAC navale, reducerea densitatii aerului admis in cilindri la reducerea presiunii

atmosferice sau la cresterea temperaturii mediului ambiant, conduce la:

a. Tendinta de crestere a puterii indicate, imbogatindu-se amestecul (la

debit de combustibil neschimbat);

b. Scaderea coeficientului de umplere si a randamentului termic datorita

inrautatirii arderii (coeficient de exces de aer mai mic) si a cresterii

eventuale a intarzierii la autoaprindere, aceste efecte actionand in sens

invers;

c. Necesitatea raportarii parametrilor determinati pe stand, in conditii de

presiune si temperatura arbitrare, la conditii standard, pentru a se putea

compara performantele diverselor motoare (corectarea caracteristicilor);

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

352 Conditiile de referinta pentru mediul ambiant T0 = 300 K si p0 = 100 kN/m2 pot fi respectate la

incercarea motoarelor:

a. Da;

b. Nu;

c. Numai in zone temperate;

d. Numai in zone tropicale.

353 Conform figurii CC 24, fusul palier este solicitat la

a. Incovoiere

b. Incovoiere si torsiune;

c. Intindere si torsiune;

d. Torsiune

354 Conform principiului al doilea al termodinamicii, randamentul termic al unui ciclu este:

a. Raportul dintre cantitatea de caldura introdusa si lucrul mecanic al

ciclului;

b. Raportul dintre lucrul mecanic al ciclului si cantitatea de caldura

introdusa;

c. Raportul dintre cantitatea de caldura introdusa si cea evacuata;

d. Raportul dintre cantitatea de caldura evacuata si cea introdusa.

355 Conform schemei din figura CC 20 si a diagramei alaturate, solutia de acoperire a sectiunilor

fusurilor palier si maneton (notatate cu dm,dp ) prezinta:

a. O influenta pozitiva asupra rezistentei la oboseala;

b. O influenta negativa asupra rezistentei la oboseala;

c. Posibilitatea unui montaj mai usor in carter;

d. Posibilitatea asigurarii unei ungeri mai eficiente.

356 Conform schemei sistemului de racire cu apa de mare din figura SA 26, se constata interceptia

dintre acest sistem si instalatia de balast, explicatia acesteia fiind urmatoarea:

a. Pentru cazuri deosebite, de regula la navigatia in zone foarte reci, in

ape cu gheata sparta care poate infunda prizele de fund, exista

posibilitatea folosirii unui tanc de balast ca tanc de circulatie;

b. Aspiratia din magistrala Kingston si refularea peste bord sunt cuplate la

tancul de balast, sistemul deschis transformandu-se intr-unul inchis;

c. Sunt valabile ambele formulari de la punctele anterioare;

d. Situatia se justifica atunci cand pompele de balast sunt avariate

357 Constructia din figura CC 39,b este caracterizata prin:

a. Executia dintr-o bucata a placii de fundatie si a carterului, blocul

cilindrilor fiind insurubat pe fata superioara a carterului;

b. Turnarea placii si a carterului, precum si prelucrarea locasurilor pentru

cuzinetii lagarelor arborelui cotit intampina greutati;

c. Constructia se utilizeaza la motoarele navale in constructii usoare, in

care carterul si placa de fundatie se realizeaza din elemente de otel

turnate, sudate intre ele si imbracate tot prin sudura cu table;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

358 Consumul orar de combustibil al motorului, in cazul unui sistem de injectie cu retur al surplusului

de combustibil, poate fi determinat prin:

a. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe tur;

b. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe retur;

c. Suma valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur;

d. Diferenta valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur.

359 Continutul de sulf din combustibilul greu produce:

a. Scaderea temperaturii punctului de roua din gazele evacuate;

b. Pompare dificila;

c. Modificarea substantelor pentru tratarea apei de racire pistoane;

d. Cresterea avansului la injectie.

360 Contragreutatile prevazute in prelungirea fiecarui brat de manivela la motoarele in patru timpi au

rolul:

a. De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie;

b. De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie;

c. De a echilibra total fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si

mometele acestora, realizand in acelasi timp si descarcarea momentelor

interne ce incarca fusurile palier;

d. De a echilibra momentele fortelor de inertie ale maselor in miscare de

translatie.

361 Corelatia dintre motor si propulsor trebuie sa aiba in vedere atat functionarea usoara/grea a

elicei, cat si rezervele de mare sea-margin si de motor engine-margin, avand urmatoarele

semnificatii (fig. EXPL 5):

a. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la influenta vantului si

starea marii, cele doua rezerve iau in consideratie degradarea corpului si

a elicei;

b. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului,

cele doua rezerve iau in consideratie influenta vantului, starea marii si

degradarea elicei;

c. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului si

a elicei, cele doua rezerve iau in consideratie influenta vantului si starea

marii;

d. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea elicei, cele

doua rezerve iau in consideratie influenta vantului, starea marii si

degradearea corpului.

362 Corpul bielei este supus, in principal, flambajului, care se produce in doua plane: cel de oscilatie

a bielei o-o si cel de incastrare a acestuia c-c (fig. CC 13). Precizati modul de schematizare a

bielei, in vederea efectuarii calcului la flambaj:

a. Incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul o-o si incastrata in

picior si cap pentru planul c-c;

b. Incastrata in picior si cap pentru planul o-o si incastrata in piciorul bielei

si libera la cap in planul c-c;

c. Incastrata atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane;

d. Libera atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane

363 Cresterea contrapresiunii la evacuarea gazelor are urmatoarele efecte asupra coeficientului de

umplere:

a. Conduce la cresterea coeficientului de umplere, datorita scaderii

volumului efectiv de incarcatura proaspata admisa in motor;

b. Conduce la scaderea coeficientului de umplere, datorita scaderii

volumului efectiv de incarcatura proaspata admisa in motor;

c. Nu are efect asupra coeficientului de umplere;

d. Conduce la scaderea coeficientului de umplere, datorita cresterii

temperaturii gazelor la evacuare.

364 Cresterea jocului dintre tija supapei si bratul culbutorului are drept consecinta:

a. Marirea intarzierii la inchiderea supapei;

b. Marirea avansului la deschiderea supapei;

c. Reducerea duratei de deschidere a supapei;

d. Marirea duratei de deschidere a supapei

365 Cresterea presiunii de supraalimentare conduce la cresterea raportului de comprimare:

a. Nu;

b. Da, numai in cazul supraalimentarii in serie cu turbosuflanta si

electrosuflanta;

c. Da, dar se tine cont de starea segmantilor;

d. Da, dar se ia in considerare grosimea lainei de la capul bielei.

366 Cresterea presiunii din carter indica:

a. Arderea, griparea sau uzura segmentilor;

b. Uzura lagarelor palier;

c. Uzura lagarelor maneton;

d. Cresterea presiunii de injectie a combustibilului.

367 Curba reprezentata cu linie intrerupta in figura PT 10 reprezinta:

a. Variatia presiunii in functie de volumul instantaneu ocupat de fluidul

motor in cilindru in ciclul cu injectie de combustibil;

b. Variatia presiunii in functie de volumul instantaneu ocupat de fluidul

motor in cilindru in ciclul fara injectie de combustibil;

c. Variatia presiunii in functie de unghiul de rotatie in ciclul cu injectie de

combustibil;

d. Variatia presiunii in functie de unghiul de rotatie in ciclul fara injectie de

combustibil;

368 Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston:

a. De la axa de rotatia la punctul mort interior;

b. De la axa de rotatia la punctul mort exterior;

c. De la punctul mort interior la cel exterior;

d. De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la cel

mai de jos.

369 Daca din anumite motive motorul se supraincalzeste, atunci:

a. Se determina presiunea de ardere;

b. Se reduce sarcina motorului si se mareste treptat debitul de apa de

racire;

c. Se verifica vascozitatea uleiului de ungere;

d. Se verifica distributia sarcinii pe cilindri.

370 Daca ferestrele de evacuare si ferestrele de baleiaj au aceeasi inaltime, se poate face

asimetrizarea diagramei de schimb de gaze prin:

a. Clapeti montati pe traseul de aer de supraalimentare;

b. Clapeti montati pe traseul de evacuare;

c. Clapeti montati in clindru;

d. Clapeti rotitori montati pe traseu de evacuare.

371 Daca in racitorul de aer de supraalimentare temperatura aerului scade sub temperatura mediului

ambiant, apare condensarea apei din aer?

a. Da;

b. Nu;

c. Numai in zone temperate;

d. Numai in zone tropicale

372 Daca in timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire la iesirea din cilindrii motorului

sunt diferite, aceasta indica:

a. Scaderea presiunii uleiului de ungere a lagarelor palier aferente

cilindrilor cu temperaturi mai ridicate;

b. Infundarea canalelor de patrundere a apei de racire in cilindri;

c. Sarcina pe cilindri este diferita;

d. Sunt posibile ultimele doua cazuri.

138 of 606

373 Daca laina de la capul bielei unui motor in doi timpi este mai groasa decat cea originala, noul

raport de comprimare:

a. Operatiunea este imposibila;

b. Creste;

c. Nu se modifica;

d. Scade.

374 Daca laina de la capul bielei unui motor in patru timpi este mai groasa decat cea originala, noul

raport de comprimare:

a. Operatiunea este imposibila;

b. Creste;

c. Nu se modifica;

d. Scade.

375 Daca motorul functioneaza in gol:

a. Puterea dezvoltata reprezinta 25% din cantitatea corespunzatoare

puterii nominale;

b. Puterea dezvoltata la orice turatie este egala cu puterea consumata

prin frecari mecanice si pentru antrenarea propriilor mecanisme si

agregate;

c. Puterea dezvoltata la orice turatie este nula;

d. Raspunsurile b) si c) sunt ambele valabile.

376 Daca motorul rateaza pornirea, una din cauze poate fi:

a. Temperatura redusa la sfarsitul comprimarii;

b. Presiune scazuta a mediului ambiant;

c. Presiune mare a pompei circulatie ulei;

d. Presiune mare a pompei circulatie combustibil din sistemul de

alimentare a motorului.

377 Daca se considera sarcina critica de flambaj a tijei pistonului motorului in doi timpi si sarcina

reala de flambaj (forta de presiune maxima a gazelor din cilindru), atunci coeficientul de

siguranta la flambaj este:

a. Raportul dintre prima forta si a doua;

b. Raportul dintre a doua si prima;

c. Produsul dintre cele doua;

d. Diferenta dintre cele doua.

378 Daca un motorul are 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, atunci ordinele armonice

pentru care subzista momentele de ruliu (rasturnare) sunt:

a. Multiplu de opt;

b. Multiplu de patru;

c. Diferite de multiplu de opt.

d. Diferite de multiplu de patru.

379 Daca valoarea vitezei pistonului este nula, atunci cea a acceleratiei este:

a. Maxima;

b. Minima;

c. Indiferenta de valoarea vitezei;

d. Extrema (maxima sau minima).

380 Debitul pompei de circulatie ulei este:

a. Proportional cu cantitatea de caldura degajata prin arderea

combustibilului si preluata de uleiul de ungere;

b. Invers proportional cu cantitatea de caldura degajata prin ardere si

preluata de ulei;

c. Invers proportional cu volumul tamcului circulatie ulei;

d. Invers proportional cu cantitatea de caldura degajata prin ardere si

preluata de ulei si proportional cu diferenta de temperatura intre intrarea si

iesirea uleiului din motor

381 Dependenta randamentului termic al ciclului diesel de parametrii functionali, de modul de

organizare a proceselor si de proprietatile fluidului motor este urmatoarea:

a. Creste la scaderea raportului de comprimare si scade cu sarcina

motorului;

b. Creste la cresterea raportului de comprimare si cu sarcina motorului;

c. Creste cu raportul de comprimare si scade la cresterea sarcinii;

d. Scade la cresterea raportului de comprimare si a sarcinii.

382 Deplasarea instantanee a pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de

piston

a. De la axa de rotatia la pozitia sa momentana;

b. De la punctul mort interior la pozitia sa momentana;

c. De la punctul mort exterior la pozitia sa momentana;

d. De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la

pozitia sa momentana.

383 Determinarea puterii motorului pe baza momentului de torsiune masurat pe arborele intermediar

permite:

a. Determinarea directa a puterii efective a motorului;

b. Determinarea intermediara a puterii indicate a motorului;

c. Determinarea initiala a momentului efectiv al motorului;

d. Determinarea initiala a deformatiei torsionale a arborelui intermediar.

384 Diagrama din figura EXPL 6 permite stabilirea regimului de functionare a sistemului de propulsie

navala. Care dintre formularile urmatoare reprezinta o interpretare corecta a diagramei:

a. Functionarea ideala a motorului se situeaza in zona A, iar functionarea

in zona B este permisa intermitent, pentru o durata limitata de timp;

b. Motorul poate functiona in oricare din zonele diagramei, cu

repozitionarea corecta a indicatorului de sarcina;

c. Functionarea in zona B este permisa pentru durate mari de functionare,

daca nu se modifica conditiile ambientale din compartimentul de masini;

d. Situand functionarea la 90% sarcina si turatie 80% din cea nominala,

motorul va opera atata timp cat conditiile de mentenanta o permit.

385 Diagrama punctului de roua permite determinarea temperaturii la care trebuie racit aerul de

supraalimentare in racitorul intermediar, in scopul:

a. Evitarii aparitiei fenomenului de cavitatie;

b. Evitarea depunerilor de calamina;

c. Evitarea aparitiei condensului in racitor;

d. Evitarea socurilor hidraulice.

386 Dupa tipul organului care controleaza orificiile sau luminile de admisie si evacuare se disting:

a. Distributie prin supape la motoarele in doi timpi si ferestre la motoarele

in patru timpi;

b. Distributie prin supape la motoarele in patru timpi si ferestre la

motoarele in doi timpi;

c. Distributie prin supape la motoarele in patru timpi; cu ferestre la

motoarele in doi timpi cu sistem clasic de distributie si cu ferestre de

baleiaj plus supapa de evacuare la motoarele in doi timpi cu baleiaj in

echicurent;

d. Distributie prin supape la motoarele in doi timpi; cu ferestre la

motoarele in patru timpi cu sistem clasic de distributie si cu ferestre de

baleiaj plus supapa de evacuare la motoarele in patru timpi cu baleiaj in

echicurent

387 Durata procesului de evacuare la un motor in patru timpi este:

a. Mai mare de 90 grd RAD;

b. Mai mare de 180 grd RAC;

c. Ambele raspunsuri de la a) si b);

d. Mai mica decat 90 grd RAD si decat 180 grd RAC

388 Efectul scaderii raportului de comprimare asupra performantelor motorului este urmatorul:

a. Cresterea randamentului termic al motorului;

b. Cresterea solicitarilor termo-mecanice ale motorului;

c. Cresterea presiunii medii efective;

d. Cresterea pericolului de ratare a pornirii motorului.

389 Elementul prezentat in figura CC 34 este:

a. Supapa de siguranta de pe chiulasa;

b. Supapa de lansare;

c. Supapa de siguranta a carterului;

d. Purja cilindrului.

390 Energia termica produsa intr-un motor cu ardere interna se transforma la iesire in:

a. Energie interna;

b. Entalpie;

c. Putere calorica;

d. Energie mecanica.

391 Etapa I din figura PT 8 corespunde:

a. Evacuarii libere a gazelor din cilindrul mtorului in doi timpi;

b. Evacuarii fortate a gazelor din cilindrul mtorului in doi timpi, datorita

incarcaturii propaspete care incepe sa patrunda in cilindru;

c. Stabilizarii presiunii in jurul valorii presiunii de baleiaj ;

d. Evacuarii libere a gazelor din cilindrul motorului in patru timpi.

392 Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b

conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care

este valabila solutia:

a. Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate

cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu

atmosfera;

b. Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate

cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu

atmosfera;

c. Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate

cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 8, ce comunica cu

atmosfera;

d. Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate

cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 8, ce comunica cu

atmosfera.

393 Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b

conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care

este valabila solutia:

a. Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a

elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate

din camera

b. Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a

elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate

din camera 6;

c. Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a

elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate

din camera 6;

d. Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a

elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate

din camera 8.

394

Figura CC 10 reda ansamblul capului de cruce al

unui motor naval lent. Mentionati rolul pozitiei notate 4

a. Impiedica deplasarea rotationala a patinei;

b. Impiedica deplasarea axiala a piciorului furcat al bielei;

c. Impiedica deplasarea axiala a patinei;

d. Face legatura dintre glisiera si blocul coloanelor.

395 Figura CC 12 reda schema de calcul pentru patina capului de cruce (fig. CC 12,a pentru patina

bilaterala si fig. CC 12,b pentru cea monolaterala). Solicitarea dintre aceasta si glisiera este:

a. Presiune de contact;

b. Incovoiere

c. Forfecare

d. Strivire

396 Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui motor naval lent modern, cu raport

cursa/diametru foarte mare. Caracteristicile acestui arbore cotit sunt urmatoarele:

a. Arborele este mai zvelt, mai elastic, cu o puternica distantare intre

axele fusului maneton si palier (raza de manivela mare);

b. Comportament corespunzator la vibratii, reducerea greutatii si a

costurilor de fabricatie;

c. Reducerea concentratorilor de tensiune din zona de racordare

maneton-brat prin practicarea unei degajari pe partea interioara a bratului,

ceea ce conduce la marirea rezistentei mecanice;

d. Toate cele de mai sus.

397 Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui:

a. Motor in doi timpi, doarece nu sunt prezente contragreutati in

prelungirea bratelor;

b. Motor in patru timpi, doarece nu sunt prezente contragreutati in

prelungirea bratelor;

c. Motor in doi timpi, pentru ca nu exista acoperire a sectiunilor fusurilor

palier si maneton;

d. Motor in doi timpi, date fiind dimensiunile specifice.

398 Figura CC 22 prezinta:

a. Amortizor de vibratii torsionale;

b. Amortizor de vibratii axiale;

c. Lagarul axial;

d. Volantul.

399 Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Precizati ce reprezinta

cele doua drepte verticale trasate cu linie continua:

a. Turatiile critice ale motorului;

b. Turatiile economice ale motorului;

c. Turatiile maxime si minime ale motorului;

d. Turatiile de mers in gol, respectiv cea maxima a motorului.

400 Figura CC 27 reda chiulasa unui motor naval lent. Se cere precizarea afirmatiei celei mai

corecte:

a. Chiulasa este realizata in constructie monobloc;

b. Chiulasa este realizata monobloc avand doua portiuni caracteristice:

cea superioara si cea inferioara,

c. Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea

inferioara, prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane;

d. Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea

inferioara, prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane, iar fixarea

ansamblului de blocul cilindrilor realizandu-se prin prezoane de chiulasa;

401 Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta:

a. Sistem de injectie cu patru injectoare, supapa de evacuare montata

central in chiulasa, camasa avand practicate ferestre de baleiaj;

b. Patru supape: doua de admisie si doua de evacuare;

c. Patru prezoane de montare pe blocul cilindrilor, injector central si

ferestre de admisie si evacuare practicate la partea inferioara a camasii;

d. Robinet de purja si patru supape: doua de admisie si doua de

evacuare.

402 Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta:

a. Un asa-numit fund dublu, propice racirii supapelor si injectorului;

b. Geometrie identica pentru locasurile supapelor de admisie si a celor de

evacuare;

c. Fiabilitate sporita la functionarea pe combustibil marin greu prin racirea

speciala a scaunelor supapelor;

d. Toate cele de mai sus.

403 Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta:

a. Etansare buna prin intermediul formei simetrice a sediilor supapelor si

locasurilor corespunzatoare, ca si prin simetria curgerii apei de racire;

b. Racire efectiva simpla a fundului chiulasei datorita trecerii radiale a

agentului de racire in jurul insertiilor sediilor de supapa;

c. Siguranta sporita prin utilizarea a cate doua arcuri de supapa

concentrice;

d. Toate cele de mai sus.

404 Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer RND90. Care dintre

afirmatiile urmatoare sunt corecte:

a. 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de

admisie spre ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare;

b. 6-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 12- traseu de evacuare

dinspre ferestrele de evacuare; 13-brau de etansare;

c. 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de

admisie spre ferestrele de baleiaj; 13- canal central de scapare a gazelor;

d. Nici una dintre cele de mai sus.

405 Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer RND90. Precizati

a. 1-camasa; 2-prezoane prindere camasa de bloc; 3-bloc; 4-spatiu pentru

ungator; 5-spatiu superior de racire din bloc;

b. 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 7-canal de

legatura intre 5 si 8; 8-spatiu inferior de racire din bloc; 9-garnituri de

etansare din cauciuc (pe partea de apa); 10-canal central de scapare a

gazelor;

c. 11-garnitura de etansare din cupru pe partea de gaze; 12-traseu de

admisie spre ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare; 14-orificii si

canale de ungere; 15-inel al spatiului de racire;

d. Toate cele de mai sus.

406 Figura CC 8 prezinta solutii de montaj pentru boltul pistonului; aceasta este:

a. Bolt flotant atat in piciorul bielei cat si in umerii pistonului;

b. Bolt fix in umerii pistonului si liber in piciorul bielei;

c. Bolt liber in umerii pistonului si fix in piciorul bielei;

d. Bolt fix atat in umerii pistonului cat si in piciorul bielei.

407 Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:

a. Normal axat;

b. Normal dezaxat;

c. Ambele variante anterioare si cu piston flotant;

d. Ambele variante anterioare si cu cap de cruce.

408 Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:

a. Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in V;

b. Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in stea;

c. Cu mecanism normal si cap de cruce;

d. Cu mecanism normal si piston flotant.

409 Figura DIN 3 este specifica:

a. Motoarelor in V;

b. Motoarelor in stea;

c. Motoarelor cu pistoane opuse cu un singur arbore cotit;

d. Motoarelor cu pistoane opuse cu doi arbori cotiti.

410 Figura EXPL 13 indica:

a. Masurarea uzurii si marimii fisurilor pistonului cu cap concav cu ajutorul

unui calibru;

b. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap plat cu ajutorul unui

calibru;

c. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul

unui calibru;

d. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul

sondei pentru adancimi a sublerului.

411 Figura EXPL 14 prezinta operatiunile necesare reconditionarii capului pistonului cu fisuri. Aceste

operatiuni sunt:

a. Practicarea de gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea

cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva;

b. Asigurarea dupa montaj cu stifturi filetate sau ancore cu gheare;

c. Introducerea de dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza

cu suruburi sau sunt filetate;

d. Ordinea corecta a operatiunilor este a), c), b).

412 Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata cu curba destinderii avand un aspect neuniform.

Cauzele posibile sunt:

a. Exista frecare marita intre pistonasul si cilindrul aparatului de ridicat

diagrame, cauzata de patrunde-rea impuritatilor, dilatare

necorespunzatoare a unor piese ale aparatului, datorita incalzirii

insuficiente;

b. Mecanismul de inregistrare oscileaza;

c. Tija pistonului este stramba;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

413 Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata cu curba destinderii avand un aspect neuniform.

Modalitati de remediere sunt:

a. Se demonteaza, se curata si se unge ansamblul piston-cilindru, se

curata purja;

b. Se incalzeste aparatul indicator uniform inainte de a-l pune in functiune,

se inlocuieste resortul cu unul mai tare;

c. Daca mijloacele indicate nu remediaza defectiunea, se va inlocui

pistonulsi tija; in caz ca nu este posibil sau nu avem, se va prelucra

diagrama ridicata prin refacerea liniei mijlocii (intrerupte) dintre varfurile

curbei si numai dupa aceasta se va planimetra diagrama;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

414 Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur dublu. Cauzele posibile sunt:

a. Snurul de actionare al tamburului se intinde (este elastic) sau diagrama

este ridicata cu aparatul inca neincalzit;

b. Hartia inregistratoare nu este fixata bine pe tambur (se misca);

c. Mecanismul de inregistrare nu este prins (este slabit), pe tija pistonului;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

415 Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur dublu. Modalitati de remediere sunt:

a. Se va folosi un snur neelastic sau se intinde cel existent;

b. Se va incalzi aparatul inainte de ridicarea diagramelor si se va fixa

corespunzator meca-nismului de inregistrare pe tija pistonasului;

c. Se vor verifica lamelele de fixare a hartiei pe tambur;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

416 Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta indica dependenta dintre

indicatorii de performanta ai motorului si sarcina in conditiile mentinerii constante a turatiei, dupa

cum urmeaza:

a. Variatia liniara a puterilor indicate si efective;

b. Constanta puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor proprii ale

motorului;

c. Variatia asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

417 Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta indica dependenta dintre

indicatorii de performanta ai motorului si sarcina in conditiile mentinerii constante a turatiei; se

constata:

a. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, constanta puterii pierdute

pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului si variatia asimptotica

catre valoarea 1 randamentului mecanic;

b. Constanta puterilor indicate si efective, variatia liniara a puterii pierdute

pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului si variatia asimptotica

catre valoarea 1 randamentului mecanic;

c. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, cresterea asimptotica a

puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului si

constanta randamentului mecanic;

d. Variatia liniara a puterii indicate, constanta puterilor efective si pierdute

pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului si variatia asimptotica

catre valoarea 1 randamentului mecanic.

418 Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta indica dependenta dintre

indicatorii de performanta ai motorului si sarcina, in conditiile:

a. Mentinerii constante a starii hidrometeorologice;

b. Mentinerii constante a depunerilor vegetale pe corpul navei;

c. Mentinerii in pozitie fixa a organului de reglare a pompei de injectie;

d. Mentinerii constante a turatiei.

419 Figura PT 8 reprezinta:

a. Diagrama de pompaj pentru un motor in patru timpi;

b. Diagama de baleiaj pentru un motor in patru timpi;

c. Diagrama de pompaj pemtru un motor in doi timpi;

420 Figura SA 11 prezinta schema sistemului de ungere a unui motor auxiliar. Precizati destinatia

pompelor de ungere:

a. PUA-pompa de circulatie ulei, articulata pe motor; PPU-electropompa

de preungere; PM-pompa manuala, care dubleaza PPU, utilizata si pentru

manipularea uleiului;

b. PUA-pompa de preungere; PPU-pompa de circulatie ulei; PM-pompa

manuala pentru cazuri de avarie;

c. PPU-pompa de avarie; PUA-pompa de circulatie; PM-pompa de

circulatie de rezerva;

d. PUA-pompa de circulatie, uzual cu actionare individuala

(electropompa); PPU-pompa de preungere, articulata pe motor si utilizata

la pornirea acestuia; PM-pompa manuala ce dubleaza PPU

421 Figura SA 12 prezinta subsistemul de ungere al:

a. Lagarelor palier;

b. Lagarelor de sprijin de pe linia axiala;

c. Cilindrilor;

d. Turbosuflantelor

422 Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in patru timpi. Acesta se bazeaza

pe principiul:

a. Ungerii prin stropire;

b. Ungerii gravitationale;

c. Ungerii mixte sub presiune prin barbotare si stropire;

d. Ungere de inalta presiune

423 Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in patru timpi. Pozitia 13 unsa cu

lubrifiant este:

a. Tija supapei;

b. Tachetul;

c. Orificiile lagarelor culbutorului;

d. Cama

424 Figura SA 15 prezinta schema subsistemului de ungere a agregatului de turbosupraalimentare a

unui motor naval principal MP lent. Pozitia 6 este:

a. Tancul de circulatie ulei MP, situat sub motor;

b. Tanc ulei lucrat situat sub cel de la punctul a);

c. Tanc alimentare ulei motoare auxiliare MA;

d. Rezervor tampon pentru evitarea socurilor hidraulice si alimentarea de

avarie a agregatului

425 Figura SA 18 prezinta:

a. Un racitor dublu cu placi;

b. Un racitor dublu cu tevi;

c. Un filtru magnetic;

d. Curatirea unei baterii de filtre, realizata prin inversarea curgerii in

elementul ce urmeaza a fi inversat.

426 Figura SA 23 indica modul de realizare a racirii capului pistonului unui motor naval lent modern.

Precizati valabilitatea uneia dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la solutia in discutie:

a. Racirea pistonului se face cu ulei, circulat prin tije telescopice;

b. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului;

c. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea

predominanta a jetului de ulei in orificiile din capul pistonului;

d. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea

predominanta a jetului de ulei in orificiile din capul pistonului, urmata de

efectul agitator al agentului de racire

427 Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent unei instalatii de propulsie ce

motor in doi timp. Rolul valvulei termoregulatoare VTR-MP comandate pneumatic de o instalatie

de automatizare este:

a. De a permite trecerea apei refulate de pompele principale de apa de

mate PR spre generatorul de apa tehnica, daca apa nu mai dispune de

capacitate de racire;

b. De a refula agentul de racire peste bord, daca acesta nu mai dispune

de capacitate de racire;

c. De a reintroduce agentul de racire pe aspiratia pompelor PR, daca

acesta mai dispune de capacitate de racire;

d. De a refula agentul de racire peste bord, daca acesta nu mai dispune

de capacitate de racire si de a reintroduce agentul de racire pe aspiratia

pompelor PR, in caz contrar

428 Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent unei instalatii de propulsie ce

motor in doi timp. Valvula termoregulatoare VTR-MP este comandata de:

a. Pneumatic de instalatia de automatizare;

b. Hidraulic de uleiul din sistemul de protectie a motorului;

c. De apa tehnica ;

d. De apa de mare

429 Figura SA 32 prezinta chiulasa armata a motorului in patru timpi Wartsila 26; specificitatea

sistemului de actionare a supapelor consta in:

a. Culbutorul actioneaza simultan asupra cate unei supape de admisie si

a uneia de evacuare;

b. Culbutorul este unic pentru ambele tipuri de supape si actioneaza

separat asupra supapelor de admisie si de evacuare, situate pe doua

randuri diferite, dar simultan asupra celor doua supape de acelasi fel, prin

intermediul unui taler;

c. Culbutorul actioneaza consecutiv asupra celor doua supape de

admisie, apoi tot consecutiv asupra celor de evacuare, prin intermediul

unui taler;

d. Existenta a cate unui sistem de actionare pentru fiecare tip de supape,

culbutorii corespunzatori actionand simultan asupra celor doua supape de

acelasi fel, prin intermediul unui taler

430 Figura SA 36 indica sistemul de distributie a gazelor pentru un motor in doi timpi. Precizati care

dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile:

a. Baleiaj este simetric in bucla deschisa;

b. Baleiaj in echicurent;

c. Baleiajul este asimetric, pistonul cu fusta lunga obturand ferestrele de

evacuare;

d. Baleiajul este simetric in bucla inchisa

431 Figura SA 39 prezinta urmatoarele variante de sisteme de lansare:

a. Sistem de lansare cu supape automate (a) si sistem de lansare cu

supape comandate (b);

b. Invers fata de varianta a);

c. Sistem de lansare cu demaror electric;

d. Sistem de lansare cu demaror pneumatic

432 Figura SA 4 prezinta instalatia de separare a unui motor in doi timpi functionand cu combustibil

greu. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind purificator, al doilea

clarificator

b. Separatoarele functioneaza in paralel, primul fiind purificator, al doilea

clarificator

c. Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind clarificator, al doilea

purificator

d. Separatoarele functioneaza in paralel, primul fiind clarificator, al doilea

433 Figura SA 40 prezinta:

a. Modul in care trebuie repozitionate camele mecanismului de distributie,

in cazul inversarii sensului de rotatie al motorului, prin deplasarea axiala a

arborelui de distributie;

b. Modalitatea de utilizare a aceleiasi came a mecanismului de distributie

si rotirea arborelui de distributie intr-o pozitie simetrica;

c. Modalitatea de inversare a clapetilpor rotitori din sistemul de evacuare;

d. Servomotorul de inversare a sensului de rotatie.

434 Figura SA 41 prezinta demarorul electric cu mecanism inertial de actionare, utilizat la pornirea

motoarelor navelor fluviale si a generatoarelor de avarie. Precizati miscarea pinionului 3 si

greutatii 6, solidare cu acesta:

a. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pe arborele cu filet

elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantului 1;

b. Miscare axiala la pornire si miscare de rotatie pe arborele cu filet

elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantului 1;

c. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala prin efect inertial pe

arborele cu filet elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a

volantului 1, dupa cresterea turatiei devenind condus si executand o

miscare in sens invers, decuplandu-se;

d. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pe arborele cu filet

elicoidal 4, fiind antrenat de coroana dintata 2 a volantului 1

435 Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de rotatie pentru un motor lent

reversibil. Inversarea este initiata prin actionarea manetei telegrafului din postul de comanta si

control, prin actionarea parghiei K. Precizati natura agentului hidraulic care alimenteaza

servomotorul A si distribuitorul de siguranta B

a. Apa de racire pistoane conectata cu dispozitivul de protectie E;

b. Apa de racire cilindri conectata cu dispozitivul de protectie E;

c. Uleiul livrat de dispozitvul de blocare a lansarii D, dupa deblocarea

acestuia de catre agentul hidraulic ce iese din distribuitorul de siguranta

436 Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de rotatie pentru un motor lent

reversibil. Sistemul mai realizeaza si protectia motorului prin intermediul dispozitivului E, care

are interceptii cu instalatia de ungere, apa de racire pistoane si apa de racire cilindri. Reducerea

presiunii intr-unul din sistemele anterioare are drept consecinta:

a. Intreruperea debitarii de ulei prin distribuitorul F spre dispozitivul G de

blocare a alimentarii cu combustibil a MP

b. Intreruperea debitarii de combustibil prin distribuitorul F spre

dispozitivul G de blocare a alimentarii cu ulei a MP

c. Intreruperea debitarii de aer prin distribuitorul F spre dispozitivul G de

blocare a alimentarii cu combustibil a MP

d. Intreruperea debitarii de apa tehnica prin distribuitorul F spre

dispozitivul G de blocare a alimentarii cu combustibil a MP

437 Figura SA 7 prezinta un separator purificator si transformarea necesara pentru a deveni

clarificator. Diferenta dintre cele doua consta in:

a. Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul

unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator

este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata odata cu

impuritatile

b. Separatorul clarificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul

unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul purificator

este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata odata cu

impuritatile

c. Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul

unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator

este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata continuu

d. Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul

unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator

este inlocuit cu un disc de stopaj, realizand astfel separarea integrala a

apei si grosieraa impuritatilor

438 Figura SA 9 indica modul in care se poate face dozarea cantitatii de combustibil in functie de

turatie si sarcina

a. Sfarsitul injectiei (b), inceputul injectiei (c) si atat inceputul cat si

sfarsitul (a);

b. Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (c) si atat inceputul cat si

sfarsitul (b);

c. Sfarsitul injectiei (b), inceputul injectiei (a) si atat inceputul cat si

sfarsitul (c);

d. Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (b) si atat inceputul cat si

sfarsitul ©

439 Forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre:

a. Forta tangentiala la traiectoria manivelei si cea din lungul sau;

b. Forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la

maneton;

c. Raspunsurile a) si b) sunt ambele valabile si complementare;

d. Forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare

alternativa.

440 Forta care solicita asamblarea tirant-structura de rezistenta a motorului este:

a. Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie;

b. Forta de inertie a maselor in miscare de translatiee;

c. Forta de presiune a gazelor;

d. Rezulatanta dintre fortele de la b) si c).

441 Forta de frecare ce apare intre piston si camasa (fig. CC 4) are tendinta:

a. De a produce deformatie axiala a pistonului;

b. De a produce ovalizarea capului pistonului;

c. De a mari valoarea solicitarilor termice ale capului pistonului;

d. De a produce bascularea pistonului.

442 Forta de inertie a maselor in miscare alternativa este:

a. Proportionala cu viteza pistonului;

b. Proprtionala cu deplasarea pistonului;

c. Invers proportionala cu acceleratia pistonului;

Referat: Ferastrau circular cu masa mobila Referat: Criterii pentru aprecierea rezistentei la foc

d. Proportionala cu acceleratia pistonului cu semn schimbat.

443 Forta de presiune a gazelor solicita rama de fundatie la:

a. Torsiune

b. Incovoiere

c. Intindere

d. Forfecare

444 Functionarea separatoarelor de combustibil se realizeaza dupa un program ciclic temporizat,

realizat de o instalatie de automatizare, care comanda:

a. Operatiunile de ambarcare si transfer al combustibilului;

b. Operatiunile de alimentare cu combustibil a motorului principal;

c. Operatiunile de separare, descarcare, spalare si supraveghere a

instalatiei;

d. Operatiunile de incalzire a combustibilului inaintea pompelor de injectie

445 Gradul de neuniformitate a miscarii arborelui cotit se poate modifica in felul urmator:

a. Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor

si prin micsorarea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse

la axa de rotatie;

b. Creste cu numarul de cilindri si prin marirea momentului de inertie al

mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;

c. Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor

si prin marirea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la

axa de rotatie;

d. Se reduce cu scaderea numarului de cilindri si cu cresterea maselor

mecanismelor motoare.

446 In cadrul reprezentarii grafice din figura EXPL 2 a fost inclusa si caracteristica de elice (curba 9),

impreuna cu curbele 7 si 8 ale turatiilor extreme. Se defineste, astfel, intreaga zona de

functionare a motorului, aceste caracteristici fiind denumite si caracteristici functionale ale

motorului naval, cuprinsa intre:

a. Curbele 1, 7, 6, 8 si 9;

b. Curbele 2, 7, 6, 8 si 9;

c. Curbele 1, 7 si 9;

d. Curbele 2, 7 si 9.

447 In caracteristica de elice corspunzatoare unei instalatii de propulsie navala cu transmisie directa

de la motor la propulsorul cu pas fix din figura EXPL 3, prin variatia rezistentei la inaintare a

navei, avansul relativ al elicei LAMBDAel se modifica, astfel incat caracteristica de elice isi

schimba atat pozitia, cat si forma. Astfel:

a. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii

imersiunii, a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii

carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ se reduc si,

la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere

Pel mai mari;

b. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii

imersiunii, a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii

carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ cresc si, la

aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel

mai mari;

c. Prin scaderea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii

imersiunii, a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii

carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ se reduc si,

la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere

Pel mai mari;

d. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata scaderii

imersiunii, a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii

carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ cresc si, la

aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel

mai mari.

448 In cazul folosirii clapetilor rotitori pe tubulatura de evacuare a motoarelor in 2 timpi, descoperirea

ferestrelor de baleiaj se face dupa descoperirea ferestrelor de evacuare:

a. Nu?

b. Da;

c. Nu, pentru presiuni de supraalimentare mari;

d. Nu, pentru presiuni de supraalimentare mici.

449 In determinarea ordinei de aprindere la motoarele in patru timpi cu numar par de cilindri si plan

central de simetrie apare multiplicarea posibilitatilor de aprindere, deoarece:

a. Ciclul motor este efectuat in 720 grd RAC;

b. Numarul de cilindri este par;

c. Exista perechi de manivele in faza doua cate doua fata de mijlocul

arborelui cotit (planul central de simetrie);

d. Existenta grupelor de manivele in faza face ca in timpul primei rotatii

acestea sa ajunga la punctul mort interior, pentru fiecare fiind posibile

cate doua variante de ordine de aprindere.

450 In diagrama indicata din figura PT 3, axa volumelor este divizata in 16 unitati, indicand:

a. O cilindree de 16 unitati de volum;

b. O rotatie a arborelui cotit de 16 grd RAC intre liniile A si B;

c. Un raport de comprimare eps=16;

d. O presiune de comprimare de 1600 kN/m^2.

451 In figura CC 14, articularea bielei cu pistonul se face:

a. Printr-un cap de cruce;

b. Prin bolt;

c. Fara bolt, piciorul bielei fiind sferic (solutia rotating piston);

d. Prin tija si cap de cruce.

452 In figura CC 17 se prezinta un motor cu cilindrii dispusi in V. Precizati solutia de articulare a

bielelor pe acelasi maneton:

a. Sistem cu biela principala si biela secundara;

b. Sistem de ambielaj in furca, mecanismele lucrand prin interferenta;

c. Sistem de biele identice, cu capetele alaturate;

d. Sistem de ambielaj in stea.

453 In figura CC 18 este reprezentat arborele cotit al unui motor naval:

a. In patru timpi cu patru cilindri in linie

b. In doi timpi cu opt cilindri in linie

c. In patru timpi cu opt cilindri in linie

d. In doi timpi cu patru cilindri in linie

454 In figura CC 26 se prezinta zona superioara a cilindrului unui motor naval modern, pentru care

se cere valabilitatea unuia dintre raspunsurile urmatoare:

a. Chiulasa este specifica unui motor in patru timpi, avand locas

corespunzator supapei de lansare pozitionata central;

b. Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas

corespunzator supapei de evacuare pozitionata central;

c. Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas

corespunzator injectorului pozitionat central;

d. Chiulasa este corp comun cu blocul cilindrilor.

455 In figura CC 31 sunt redate si spatiile de racire ale camasii. Care dintre afirmatiile urmatoare

sunt valabile:

a. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este

apa de mare;

b. Camasa este uscata, fara contact direct cu agentul de racire;

c. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este

uleiul;

d. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este

apa tehnica.

456 In figura CC 39 sunt prezentate cateva tipuri de carter pentru motoare semirapide. Astfel,

structura din figura CC 39,a are particularitatile:

a. Blocul cilindrilor si carterul dintr-o bucata; rama de fundatie este

eliminata si inlocuita printr-o cutie de tabla subtire, in care se colecteaza

uleiul;

b. Carterul serveste si la fixarea cu suruburi a motorului pe fundatie;

c. Constructia se foloseste pentru motoare mici si usoare;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

457 In figura CC 39,c, carterul si blocul cilindrilor se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

a. Sunt executati dintr-o singura bucata;

b. Aceasta este separata de placa de fundatie printr-un plan orizontal, la

nivelul arborelui cotit;

c. Se foloseste pentru motoare cu pistoane de 200-500 mm diametru;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

458 In figura CC 5 se prezinta schema de calcul de verificare a mantalei pistonului unui motor in

patru timpi sub actiunea reactiunii din partea cilindrului la:

a. Forfecare;

b. Intindere;

c. Strivire;

d. Incovoiere.

459 In figura DIN 2, pozitiile 1, 2 si 3 reprezinta, respectiv:

a. 1-manivela; 2-bielete; 3-biela principala;

b. 1-manivela; 2-biela principala; 3-bielete;

c. 1-piston; 2-biela principala; 3-bielete;

d. 1-piston; 2-bielete; 3-biela principala.

460 In figura DIN 4 este redat mecanismul motor al unui motor:

a. Cu piston flotant;

b. Cu piston flotant si excentricitate (mecanism normal dezaxat);

c. Cu piston flotant fara excentricitate (mecanism normal);

d. Cu cap de cruce fara excentricitate (mecanism normal).

461 In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale

unui motor naval, caracteristici ce ilustreaza numai dependenta dintre puterea efectiva a

motorului si turatia acestuia. Acestea se ridica in conditiile:

a. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitie fixa

(sarcina variabila);

b. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitie fixa

(sarcina constanta);

c. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia de debit

maxim pe o perioada redusa de timp;

d. Injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare

garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului.

462 In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale

unui motor naval. Se disting, astfel, urmatoarele caracteristici de turatie:

a. Caracteristica externa de putere maxima (de putere maximmaximorum)-

curba 1; caracteristica externa de turatie limita-curba 2;

b. Caracteristica puterii de exploatare-curba 3; Caracteristica puterii

nominale -curba 4;

c. Caracteristica puterii de mers in gol-curbele 5; Caracteristicile de puteri

partiale-curba 6;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt corecte.

463 In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale

unui motor naval. Se disting, astfel, urmatoarele caracteristici de turatie:

a. Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-maximorum)-

curba 1; caracteristica externa de putere maxima-curba 2;

b. Caracteristica puterii nominale-curba 3; caracteristica puterii de

exploatare-curba 4;

c. Caracteristicile de puteri partiale-curbele 5; caracteristica puterii de

mers in gol-curba 6;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt corecte.

464 In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de comanda a turatiei, pentru un motor in doi timpi

naval. Sageata cu linie continua marcheaza:

a. Miscarile efectuate de parghiile sistemul de comanda, atunci cand de la

maneta de combustibil se comanda marirea turatiei;

b. Miscarile efectuate de parghiile sistemul de comanda, atunci cand de la

maneta de combustibil se comanda scaderea turatiei;

c. Sunt valabile ambele raspunsuri anterioare;

d. Nici unul din raspunsuri nu este corect.

465 In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de comanda a turatiei, pentru un motor in doi timpi

naval. Sageata cu linie punctata marcheaza:

a. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blocare al alimentarii,

declansat de dispozitivul de protectie, datorita cresterii presiunii pe unul

din circuitele de racire sau ungere

b. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blocare al alimentarii,

declansat de dispozitivul de protectie, datorita reducerii presiunii pe unul

din circuitele de racire sau ungere;

c. Sunt valabile ambele raspunsuri anterioare;

d. Nici unul din raspunsuri nu este corect.

466 In figura EXPL 27 este prezentata schema de comanda si supraveghere pentru un motor naval

lent de propulsie, in care toate manevrele pot fi executate din postul de comanda situat in

compartimentul masini, sau de la distanta, din timonerie. Cu notatiile din figura, avem:

a. 1- postul de comanda central din PCC, care permite comanda si

supravegherea motorului si a celorlaltor agregate si instalatii din CM; 2-

postul de comanda din timonerie (comanda navei);

b. 3-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat

prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6; 4-comanda locala CL

a motorului, situata pe motor;

c. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile;

d. Nici unul din raspunsuri nu este valabil.

467 In figura EXPL 27 este prezentata schema de comanda si supraveghere pentru un motor naval

lent de propulsie, in care toate manevrele pot fi executate din postul de comanda situat in

compartimentul masini, sau de la distanta, din timonerie. Cu notatiile din figura, avem:

a. 1-postul de comanda din timonerie (comanda navei); 2-postul de

comanda central din PCC, care permite comanda si supravegherea

motorului si a celorlaltor agregate si instalatii din CM;

b. 3-comanda locala CL a motorului, situata pe motor;

c. 4-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat

prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

468 In figura EXPL 6, curba marcata cu p repezinta:

a. Curba exponentiala;

b. Caracteristica puterii maxime;

c. Caracteristica de elice;

d. Curba randamentului efectiv maxim.

469 In figura PT 10, intervalul G marcheaza:

a. Intarziearea la autoaprinderea combustibilului;

b. Perioada arderii rapide;

c. Perioada arderii moderate;

d. Avansul la injectia combustibilului.

470 In figura PT 13 se prezinta schema sistemului de turbosupraalimentare consacrata pentru un

motor in patru timpi. Rolul racitorului intermediar de aer este umatorul:

a. Cresterea densitatii aerului la intrarea in cilindru;

b. Scaderea riscului de aparitie a condensului;

c. Scaderea presiunii aerului;

d. Amestecarea aerului cu combustibil.

471 In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figura a

indica:

a. Sistem turbocompound;

b. Sistem de turbosupraalimentare consacrata pentru motor in patru timpi;

c. Sistem de turbosupraalimentare consacrata pentru motor in doi timpi;

d. Ambele raspunsuri b) si c) sunt valabile.

472 In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figura b

indica:

a. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplimentara antrenata

mecanic, solutie aplicabila motoarelor in doi timpi;

b. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplimentara antrenata

electric, solutie aplicabila motoarelor in doi timpi;

c. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplimentara antrenata

mecanic, solutie aplicabila motoarelor in patru timpi;

d. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplimentara antrenata

electric, solutie aplicabila motoarelor in patru timpi.

473 In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figura e

indica:

a. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in patru

timpi;

b. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in doi

timpi cu generator de arbore;

c. Sistem turbocompound pentru motor in patru timpi, cu convertor de

impuls pe colectorul de evacuare si cu clapet de by-pass B1 intre

tubulatura de refulare a compresorului si cea de evacuare gaze arse din

motor si clapet CR de pe colectorul de admisie CA, avand drept rezultat

posibilitatea de prelucrare de catre turbina atat a energiei potentiale cat si

cinetice;

d. Sistem turbocompound pentru motor in doi timpi, cu convertor de

impuls pe colectorul de evacuare si cu clapet de by-pass B1 intre

tubulatura de refulare a compresorului si cea de evacuare gaze arse din

motor si clapet CR de pe colectorul de admisie CA, avand drept rezultat

posibilitatea de prelucrare de catre turbina atat a energiei potentiale cat si

cinetice.

474 In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figura f

indica:

a. Sistem de supraalimentare pentru motoarele in patru timpi a carui

flexibilitate este asigurata de clapetul B2, care este deschis pentru sarcini

de peste 50%, asigurandu-se optimizarea functionarii la sarcini partiale

mici;

b. Sistem de supraalimentare pentru motoarele in doi timpi a carui

flexibilitate este asigurata de clapetul B2, care este deschis pentru sarcini

de peste 50%, asigurandu-se optimizarea functionarii la sarcini partiale

mici;

c. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in patru

timpi;

d. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in doi

timpi cu generator de arbore.

475 In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figurile c

si d indica:

a. Supraalimentare in serie, in prima solutie treapta a doua de

supraalimentare fiind realizata in incinta de sub piston, iar in a doua

solutie intr-o pompa de baleiaj;

b. Supraalimentare in paralel, in prima solutie treapta a doua de

supraalimentare fiind realizata in incinta de sub piston, iar in a doua

solutie intr-o pompa de baleiaj;

c. Supraalimentare in serie, in prima solutie treapta a doua de

supraalimentare fiind realizata intr-o pompa de baleiaj, iar in a doua

solutie in incinta de sub piston;

d. Supraalimentare in paralel, in prima solutie treapta a doua de

supraalimentare fiind realizata intr-o pompa de baleiaj, iar in a doua

solutie in incinta de sub piston.

476 In figura PT 3, ce proces este marcat de linia e-f:

a. Inchiderea supapei de evacuare;

b. Inchiderea ferestrelor de baleiaj;

c. Evacuare libera;

d. Scaderea volumului gazelor din cilindru.

477 In figura PT 6 se prezinta diagrama circulara a fazelor de distributie pentru un motor diesel in

patru timpi. Fazele notate cu I si IX reprezinta, respectiv:

a. Destinderea si injectia de combustibil;

b. Comprimarea si destinderea;

c. Comprimarea si injectia;

d. Destinderea si evacuarea.

478 In figura SA 15, pozitia 9 este dispozitivul de protectie a motorului principal. Valvula 8 este

pozitionata pe tubulatura 10 de la apa de racire pistoane a dispozitivului de protectie, astfel

incat:

a. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe

alimentarea cu combustibil a motorului;

b. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe

manevra de lansare a motorului;

c. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe

manevra de inversare a motorului;

d. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat creste, se intrerupe

alimentarea cu combustibil a motorului

479 In figura SA 20 este prezentata:

a. O pompa de ungere cilindri, pentru care miscarea de rotatie a camelor,

obtinuta de la un mecanism cu clichet actionat prin intermediul unui brat

reglabil in functie de sarcina de la arborele de antrenare;

b. Pompa de circulatie ulei, antrenata de motorul auxiliar;

c. Pompa de circulatie ulei cu actionare individuala, pentru motorul in doi

timpi;

d. Pompa individuala de ungere turbosuflanta

480 In figura SA 22 se prezinta amplasarea si pozitionarea prizelor de fund si a magistralei de apa

de mare. Pozitiile 1 si 2 reprezinta, respectiv:

a. Chesoanele Kingston si purjele acestora;

b. Chesoanele si filtrele Kingston;

c. Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si suflare cu aer;

d. Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si suflare cu abur

481 In figura SA 33 se prezinta:

a. Sistemul mecanic de actionare a supapei de admisie a unui motor in

patru timpi;

b. Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor in

patru timpi;

c. Sistemul pneumatic de inchidere a supapei de evacuare a unui motor in

doi timpi cu baleiaj in echicurent;

d. Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor in

doi timpi cu baleiaj in echicurent si de inchidere mecanica a acesteia.

482 In figura SA 34 sunt indicate cateva sisteme de distributie a gazelor la motoarele in patru timpi.

Solutia SA 34,a este specifica:

a. Mecanism de distributie cu supape suspendate (montate in chiulasa), al

carui arbore de distributie este plasat lateral;

b. Mecanism de distributie cu supape cu traversa, cu arbore de distributie

este plasat lateral;

c. Mecanism cu supape laterale;

d. Mecanism fara supape

483 In figura SA 35 este prezentat:

a. Talerul supapei unui motor in patru timpi, avand suprafata de reazem

executata dintr-un inel de material refractar;

b. Dispozitiv de rotire al supapei;

c. Tija cu elasticitate spotita a supapei;

d. Solutia de racire a tijei supapei

484 In figura SA 36 se utilizeaza un sistem de supraalimentare mixt, caracterizat prin:

a. Existenta unei suflante antrenate mecanic, necesare supraalimentarii la

regimuri partiale;

b. Existenta unei turbine de presiune (sistem turbocompound), care, la

regimuri mici, antreneaza motorul, pentru reducerea consunului de

combustibil;

c. Existenta unei electrosuflante pentru supraalimentarea la regimuri

partiale;

d. Existenta uni pompe de baleiaj

485 In ipoteza miscarii circular uniforme a manivelei, acceleratia acesteia se compune din:

a. Acceleratia normala (centripeta);

b. Acceleratia normala (centrifuga);

c. Acceleratie normala si unghiulara;

d. Acceleratii nule (indiferent de tipul acestora).

486 In motorul diesel in patru timpi supapa de admisie se deschide:

a. Inainte de p.m.i. si se inchide dupa p.m.e.;

b. Dupa p.m.i. si se inchide dupa p.m.e.;

c. Inainte de p.m.i. si se inchide inainte de p.m.e.;

d. Dupa p.m.i. si se inchide inainte de p.m.e.

487 In motorul diesel, combustibilul este aprins datorita:

a. Unei bujii;

b. Injectoarelor;

c. Temperaturii de la sfarsitul comprimarii;

d. Cresterii temperaturii apei de racire cilindri.

488 In perioada de rodaj a unui motor naval, uzura se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. Uzura poate fi privita ca o continuare a prelucrarii pieselor, fiind

necesara obtinerea ajustajelor, microgeometriei si structurii superficiale

optime pentru functionarea normala a motorului;

b. Printr-o dezvoltare in timp aproape liniara a procesului, sfarsitul ei fiind

corespunzator uzurii limita admisibile;

c. Continuarea functionarii cu piese care au depasit uzura limita

admisibila, perioada ce trebuie evitata, intrucat conduce la intensificarea

puternica a uzurii pieselor pana la avarierea motorului;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

489 In procesul de ardere al combustibilului se respecta:

a. Bilantul masic;

b. Bilantul molar;

c. Bilantul masic si molar;

d. Presiunea de ardere.

490 In schema din figura SA 26, este indicata si racirea motoarelor auxiliare. Prin subsistemul

respectiv se realizeaza:

a. Racirea lagarelor motorului auxiliar;

b. Racirea aerului de supraalimentare al motorului auxiliar;

c. Racirea injectoarelor motorului auxiliar;

d. Alimentarea pe ramificatii independente a racitoarelor aerului de

supraalimentare, racitoarele de ulei RU si racitoarele de ulei cilindri RC,

acestea fiind inseriate

491 In sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului naval se folosesc

urmatoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca

indici energetici si economici, se admit:

a. Puterea efectiva si indicata;

b. Momentul motor, presiunile medii efectiva si indicata, turatia;

c. Consumurile specifice de combustibil efectiv si indicat;

d. Toate cele de mai sus.

492 In sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului naval se folosesc

urmatoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca

indici de exploatare, se pot mentiona:

a. Marimea presiunilor;

b. Marimea temperaturilor stabilite la probele prototipului;

c. Unii parametri suplimentari, care permit estimarea solicitarilor termice si

mecanice ale motorului naval;

d. Toate cele de mai sus.

493 In timpul functionarii motorului, tirantii si ansamblul partilor stranse de acestia sunt supuse, fata

de situatia de montaj, respectiv la:

a. O intindere suplimentara si o comprimare suplimentara;

b. O comprimare suplimentara, respectiv o intindere suplimentara;

c. Ambele la o intindere suplimentara;

d. Ambele la o comprimare suplimentara.

494 In timpul procesului de comprimare are loc un schimb de caldura permanent intre amestec

(incarcatura proaspata + gaze reziduale) si peretii cilindrului; astfel:

a. In prima parte a procesului temperatura medie a peretilor cilindrului

este mai mare decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta primind

de la peretii cilindrului caldura, iar dupa atingerea punctului de adiabatism,

odata cu continuarea cursei pistonului spre p.m.i., temperatura incarcaturii

proaspete devine mai mare decat temperatura medie a peretilor

cilindrului, iar transferul de caldura se realizeaza dinspre amestec spre

perete;

b. In prima parte a procesului temperatura medie a peretilor cilindrului

este mai mica decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta cedand

caldura de la peretii cilindrului; odata cu continuarea cursei pistonului spre

p.m.i., temperatura incarcaturii proaspete devine mai mica decat

temperatura medie a peretilor cilindrului, iar transferul de caldura se

realizeaza dinspre perete spre amestec;

c. In prima parte a procesului temperatura medie a peretilor cilindrului

este mai mica decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta cedand

caldura de la peretii cilindrului; odata cu continuarea cursei pistonului spre

p.m.i., temperatura incarcaturii proaspete devine mai mare decat

temperatura medie a peretilor cilindrului, iar transferul de caldura se

realizeaza dinspre amestec spre perete;

d. Procesul se desfasoara printr-un schimb permanent de caldura de la

peretii cilindrului spre amestec.

495 In urma alezarii camasii de cilindru a unui motor cu camera de ardere in chiulasa, noul raport de

comprimare:

a. Depinde de valoarea presiunii de supraalimentare;

b. Scade;

c. Ramane constant;

d. Creste.

496 Inelele de siguranta din figura CC 8 au rolul:

a. De a asigura fixarea boltului in umerii pistonului;

b. De a asigura fixarea boltului in piciorul bielei;

c. De a impiedica rotirea boltului;

d. De a impiedica deeplasarea axiala a organului.

497 Infundarea duzei injectorului de combustibil produce:

a. Jocuri hidraulice in instalatia de racire pistoane;

b. Marirea viscozitatii combustibilului in tubulatura de surplus de

combustibil;

c. Cresterea turatiei motorului;

d. Incalzirea elementului pompei de injectie si a tubulaturii de inalta

presiune.

498 Injectorul prezentat in figura SA 2 se deschide datorita presiunii combustibilului ce actioneaza

asupra:

a. Acului injectorului

b. Reperului poz. 7

c. Reperului poz. 4

d. Pistonasul pompei de injectie

499 Inlocuirea tubulaturii de inalta presiune la o reparatie se face cu o tubulatura de acelasi diametru

si aceeasi lungime ca cea originala, in scopul:

a. Evitarii utilizarii pieselor de schimb de alte dimensiuni;

b. Mentinerea constanta a nivelului vibratiilor in sistemul de inalta

presiune;

c. Utilizarea elementelor de imbinare si fixare deja existente;

d. Mentinerea acelorasi caracteristici ale injectiei.

500 Inversarea sensului de rotatie al sistemelor de propulsie navala se face prin mai multe metode:

a. Utilizand un reductor inversor prevazut cu mecanism de cuplare, solutie

aplicata la navele antrenate de motoare nereversibile si elice cu pas fix;

b. Cu elice cu pas reglabil si motoare nereversibile, inversarea realizanduse

utilizand o masina pas, care modifica unghiul de atac al palelor elicei;

c. Cu sisteme de inversare a sensului de rotatie al motorului principal de

propulsie;

d. In exploatare pot exista toate vriantele anterioare, acestea depinzand

de tipul motorului de antrenare si de modul de cuplare al motorului cu

propulsorul

501 Ipotezele de baza in analiza cinematicii si dinamicii mecansmului motor sunt:

a. Regim stabilizat de functionare a motorului;

b. Viteza unghiulara constanta a arborelui cotit;

c. Ambele ipoteze de la a) si b);

d. Ambele ipoteze de la a) si b), dar numai pentru mecanismul motor

normal.

502 Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin

a. Limitarea temperaturii maxime de incarcare a pistonului;

b. Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate in plan transversal;

c. Practicarea orificiilor de scurgere a uleiului in carter;

d. Executarea pistonului cu diametru constant de la cap la manta.

503 La baza schematizarii ciclurilor teoretice de functionare a MAI stau urmatoarele ipoteze:

a. Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a

gazelor fiind luate in consideratie, iar procesul de ardere este inlocuit

printr-un proces de introducere de caldura;

b. Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a

gazelor fiind neglijate, iar procesul de ardere este inlocuit printr-un proces

de introducere de caldura;

c. Fluidul motor este gaz real, evolutiile deschise de schimbare a gazelor

fiind neglijate, iar procesul de ardere este inlocuit printr-un proces de

introducere de caldura;

d. Fluidul motor este ideal, evolutiile deschise de schimbare a gazelor

fiind luate in consideratie, ca si procesul de ardere.

504 La ciclul din figura PT 2 punctul 1 marcheaza inceputul comprimarii in ciclul teoretic:

a. Otto;

b. Diesel;

c. Mixt (Seilinger);

d. Rankine.

505 La cresterea sarcinii motorului, variatia coeficientului de umplere este urmatoarea:

a. Creste, prin cresterea cantitatii de combustibil injectata in cilindru;

b. Scade, datorita intensificarii regimului termic, ceea ce conduce la

cresterea cantitatii de gaze reziduale;

c. Este nemodificat;

d. Creste, datorita cresterii contrapresiunii gazelor la evacuare.

506 La cresterea turatiei motorului, exponentul politropic mediu de comprimare:

a. Creste, deoarece cantitatea de gaze scapate prin neetanseitati se

reduce, ceea ce conduce la diminuarea transferului de caldura amestecpereti

cilindru;

b. Scade, deoarece cantitatea de gaze scapate prin neetanseitati se

reduce, ceea ce conduce la diminuarea transferului de caldura amestecpereti

cilindru;

c. Scade, deoarece suprafata relativa de transfer de caldura scade

permanent in timpul procesului de comprimare;

d. Creste, deoarece suprafata relativa de transfer de caldura scade

permanent in timpul procesului de comprimare.

507 La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a capului pistonului este:

a. Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din fonta

b. Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din aluminiu

c. Constructie cu cap si manta separate;

d. Constructie monobloc cu articulatie sferica pentru conexiunea cu biela

508 La motoarele in patru timpi se aplica, in mod predominant, distributia cu supape, datorita:

a. Constructiei sale simple si bunei etansari a cilindrului, care se

restabileste rapid dupa schimbarea gazelor;

b. Posibilitatilor sporite de asimetrizare a fazelor;

c. Imposibilitatii executarii de ferestre datorita gabaritelor mai reduse;

d. Maririi perioadei de evacuare fortata a gazelor

509 La motoarele navale lente moderne, distanta de la marginea superioara a capului pistonului la

flancul superior al primului segment (segment de foc), are tendinta:

a. De a scadea, pentru reducerea dimensiunior pistonului, implicit pentru

reducerea inertiei maselor in miscare alternativa;

b. De a scadea, pentru a reduce zona posibilelor depuneri de calamina in

regiune;

c. De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului;

d. De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului si

reducere a posibilitatii de depuneri de calamina in canalul segmentului.

510 La motorul diesel, intervalul necesar atomizarii jetului de combustibil, vaporizarii si aducerii sale

la autoaprindere se numeste:

a. Intarziere la injectia de combustibil;

b. Intarzierea la autoaprindere;

c. Aprindere prin comprimare;

d. Postardere.

511 La motorul in doi timpi procesul de baleiaj incepe:

a. Atunci cand pistonul trece prin p.m.e.;

b. In ultima parte a cursei de destindere;

c. Atunci cand pistonul trece prin p.m.i.;

d. In partea de inceput a cursei de destindere.

512 La nivelul pieselor MAI, se regasesc toate tipurile de uzura, actionand separat sau combinat.

Precizati valabilitatea urmatoarelor afirmatii:

a. La nivelul camasii cilindrului actioneaza deopotriva uzura abraziva, prin

aderenta si coroziune;

b. In cazul pistonului, capul acestuia este supus unei uzuri corozive, iar

suprafata laterala a regiunii port-segmenti si mantalei uzurii de aderenta si

abrazive;

c. La nivelul suprafetelor de lucru ale camelor si tachetilor, se manifesta

uzura prin oboseala si aderenta;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

513 La trecerea motorului de la un regim caracterizat prin turatia n1 la altul caracterizat prin turatia

n2, raportul fortelor de inertie ale maselor in miscare de rotatie aferente unui mecanism motor:

a. Ramane constant;

b. Este egal cu raportul turatiilor;

c. Este egal cu cubul raportului turatiilor;

d. Este egal cu patratul raportului turatiilor;

514 La un motor in 4 timpi cu 10 cilindri in V, distanta unghiulara intre camele de admisie este:

a. 72 grd RAC; 36 grd RAD;

b. 72 grd RAC; 72 grd RAD;

c. 72 grd RAC; 136 grd RAD;

d. 72 grd RAC; 90 grd RAD.

515 La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele de evacuare este:

a. 90 grd RAC; 45 grd RAD;

b. 180 grd RAC; 90 grd RAD;

c. 90 grd RAC; 95 grd RAD;

d. 90 grd RAC; 180 grd RAD

516 La un motor in 4 timpi supraalimentat, procesul de evacuare cuprinde:

a. Evacuare libera, evacuare fortata datorata pistonului si baleiaj;

b. Evacuare libera, evacuare inertiala;

c. Evacuare libera;

d. Evacuare fortata.

517 La un motor in patru timpi cu opt cilindri in linie, distanta unghiulara dintre camele de admisie

este:

a. 90 grd RAC, 90 grd RAD;

b. 90 grd RAC, 45 grd RAD

c. 45 grd RAC, 90 grd RAD;

d. 45 grd RAC, 45 grd RAD

518 Lagarul axial (de impingere) este prevazut la:

a. Motoarele auxiliare, pentru antrenarea rotorului generatorului;

b. Motoarele de propulsie, pentru transmiterea miscarii de rotatie la

arborele port-elice;

c. Motoarele de propulsie, pentru preluarea fluctuatiilor fortei de impingere

a elicei si transmiterea acestora structurii de rezistenta a navei;

d. Motoarele de propulsie semirapide, pentru inversarea sensului de

rotatie al arborelui cotit.

519 Lagarul palier (fig. CC 32) este reprezentat de pozitia 4. Precizati care dintre afirmatiile de mai

jos sunt valabile:

a. Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel inferior fiind continut in

rama de fundatie;

b. Lagarul este realizat in constructie monobloc cilindrica, tip bucsa;

c. Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel superior fiind fiind

continut in rama de fundatie;

d. Lagarul este continut in rama de fundatie si in blocul cilindrilor.

520 Lucrul mecanic de pompaj este:

a. Pozitiv la motoarele supraalimentate ps > pev;

b. Pozitiv la motoarele supraalimentate ps > pc;

c. Negativ;

d. Pozitiv si negativ, functie de sarcina,

521 Lungimea arborelui cotit este dependenta de numarul de cilindri, distanta dintre ei, alezaj, etc.

Este de dorit o lungime cat mai mica, aceasta prezentand:

a. Dezavantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul

pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a fusurilor

in lagar, cu influente pozitive asupra ungerii;

b. Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul

negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a

fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii;

c. Avantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul

negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a

fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii;

d. Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul

pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a fusurilor

in lagar, cu influente negative asupra ungerii.

522 Manevra de lansare cu aer comprimat a motoarelor lente de propulsie navala este initiata:

a. Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand

virorul este decuplat;

b. Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand

virorul este cuplat;

c. Prin actionarea distribuitorului de aer, dupa ce aerul din partea

inferioara a valvulei principale de lansare a fost drenat;

d. Prin actionarea manetei de lansare, dupa ce aerul din partea inferioara

a valvulei principale de lansare a fost drenat

523 Marimea unghi-sectiune (crosectiune) a supapei de admisie influenteaza valoarea presiunii de la

sfarsitul admisiei in sensul urmator:

a. Presiunea creste la scaderea unghiului-sectiune;

b. Presiunea scade la scaderea unghiului-sectiune;

c. Presiunea scade la cresterea unghiului-sectiune;

d. Valoarea presiunii este independenta de valoarea unghiului-sectiune.

524 Masa bilei se considera repartizata piciorului si capului acesteia, in proportiile aproximative:

a. 25% la picior si 75% la cap;

b. 75% la picior si 25% la cap;

c. 100% la cap;

d. 25% la picior, 25% in tija si 50% la cap.

525 Masa grupului piston aferent mecanismului motor in doi timpi reprezinta:

a. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor si boltului;

b. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si

masa bielei raportata la picior;

c. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si

masa bielei raportata la cap;

d. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei

pistonului si capul de cruce.

526 Masa grupului piston aferent mecanismului motor in patru timpi reprezinta:

a. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor si boltului;

b. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si

masa bielei raportata la picior;

c. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si

masa bielei raportata la cap;

d. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei

pistonului si capul de cruce.

527 Masurarea directa a puterii efective a motorului evitand utilizarea unei valori imprecise a

randamentului mecanic se face prin:

a. Planimetrarea diagramei indicate;

b. Masurarea consumului orar de combustibil;

c. Masurarea deformatiei torsionale a unui arbore intermediar;

d. Determinarea pozitiei sistemului de actionare al pompei de injectie.

528 Mecanismul biela-manivela este normal axat atunci cand:

a. Axa cilindrului nu este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit;

b. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit;

c. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face

un unghi de 45 grd cu aceasta;

d. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face

un unghi de 180 grd cu aceasta.

529 Mecanismul de distributie la motoarele in patru timpi este format din:

a. Supape, arbore de distributie (arbore cu came), organe de transmitere

a miscarii si arcurile supapelor;

b. Supape, arbore cotit, organe de transmitere a miscarii si arcurile

supapelor;

c. Supape, arbore de distributie (arbore cu came), culbutori si si arcurile

supapelor

d. Arbore de distributie (arbore cu came), culbutori si si arcurile supapelor

530 Mecanismul din figura DIN 3, specific motoarelor in stea, se caracterizeaza prin existenta:

a. Pistoanelor opuse in fiecare cilindru;

b. Pistoanelor de tip flotant in fiecare cilindru;

c. Bielei principale si bieletelor;

d. Ambele raspunsuri de la b) si c).

531 Mecanismului autoaprinderii in zona temperaturilor joase ii este caracteristic:

a. Realizeazarea prin descompunere catalitica;

b. Nu este posibila formarea elementelor reactive pe calea descompunerii

catalitice, ramificarea lanturilor realizându-se prin intermediul ramificarii

degenerate;

c. Caracterul monostadial;

d. Aparitia inca de la inceput a flacarii albastre.

532 Mentinerea temperaturii minime posibile a aerului de baleiaj nu se recomanda pentru ca:

a. Densitatea aerului devine prea mare;

b. Suprafata capului pistonului se raceste prea mult;

c. Se formeaza cantitate excesiva de condens;

d. Presiunea de comprimare se reduce prea mult.

533 Miscarea bielei mecanismului motor normal axat este:

a. Plan-paralela;

b. Alternativa;

c. Circular uniforma;

d. Circular accelerata.

534 Miscarea reala a arborerelui cotit nu este uniforma, deoarece:

a. Forta de presiune a gazelor este insuficienta pentru a compensa pe

cele de inertie;

b. Miscarea pistoanelor in cilindrii motorului este alternative si variatia

presiunii in acestia este mare, ceea ce genereaza fluctuatii importante ale

momentului motor;

c. Fluctuatiile momentului motor intre valorile extreme implica variatii ale

energiei cinetice ale maselor in miscare, deci a vitezei unghiulare a

arborelui cotit;

d. Raspunsurile b) si c) sunt complementare.

535 Montajul supapelor in chiulasa este urmatorul:

a. Permite folosirea doar a cate unei supape de admisie si evacuare la un

cilindru, in special la motoarele de putere mare;

b. Permite folosirea mai multor supape de admisie si evacuare la un

cilindru, in special la motoarele de putere mica;

c. Permite folosirea mai multor supape de admisie si evacuare la un

cilindru, in special la motoarele de putere mare;

d. Permite folosirea doar a cate unei supape de admisie si evacuare la un

cilindru, in special la motoarele de putere mica

536 Motoarele auxiliare sunt alimentate cu apa de mare, conform schemei din figura SA 26, de

catre:

a. Pompele de serviciu port PS, in stationare la cheu, iar in mars, prin

ramificatia de legatura prevazuta cu o valvula de retinere VUL, din

subsistemul de racire al motorului principal;

b. Pompele principale de apa de mare PR, in stationare la cheu si de

catre pompele de serviciu PS in mars;

c. Pompele PG in stationare si PS in mars;

d. Pompele PS in stationare la cheu si PG in mars

537 Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a motorului si mecanismelor

de distributie, deoarece:

a. Pentru a doua categorie nu sunt necesare racitoare de ulei;

b. Impuritatile si particulele rezultate din ungerea motorului pot provoca

deteriorari ale mecanismului de distibutie;

c. In ambele subsisteme se utilizeaza uleiuri neaditivate;

d. Cele doua subsiteme reclama tipuri si metode diferite de separare a

uleiului

538 Motorul cu pistoane opuse si un arbore cotit se caracterizeaza prin:

a. Existenta cate unei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in

echicurent;

b. Existenta a cate trei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in

echicurent;

c. Existenta a cate doua manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in

contracurent;

d. Existenta a cate trei biele pentru fiecare cilindru si baleiaj in bucla.

539 Ordinea in care este realizata in racitoare racirea agentilor de lucru ce asigura functionarea

motorului de propulsie este:

a. Racitoarele cilindri, racitoarele injectoare, racitoarele pistoane,

racitoarele de ulei

b. Racitoaterele de ulei, racitoarele cilindri, racitoarele injectoare,

racitoarele pistoane;

c. Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pistoane, racitoarele

cilindri, racitoarele injectoare;

d. Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pistoane, racitoarele

cilindri

540 Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica in urmatoarea zona:

a. Intr-un plan normal la planul cotului;

b. In zona de uzura minima;

c. La 45 grd fata de axa de simetrie a bratului;

d. In partea opusa ambielajului.

541 Pe camasa cilindrului sunt practicate FB si FE, iar in cilindru se misca doua pistoane. Cum se

considera baleiajul:

a. Echicurent;

b. Nu se poate considera baleiaj;

c. In bucla inchisa;

d. In bucla deschisa

542 Pe durata evacuarii gazelor din cilindrul motorului in doi timpi, se atinge regimul critic in curgerea

gazelor, in una dintre urmatoarele situatii:

a. Intre momentul deschiderii ferestrelor de evacuare si cel al deschiderii

celor de baleiaj;

b. Dupa momentul deschiderii ferestrelor de baleiaj;

c. Intre momentul inchiderii ferestrelor de baleiaj si cel al deschiderii celor

de evacuare;

d. Intre momentul deschiderii ferestrelor de baleiaj si inchiderii acestora.

543 Pe masura cresterii turatiei, incepe sa creasca si momentul motor efectiv, odata cu ameliorarea

proceselor in motor; s-a notat nM cu turatia pentru care se atinge momentul motor maxim (fig.

EXPL 1). Cresterea in continuare a lui n peste duce la:

a. Cresterea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor

mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioara a turatiei conduce

la valori din ce in ce mai mari ale fortelor de inertie astfel incat Me=0

pentru n=nmax;

b. Scaderea momentului motor efectiv datorita scaderii rezistentelor

mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioara a turatiei conduce

la valori din ce in ce mai mari ale fortelor de inertie astfel incat Me=0

pentru n=nmax;

c. Scaderea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor

mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioara a turatiei conduce

la valori din ce in ce mai mari ale fortelor de inertie astfel incat Me=0

pentru n=nmax;

d. Mentinerea constanta a valorii momentului motor efectiv.

544

1

Pe masura cresterii turatiei, momentul motor efectiv:

a. Incepe sa scada, prin cresterea rezistentelor proprii ale motorului;

b. Incepe sa creasca, odata cu ameliorarea proceselor in motor;

c. Incepe sa creasca, prin scaderea valorii momentului rezistent;

d. Toate raspunsurile de mai sus sunt valabile.

545

1

Pentru ciclul motorului supraalimentat, continuarea destinderii gazelor in turbina conduce la:

a. Scaderea randamentului termic al ciclului;

244 of 606

b. Cresterea randamentului mecanic;

c. Cresterea randamentului termic;

d. Cresterea coeficientului de umplere.

546

1

Pentru lansarea cu aer comprimat a motorului lent de propulsie, supapele de lansare (fig. SA

38) montate pe chiulase sunt de tipul:

a. Comandate, aerul de comanda provenind direct de la buteliile de aer;

b. Comandate, aerul de comanda provenind de la distribuitorul de aer, iar

cel de lansare din buteliile de lansare, dupa ce a trecut prin valvula

principala de lansare;

c. Comandate, aerul de comanda provenind de la distribuitorul de aer, iar

cel de lansare direct de la buteliile de lansare;

d. Automate, aerul de comanda provenind de la butelia de aer, respectiv

distribuitor

245 of 606

547

1

Pentru motoare in 2 timpi, cursele sau timpii sunt:

a. Destindere, compresie si schimbul de gaze;

b. Baleiaj, compresie, destindere;

c. Destindere si compresie;

d. Baleiaj, compresie, destindere, ardere.

548

1

Pentru motoare in 4 timpi supraalimentate raportul de comprimare trebuie sa fie mai mic ca la

motoarele in 4 timpi nesupraalimentate:

a. Da;

b. Da, numai pentru motoare cu pistoane opuse;

c. Nu pentru acelasi motor;

d. Nu, deoarece raportul de comprimare tine seama de fanta segmentului.

549

1

Pentru motoarele in 4 timpi, cursele sau timpii sunt:

a. Admisie, compresie, injectie de combustibil, ardere, destindere,

evacuare libera;

b. Evacuare, admisie, compresie, destindere;

c. Admisie, comprimare, ardere, destindere;

d. Admisie, evacuare, comprimare, injectie.

550

1

Pentru motoarele in doi timpi cu inaltimea ferestrelor de evacuare mai mare decat a celor de

baleiaj:

a. Nu se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze

b. Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se

instaleaza clapeti pe traseul de evacuare;

c. Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se

246 of 606

instaleaza clapeti pe traseul de admisie;

d. Raspunsurile b) si c).

551

1

Pentru motoarele navale lente moderne se poate prevedea existenta unui segment scraper

(raclor) montat in chiulasa, prezentat in figura CC 9, el avand rolul:

a. De a reduce scaparile de gaze din camera de ardere;

b. De a reduce rata de ulei ce patrunde in camera de ardere;

c. De a curata depunerile excesive de cenusa si carbon din zona

suprioara a pistonului, prevenind contactul acestor zone cu camasa

cilindrului si indepartarea lubrifiantului;

d. De a asigura un regim termic corespunzator al motorului, prin dirijarea

corespunzatoare a fluxului de caldura, la cresterea sarcinii motorului.

552

1

Pentru motorul prezentat in figura CC 33, strangerea tirantilor se face:

a. In ordinea numerotarii cilindrilor;

b. De la mijloc spre extremitati;

c. De la extremitati spre mijloc;

247 of 606

d. Indiferent.

553

1

Pentru obtinerea caracteristicii de functionare in gol:

a. Se decupleaza motorul de frana si se masoara consumul orar de

combustibil, in functie de turatie;

b. Se antreneaza motorul pana la 50% din cantitatea cores-punzatoare

puterii nominale;

c. Se decupleaza elicea, atunci cand instalatia de propulsie o permite;

d. Raspunsurile b) si c) sunt ambele valabile.

554

1

Pentru retinerea impuritatilor din lubrifiant, se utilizeaza filtre fine, montate:

a. Inainte de racitoarele de ulei;

b. Dupa racitoarele de ulei, datorita debitelor mari ce trebuie vehiculate,

pentru a nu mari exagerat dimensiunile;

c. Indiferent, inainte de intrarea in motor;

d. Inaintea pompelor de circulatie ulei

555

1

Perioada de baleiaj la un motor diesel in patru timpi se realizeaza:

a. Fara racirea pistoanelor sau a cilindrilor;

b. La o presiune sub cea atmosferica;

c. In timpul perioadei de deschidere simultana a supapelor;

d. Numai cu supapa de evacuare deschisa.

556 <p>Perioada momentului motor policilindric este:</p>

248 of 606

1

a. Raportul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri;

b. Produsul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri;

c. Raportul dintre turatia motorului si numarul de cilindri;

d. Produsul dintre turatia motorului si numarul de cilindri

557

1

Piciorul bielei este solicitat:

a. La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare

alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de

presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa;

b. La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare

alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de

presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de rotatie;

c. La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare

alternativa si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de

presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa;

d. La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare

de rotatie si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de

presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa.

558

1

Pistonul motorului in patru timpi executa patru curse in timpul:

a. Fiecarei rotatii a arborelui cotit;

b. Fiecarul ciclu de functionare;

c. Efectuarii a doua cicluri motoare;

d. Fiecarei semirotatii (180 grd a arborelui cotit.

559

1

Pompa de injectie din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile urmatoare:

249 of 606

a. Pompa injector

b. Pompa cu piston sertar cu cursa variabila, acesta controland cantitatea

refulata de combustibil

c. Pompa cu supape (atat de aspiratie, cat si de refulare)

d. Pompa cu piston sertar (rotitor), acesta controland orificiile de aspiratie

a combustibilului, sistemul de actionare fiind alcatuit din parghii si

cremaliera

560

1

Pompa PPU din figura SA 11, care prezinta sistemul de ungere a motoarelor auxiliare si

sistemul de separare ulei, este destinata:

250 of 606

a. Ungerii in functiionarea normala a DG-ului respectiv;

b. Ungerii de avarie;

c. Preungerii DG-ului inainte de pornirea acestuia;

d. Dublarii pompei de ulei articulate pe motor

561

1

Pompajul compresorului centrifugal de supraalimentare este:

a. Fenomenul de functionare instabila a compresorului, atins la scaderea

debitului de aer aspirat;

b. Fenomenul de functionare instabila, care se atinge la scaderea turatiei

rotorului;

c. Fenomenul de functionare instabila, caracterizat prin miscarea

pulsatorie a aerului, atins la scaderea debitului de aer, atunci când

turatia se mentine constanta;

d. Fenomenul de aparitie de unde de soc la intrarea in compresor.

251 of 606

562

1

Pompele PG din schema sistemului de racire in circuit inchis din figura SA 27 sunt destinate:

a. Alimentarii racitoarelor motorului principal;

b. Alimentarii racitoarelor motoarelor auxiliare;

c. Alimentarii generatorului de apa tehnica;

d. Racirii electrocompresoarelor si lagarelor intermediare LI si a lagarului

etambou

563

1

Pompele separatoarelor centrifugale din figura SA 11:

252 of 606

a. Aspira din tancul de alimentare ulei motor auxiliar MA si refuleaza in

tancul de circulatie ulei motor principal MP;

b. Aspira uleiul din tancul de circulatie ulei de sub motorul principal MP si

il refuleaza tot in acesta;

c. Aspira uleiul din tancul de ulei lucrat din dublul fund si il refuleaza in

tancul de circulatie ulei MP;

d. Realizeaza functia de la punctul b), sau, prin comutarea

corespunzatoare a flanselor Γ

564

1

Pompele separatoarelor de ulei din figura SA 11:

253 of 606

a. Aspira uleiul din tancul de decantare si il refuleaza in tancul de consum

ulei;

b. Aspira ulei din tancul de ulei lucrat si il refuleaza in tancul de circulatie

ulei de sub motorul principal;

c. Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il refuleaza in tancul de ulei

lucrat de sub motorul principal;

d. Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il refuleaza tot in acesta.

565

1

Pozitia 1 din figura CC 10 este:

254 of 606

a. Tija pistonului;

b. Blocul coloanelor;

c. Mecanism de ungere a camasii;

d. Mecanism balansier de ungere a capului pistonului.

566

1

Pozitia umerilor in raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din umeri fata de axa pistonului se

stabileste

255 of 606

a. In conformitate cu necesitatea reducerii bataii pistonului si incarcarea

sa termica;

b. In functie de necesitatile de reducere a jocurilor pe cilindru;

c. In functie de stabilirea numarului optim de segmenti;

d. In functie de zona de practicare a orificiilor de scurgere a uleiului in

carter.

567

1

Pozitiile 2, 3 si 5 din figura CC 27 sunt, respectiv:

a. Chiulasa superioara, supapa de siguranta, racordul pentru apa de

racire;

b. Supapa de siguranta, supapa de lansare, chiulasa inferioara;

c. Supapa de siguranta, injectorul, supapa de lansare;

d. Supapa de siguranta, injectorul, chiulasa inferioara.

568

1

Pozitionarea ungatorilor si a orificiilor de ungere pe suprafata camasii cilindrului se poate face:

a. Uni-level (pe un singur rand), si anume high-level, la partea superioara

a camasii, ungere utilizata la motoarele mai vechi;

b. Uni-level (pe un singur rand), si anume low-level, la distanta mai mare

de partea superioara decat modelul consacrat high-level:;

256 of 606

c. Multi-level (pe mai multe nivele): ungere utilizata la motoarele moderne

si care confera flexibilitatea necesara prevenirii uzurii corozive in partea

superioara a camasii si a celei adezive in partea inferioara,

d. Toate variantele anterioare se afla inca in exploatare

569

1

Practic, pozitia manivelei mecanismului motor normal axat pentru care viteza este

maxima/minima se stabileste atunci cand:

a. Biela si manivela sunt una in prelungirea celeilalte;

b. Biela si manivela sunt aproximativ perpendiculare;

c. Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare

maxima;

d. Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare

minima.

570

1

Practicarea unor ferestre de baleiaj cu un anumit unghi de incidenta pe camasa cilindrului are

drept scop:

a. Reducerea turbulentei incarcaturii proaspete;

b. Inducerea miscarii de swirl;

c. Usurarea evacuarii gazelor de ardere;

d. Opunerea fata de miscarea de squish

571

1

Precizati rolul arcului 5 montat cu cate un capat pe fiecare ax al pinionului si electromotorului din

figura SA 41, corespunzatoare unui demaror electric cu mecanism inertial de actionare:

257 of 606

a. Reducerea socului mecanic la intrarea in angrenare;

b. Antrenarea in miscare axiala a coroanei dintate 2 a volantului 1;

c. Antrenarea in miscare de rotatie a coroanei dintate 2 a volantului 1;

d. Reducerea nivelului vibratiilor torsionale ale sistemului

572

1

Precizati succesiunea operatiunilor de reparare a capului pistonului care prezinta fisuri, conform

figurii EXPL 14:

a. In zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari

pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; in

aceste gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se

fixeaza cu suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt

asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 14,b si c);

b. In zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari

pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; aceasta

258 of 606

este apoi asigurata cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; in aceste

gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu

suruburi sau sunt filetate;

c. In zonele fisurate sunt practicate gauri in dreptul fiecarei fisuri, cu

diametre superior celui al fisurii; in aceste gauri se introduc dopuri din

materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi (fig. EXPL 14,a)

sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore

cu gheare (fig. EXPL 14,b si c);

d. In zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari

pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; in

aceste gauri se introduc dopuri din materiale plastice, care se fixeaza cu

suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu

stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 14,b si c).

573

1

Presiunea maxima in oricare din subsistemele in circuit inchis cu apa tehnica ale motorului este

atinsa:

a. La iesirea din subsitemul racire cilindri

b. La intrarea in tancul de compensa;

c. La intrarea in racitorul aferent;

d. La refularea pompei de circulatie apa racire

574

1

Prin dispozitivul prezentat in figura EXPL 10 se realizeaza:

259 of 606

a. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL

10,a) si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta laterala a capului,

respectiv piciorului (fig. EXPL 10,b);

b. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL

10,b) si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta laterala a capului,

respectiv piciorului (fig. EXPL 10,a);

c. Verificarea deformatiilor boltului;

d. Verificarea solicitarilor corpului bielei.

575

1

<p>Prin electrovalvula VCE2 din figura SA 8 se realizeaza:

260 of 606

a. Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reducerii pierderilor de

combustibil in faza de descarcare

b. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului

c. Coborarea tamburului inferior al separatorului si deschiderea orificiilor

de evacuare a apei si impuritatilor

d. Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate

576

1

Prin electrovalvula VCE3 din figura SA 8 se realizeaza:

261 of 606

a. Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reducerii pierderilor de

combustibil in faza de descarcare

b. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului;

c. Coborarea tamburului inferior al separatorului si deschiderea orificiilor

de evacuare a apei si impuritatilor;

d. Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate

577

1

Prin folosirea supapei de evacuare se obtine asimetria diagramei de schimb de gaze la

motoarele in 2 timpi:

a. Da;

b. Nu, pentru ca se respecta ciclul de functionare;

c. Da, pentru ca supapa de admisie are o sechiune mai mare;

d. Nu, pentru ca nu se respecta ciclul de functionare.

578

1

Prin folosirea supapei de evacuare se obtine asimetrizarea diagramei de schimb de gaze la

motoarele in doi timpi?

a. Da;

b. Nu, pentru ca se respecta fluxul de functionare;

c. Nu, pentru ca aceasta este actionata hidraulic;

d. Nu, pentru baleiajul este in echicurent

579

1

Prin liniarizarea caracteristicilor functionale ale motoarelor navale, se obttne reprezentarea

domeniului de functionare simplificat ca cel redat in figura EXPL 5. Notatiile PD, HR si LR

262 of 606

semnifica, respectiv:

a. Functionarea elicei grele, functionarea elicei usoare si punctul proiectat

de functionare a elicei;

b. Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei grele si

functionarea elicei usoare;

c. Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei usoare si

functionarea elicei grele;

d. Functionarea elicei usoare, functionarea elicei grele si punctul proiectat

de functionare a elicei;

580

1

Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de impingere a lagarului de impingere din figura

EXPL 15, se realizeaza:

263 of 606

a. Corectarea pozitiei arborelui cotit, datorata nivelului excesiv al vibratiilor

torsionale;

b. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit in functie de

grosimea sabotilor;

c. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit in functie de

suprfata frontala a sabotilor;

d. Nici una din metodele de mai sus nu este practicabila.

581

1

Prin restrictionarea temperaturii aerului la iesirea din racitorul aerului de supraalimentare, se

evita:

a. Cresterea excesiva a regimului termic al motorului;

b. Cresterea excesiva a presiunii medii efective a motorului;

c. Aparitia condensului in racitor;

d. Cresterea intarzierii la autoaprindere.

582

1

Principiul de realizare a pulverizarea combustibilului in cilindru este:

a. Scaderea vascozitatii combustibilului;

b. Marirea vitezei relative dintre combustibil si aer;

c. Micsorarea vitezei relative dintre combustibil si aer;

d. Cresterea turbulentei amestecului.

583

1

Privind principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna, capul de cruce este:

a. Folosit numai la motoarele in 2 timpi;

b. Poate fi folosit la motoare in 2 timpi, motoare in 4 timpi, pompe cu

piston, compresoare cu piston, masini cu abur cu piston;

c. Folosit cu biele care au piciorul ca o bucsa;

d. Numai cu patina bilaterala.

264 of 606

584

1

Proba hidraulica a chiulasei se face in vederea depistarii eventualelor fisuri si se realizeaza cu

apa, la presiunea:

a. Nominala a fluidului de racire;

b. 1.5 din aceasta;

c. Sub 1.5 din presiunea nominala;

d. Mai mare de 1.5, tinand cont si de regimul termic al organului probat.

585

1

Procesul de admisie la motoarele in patru timpi se continua si dupa terminarea cursei de

admisie deoarece:

a. Supapa de evacuare se inchide cu intarziere;

b. Supapa de admisie se deschide in avans;

c. Coloana de incarcatura proaspata are o anumita inertie;

d. Gazele de ardere sunt evacuate datorita presiunii din cilindru mai mari

decat cea din colectorul de evacuare.

586

1

Procesul de baleiaj la motorul in patru timpi se produce:

a. Incepand cu ultima parte a cursei de evacuare si continuand in prima

parte a celei de admisie;

b. Numai in ultima parte a cursei de admisie;

c. Numai in perioada initiala a injectiei de combustibil;

d. Inceputul cursei de destindere.

587

Procesul destinderii reale in MAI, in care se prelungeste arderea, este:

265 of 606

1

a. Adiabatic;

b. Politropic;

c. Izoterm;

d. Izobar.

588

1

Pulverizarea corecta a combustibilului in camera de ardere depinde de:

a. Presiunea de injectie:

b. Arhitectura camerei de ardere;

c. Prezenta fenomenul de turbulenta in camera de ardere;

d. Toate cele mentionate anterior.

589

1

Punctul MP este identic cu punctul specific de functionare continua maxima a motorului M

(engine's specified MCR), daca:

a. Motorul nu asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul

generator de arbore); atunci cand exista acest generator, este necesar a fi

luata in consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare;

b. Motorul asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul

generator de arbore); atunci cand exista acest generator, este necesar a fi

luata in consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare;

c. Motorul nu asigura si antrenarea unui turbogenerator;

d. Motorul este de tipul turbocompound cu sistem PTI (Power Take In).

590

1

Puterea efectiva dezvoltata de un motor diesel este:

a. Proportionala cu turatia motorului;

b. Invers proportionala cu presiunea medie efectiva;

c. Independenta de presiunea medie efectiva;

266 of 606

d. Direct proportionala cu turatia motorului si presiunea medie efectiva.

591

1

Racirea capului pistonului din figura CC 3 se realizeaza:

a. Cu apa de tehnica, vehiculata prin conducta poz. 6;

b. Cu ulei, vehiculat prin conducta 6;

267 of 606

c. Cu ulei, vehiculat prin tija pistonului;

d. Prin barbotaj.

592

1

Racirea injectoarelor se poate face:

a. Cu apa tehnica;

b. Cu combustibil;

c. Variantele a) si b);

d. Doar varianta a)

593

1

Racirea pistoanelor motorului lent de propusie sugerata in figura SA 29 se realizeaza:

a. Cu apa de mare;

b. Cu apa tehnica circulata prin tije telescopice;

c. Cu ulei vehiculat prin tija pistonului;

d. Cu ulei vehiculat prin tije telescopice solidare cu pistonul

268 of 606

594

1

Racitoarele ulei RU din figura SA 13 sunt alimentate cu:

a. Apa de mare, pentru racirea uleiului;

b. Apa tehnica pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru curatarea

racitoarelor;

c. Apa de mare pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru spalarea

racitoarelor;

d. Tricloretilena pentru racirea uleiului si apa tehnica pentru curatarea

racitoarelor

595

1

Rama de fundatie poate fi corp comun cu blocul coloanelor:

a. La motoarele in doi timpi cu carter uscat;

b. La motoarele in doi timpi cu carter umed;

c. La motoarele de propulsie cuplate direct cu propulsorul;

d. La unele motoare semirapide, obtinuta prin turnare.

269 of 606

596

1

Raportul dintre lungimea piciorului bielei si lungimea de sprijin a boltului pistonului in umerii

acestuia este:

a. Egala cu dublul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele

doua zone;

b. Egala cu raportul presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua

zone;

c. Egala cu inversul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in

cele doua zone;

d. Egala cu patratul raportului presiunilor maxime.

597

1

Reactiile de ardere catenare se caracterizeaza prin:

a. Cresterea vitezei de reactie chiar la temperatura constanta, numai

datorita procesului de ramificare a lanturilor;

b. Scaderea vitezei de reactie la temperatura constanta;

c. Invarianta vitezei de reactie cu temperatura;

d. Caracter inhibitor al reactiei.

598

1

Referitor la functionarea injectorului din figura SA 2, reperul 3 actioneaza asupra resortului 4,

permitand:

270 of 606

a. Patrunderea agentului de racire a injectorului

b. Patrunderea combustibilului refulat de pompa de injectie

c. Reglarea presiunii de injectie

d. Realizarea unui amestec carburant corespunzator sarcinii motorului

599

1

Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta:

271 of 606

a. Pistonasul pompei de inejctie este antrenat de regulatorul motorului

b. Pistonasul pompei este antrenat de o cama corespunzatoare a

arborelui de distributie

c. Comanda reglarii este generata de regulatorul de turatie al motorului

d. Variantele b) si c) simultan

600

1

Regimul de functionare al motorului naval este definit prin:

a. Turatia arborelui cotit;

b. Sarcina motorului;

c. Regimul termic al motorului;

d. Toate cele de mai sus.

272 of 606

601

1

Repararea fisurii aparute in zona de racordare a capului pistonului din figura EXPL 12

presupune:

a. In primul rand, determinarea lungimii fisurii folosind metodele

cunoscute si se stopeaza propagarea fisurii prin practicarea de gauri la

capetele fisurii; se sanfreneaza gaurile si se monteaza pe ambele flancuri

ale rostului prezoane de consolidare ca in figura 1, dupa care se trece la

incarcarea cu sudura in mai multe treceri, folosind electrozi din otel

inoxidabil sau fonta;

b. Suprafata exterioara se curata si se rotunjeste corespunzator cu mare

atentie, caci muchiile de material netesite datorita supraincalzirii locale se

ard si se fisureaza, devenind amorse de propagare pentru toate zonele

invecinate;

c. La sfarsit se face obligatoriu si o proba hidraulica;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

602

1

Reperul notat cu E din figura SA 31 este:

273 of 606

a. Teava de dirijare a apei de racire a pistonului;

b. Tija impingatoare din sistemul de distributie;

c. Conducta de inalta presiune;

d. Conducta de ungere a culbutorului

603

1

Reperul notat cu I din figura CC 17 reprezinta:

274 of 606

a. Lagarul din capul bielei (lagarul maneton);

b. Lagarul din piciorul bielei;

c. Lagar al arborelui de distributie;

d. Lagar palier.

604

1

Rigiditatea tirantului este:

a. Proportionala cu lungimea sa si invers proportionala cu aria sectiunii

transversale;

b. Proportionala cu aria sectiunii sale transversale si invers proportionala

cu lungimea sa;

c. Proportionala cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din

275 of 606

care este confectionat;

d. Proportionala cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din

care este confectionat si cu aria sectiunii sale transversale si invers

proportionala cu lungimea sa.

605

1

Rolul pistonului este urmatorul

a. Transmite forta tangentiala la traiectoria manetonului, generand

momentul motor la arborele cotit

b. Asigura transmiterea fortei de presiune a gazelor bielei, asigura

transmiterea componentei normale produse de biela catre camasa

cilindrului, prin intermediul segmentilor, asigura dubla etansare a

cilindrului de carter, preia o parte din energia degajata in urma arderii

combustibilului

c. La motoarele in doi timpi este si organ de distributie, la unele motoare

in doi timpi este si pompa de baleiaj, prin forma capului sau, poate contine

partial sau total camera de ardere, tot prin forma capului sau, asigura

organizarea unor miscari dirijate a gazelor in cilindru

d. Raspunsurile b) si c) sunt complementare

606

1

Rolul sistemului de distributie este urmatorul:

a. Asigurarea distributiei optime a peliculei de lubrifiant pe oglinda camasii

cilindrului in regim hidrodinamic;

b. Asiguararea distibutiei uniforme a dozei de combustibil injectate intre

cilindrii motorului;

c. Asigurarea introducerrii incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor la

viteze si momente convenabil alese;

d. Asigurarea introducerii incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor la

viteze si momente convenabil alese si inlesnirea producerii la timp a

injectiei de combustibil in cilindrii motorului, ca si a pornirii motorului cu

aer comprimat si, eventual, a inversarii sensului de mars

607

1

Rolul vascozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil greu a motorului principal lent

este urmatorul:

a. Asigura mentinerea temperaturii combustibilului, prin izolarea cu

276 of 606

tubulatura insotitoare de abur a tubulaturii de combustibil, prin aceasta

valoarea vascozitatii mentinandu-se in limitele admisibile;

b. Asigura mentinerea vascozitatii combustibilului, prin intermediul unui

emitator diferential de presiune si a unui sistem de comanda pneumatic,

care, prin intermediul valvulei comandate, regleaza debitul de abur care

parcurge incalzitoarele finale si modifica temperatura combustibilului;

c. Asigura mentinerea debitului de abur care parcurge incalzitoarele

finale;

d. Asigura mentinerea presiunii de injectie.

608

1

Rostul segmentului in stare libera, comparat cu cel in stare montata, este:

a. Egal;

b. Mai mare;

c. Mai mic;

d. Nu este nici o legatura intre cele doua marimi.

609

1

Schema de baleiaj din figura SA 37 pentru un motor in doi timpi prezinta solutia:

a. Asimetrizarea evacuarii, datorita clapetilor rotitori prin care se elimina

postevacuarea;

b. Asimetrizarea admisiei, datorita clapetilor rotitori;

277 of 606

c. Asimetrizarea evacuarii, datorita pistonului cu fusta scurta;

d. Asimetrizarea admisiei, datorita pistonului cu fusta scurta

610

1

Schimbatoarele de caldura se afla instalate, cel mai frecvent pentru sistemele auxiliare ale unui

motor diesel auxiliar in:

a. Sistemul de alimentare cu combustibil;

b. Sistemul de lansare cu aer comprimat;

c. Sistemul de ungere;

d. Sistemul de comanda si protectie a motorului

611

1

Scoaterea rationala a unei turatii critice torsionale din gama turatiilor de lucru a unui motor cu

ardere interna se face:

a. Prin cresterea elasticitatii arborelui cotit, cu trecerea la fiecare pornire

printr-o noua turatie critica, inferioara turatiei minime a motorului;

b. Prin cresterea rigiditatii arborelui si micsorarea momentului sau de

inertie, obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de

functionare a motorului;

c. Prin cresterea rigiditatii arborelui, obtinandu-se o noua turatie critica

superioara celei maxime de functionare a motorului;

d. Prin monatrea unui amortizor de vibratii axiale.

612

1

Segmentii de ungere au rolul:

a. De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in

camera de ardere;

b. De a realiza ungerea camasii cilindrului;

c. De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in

camera de ardere si de a distribui uleiul pe camasa;

d. De a impiedica scaparea gazelor de ardere in carter.

278 of 606

613

1

Segmentii pistonului asigura etansarea reciproca camera de ardere-carter motor. Pentru

aceasta, segmentul:

a. Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul

sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata;

b. Dezvolta o forta de frecare pe camasa cilindrului, datorita faptului ca

diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata;

c. Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul

sau in stare libera este mai mic decat cel in stare montata;

d. Este liber in canal, ceea ce conduce la fenomenul de pulsatie.

614

1

Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizeaza separarea amestecurilor de

hidrocarburi, apa si impuritati pe baza

a. Principiului separarii centrifugale, eliminand apa ce a mai ramas dupa

separarea gravitationala si impuritatile

b. Principiului separarii gravitationale, in tancul de decantare

c. Principiului separarii gravitationale, in tancul de stocaj

d. Principiului separarii gravitationale, in tancul de consum

615

1

Separatorul de ulei este montat:

a. Dupa racitorul de ulei;

b. Inainte de racitorul de ulei;

c. In circuit separat;

d. Dupa pompa de circulatie ulei

616

Sistemul de actionare al arborelui cu came este destinat mentinerii raportului corespunzator

intre acesta si arborele cotit, scop in care arborele cu came este antrenat:

279 of 606

1

a. Jumatate din turatia arborelui cotit, pentru motorul in doi timpi;

b. Cu turatia arborelui cotit, pentru motorul in doi timpi;

c. Cu turatie dubla fata de cea a arborelui cotit, pentru motorul in patru

timpi;

d. Cu un sfert din turatia arborelui cotit, pentru motorul in patru timpi

617

1

Sistemul de evacuare a motorului in doi timpi trebuie sa asigure:

a. Furnizarea de energie turbinei de supraalimentare;

b. Reducerea nivelului de zgomot in compartimentul de masini;

c. Eliminarea gazelor de ardre din cilindrul motor;

d. Toate cele anterioare

618

1

Sistemul din figura SA 29 este cel aferent:

a. Racirii cilindrilor motorului semirapid;

b. Racirii pistoanelor motorului semirapid;

c. Racirii pistoanelor motorului lent;

280 of 606

d. Racirii injectoarelor motorului lent

619

1

Solicitarea specifica a tijei pistonului motorului naval lent este aceea de flambaj (fenomen de

pierdere a stabilitatii elastice) si este produsa de:

a. Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie;

b. Forta de inertie a maselor in miscare alternativa;

c. Forta de presiune a gazelor din cilindrul motor;

d. Forta normala ce apasa pistonul pe camasa.

620

1

Solutia de picior furcat al bielei motorului naval in doi timpi:

a. Este impusa de necesitatea strapungerii boltului capului de cruce

pentru fixarea tijei pistonului;

b. Nu este necesara, atunci cand tija pistonului este prevazuta cu o

flansa, fara ca boltul capului de cruce sa fie strapuns;

c. Se realizeaza pentru a permite asamblarea cu capul de cruce;

d. Este aleatoare.

621

1

Studiul suprafetelor uzate ale pieselor a aratat ca uzura se prezinta sub aspecte variate, cele

mai importante tipuri de uzura fiind:

a. Uzura abraziva si uzura prin aderenta;

b. Uzura prin oboseala;

c. Uzura coroziva;

d. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

281 of 606

622

1

Subsistemul de combustibil inalta presiune (de injectie) realizeaza:

a. Pregatirea combustibilului inainte de pompa de injectie;

b. Alimentarea separatoarelor de combustibil;

c. Alimentarea tancurilor de serviciu;

d. Introducerea combustibilului in cilindri la momentul si cu parametrii

necesari bunei functionari a motorului

623

1

Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezinta urmatoarele particularitati:

a. Este de tipul cu carter umed, locul tancului de circulatie fiind preluat de

baia de ulei;

b. Este de tipul cu carter uscat, avand un tanc circulatie ulei sub motor;

c. Este de tipul cu carter umed, avand un tanc circulatie ulei sub motor;

d. Este de tipul cu carter uscat, locul tancului de circulatie fiind preluat de

baia de ulei

624

1

Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in doi timpi este data de

a. Masa grupului piston;

b. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston;

c. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton;

d. Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston.

625

1

Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in patru timpi este data de:

a. Masa grupului piston;

b. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston;

c. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton;

282 of 606

d. Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston.

626

1

Tancul de compensa al unuia dintre subsistemele de racire in circuit inchis cu apa tehnica este

localizat:

a. In pozitia cea mai inalta din subsistem;

b. In pozitia cea mai de jos;

c. La nivelul paiolului din compartimentul de masini;

d. Indiferent in ce pozitie

627

1

Tancul de expansiune aferent sistemului de racire al unui motor principal este destinat mentinerii

constante a presiunii in sistem si:

a. Reducerii temperaturii apei;

b. Reducerii turbulentei apei de racire;

c. Evitarii socurilor hidraulice;

d. Cresterii volumului de apa pe masura intensificarii regimului termic al

motorului

628

1

Temperatura de vaporizare a apei de mare in generatorul de apa tehnica este mai mica decat

apa de racire cilindri si se modifica functie de vacuumul din generatorul de apa tehnica:

a. Da;

b. Da, in functie de temperatura apei de mare si nu se modifica cu

vacuumul generator;

c. Nu;

d. Nu, deoarece agentul de racire isi modifica temperatura

283 of 606

629

1

Tinand cont ca forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre forta din lungul

bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton, atunci cand aceasta rezultanta

este nula, inseamna ca:

a. Prima forta este nula, iar cea de-a doua este maxima;

b. Prima forta este nula, iar cea de-a doua este minima;

c. Prima forta este maxima, iar cea de-a doua este nula;

d. Prima forta este nula.

630

1

Tirantii sunt organele motorului care indeplinesc rolul:

a. Fac legatura dintre piston si biela prin capul de cruce, la motoarele in

doi timpi;

b. Strang chiulasa de blocul cilindrilor;

c. Strang structura de rezistenta a motorului pe ansamblu;

d. Strang rama de fundatie pe blocul cilindrilor la motoarele in doi timpi.

631

1

Turatia minima de functionare a motorului este aceea:

a. Incepand de la care se amorseaza primele procese de ardere in

cilindrul motor si de la care acesta este capabil sa furnizeze energie in

exterior, pana la aceasta turatie el fiind antrenat de o sursa exterioara;

b. Incepand de la care momentul motor furnizat in exterior incepe sa

capete valori semnificative, prin depasirea de catre forta de presiune a

gazelor a valorii fortelor de inertie;

c. Incepand de la care momentul motor furnizat in exterior incepe sa

capete valori superioare fata de momentul rezistent;

d. Toate cele de mai sus.

632

1

Uleiul de ungere cilindri:

a. Este distribuit de ungatori si partial dispersat intr-o pelicula foarte fina

284 of 606

de catre segmenti pe oglinda camasii, iar cealalta parte este consumat

inevitabil in procesul de ardere;

b. Este trimis apoi capului de cruce, pentru ungerea lagarelor acestuia;

c. Este utilizat complet in procesul de lubrificare a camasii cilindrului, fiind

apoi scurs in carter;

d. Este complet consumat in procesul de ardere

633

1

Un motor diesel in doi timpi necesita o cantitate de aer de lansare mai redusa decat cel pentru

un motor in patru timpi cu aceeasi cilindree, deoarece motorul in doi timpi:

a. Prezinta frecari interne mai reduse;

b. Are un raport de comprimare efectiv mai redus;

c. Functioneaza cu aer de baleiaj avand presiune pozitiva;

d. Functioneaza fara consum de energie pentru realizrea admisiei si

evacuarii

634

1

Un motor diesel supraalimentat are o durata de deschidere simultana a supapelor mai mare

decat cea specifica motoarelor cu admisie naturala in scopul cresterii:

a. Temperaturii gazelor de evacuare;

b. Energiei furnizate turbosuflantei;

c. Presiunii aerului din colectorul de admisie;

d. Eficientei evacuarii gazelor din cilindru.

635

1

Ungerea arborelui de distributie din figura SA 14 se realizeaza:

285 of 606

a. Prin stropire;

b. Prin barbotare;

c. Prin canalele 4;

d. Prin canalele 8

636

1

Unul dintre tipurile de miscari ale incarcaturii proaspete induse in cilindrul motor pentru

imbunatatirea formarii amestecului carburant este:

a. Supraalimentarea;

b. Baleiajul;

c. Turbulenta;

d. Umplerea cilindrului motor.

637

1

Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de alimentare continua a unui motor

principal se recomanda, deoarece:

a. Se poate efectua curatarea elementelor filtrante fara intreruperea

functionarii motorului

b. Gradul de filtrare se dubleaza

286 of 606

c. Gradul de imbacsire se reduce la jumatate

d. Caderea de presiune pe echipamentul de filtrare se reduce la jumatate

638

1

Uzual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin:

a. Reducerea raportului de comprimare;

b. Utilizarea unui combustibil cu o temperatura de autoaprindere mai

ridicata;

c. Cresterea gradului de supraalimentare;

d. Incalzirea apei de racire cilindri.

639

1

Uzual, numarul rezervoarelor de ulei pentru ungerea cilindrilor motorului principal lent este de

doua, deoarece:

a. Unul este de rezerva;

b. Fiecare contine cate un sort special de ulei, destinat ungerii motorului la

functionarea pe combustibil greu, respectiv usor;

c. Debitul pompelor de ungere este prea mare;

d. Presiunea uleiului refulat de pompele de ungere este mare.

640

1

Uzura abraziva se produce

a. In urma functionarii pieselor la temperaturi ridicate, datorita vitezelor si

presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obicei, intreruperea filmului de

lubrifiant dintre suprafetele cuplei);

b. Datorita existentei unor particule dure intre suprafetele pieselor cuplelor

din motorul cu ardere interna, fiind provocata de procesul de

microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule;

c. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor

ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting), fie de faramitarea si

287 of 606

exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala

superficiala a materialului pieselor;

d. Datorita reactiilor chimice care au loc intre suprafata pieselor si agentii

corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxigenul, apa, sulful, etc., in

urma acestor reactii formandu-se compusi friabili, care sunt indepartati

ulterior sub actiunea fortelor care incarca suprafetele.

641

1

Uzura coroziva se produce:

a. In urma functionarii pieselor la temperaturi ridicate, datorita vitezelor si

presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obicei, intreruperea filmului de

lubrifiant dintre suprafetele cuplei);

b. Datorita existentei unor particule dure intre suprafetele pieselor cuplelor

din motorul cu ardere interna, fiind provocata de procesul de

microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule;

c. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor

ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting), fie de faramitarea si

exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala

superficiala a materialului pieselor;

d. Datorita reactiilor chimice care au loc intre suprafata pieselor si agentii

corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxigenul, apa, sulful, etc., in

urma acestor reactii formandu-se compusi friabili, care sunt indepartati

ulterior sub actiunea fortelor care incarca suprafetele.

642

1

Uzura lagarelor palier ale unui motor auxiliar cauzeaza urmatorul efect asupra raportului de

comprimare:

a. Cresterea;

b. Scaderea;

c. Pastrarea constanta;

d. Cresterea in timpul comprimarii, scaderea in timpul destinderii.

643

1

Uzura prin aderenta se produce

a. In urma functionarii pieselor la temperaturi ridicate, datorita vitezelor si

288 of 606

presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obicei, intreruperea filmului de

lubrifiant dintre suprafetele cuplei);

b. Datorita existentei unor particule dure intre suprafetele pieselor cuplelor

din motorul cu ardere interna, fiind provocata de procesul de

microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule;

c. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor

ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting), fie de faramitarea si

exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala

superficiala a materialului pieselor;

d. Datorita reactiilor chimice care au loc intre suprafata pieselor si agentii

corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxigenul, apa, sulful, etc., in

urma acestor reactii formandu-se compusi friabili, care sunt indepartati

ulterior sub actiunea fortelor care incarca suprafetele.

644

1

Uzura prin oboseala se produce:

a. In urma functionarii pieselor la temperaturi ridicate, datorita vitezelor si

presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obicei, intreruperea filmului de

lubrifiant dintre suprafetele cuplei);

b. Datorita existentei unor particule dure intre suprafetele pieselor cuplelor

din motorul cu ardere interna, fiind provocata de procesul de

microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule;

c. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor

ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting), fie de faramitarea si

exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala

superficiala a materialului pieselor;

d. Datorita reactiilor chimice care au loc intre suprafata pieselor si agentii

corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxigenul, apa, sulful, etc., in

urma acestor reactii formandu-se compusi friabili, care sunt indepartati

ulterior sub actiunea fortelor care incarca suprafetele.

645

1

Valoarea minima deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele secundare

este

a. Nula, obtinuta la punctele moarte;

b. Egala cu 1/2 din cursa pistonului;

c. Egala cu cursa pistonului;

d. Nula, obtinuta atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC.

289 of 606

646

1

Valoarea presiunii incarcaturii proaspete la sfirsitul admisiei in motorul diesel este:

a. Mai mare decat a celei atmosferice, datorita pierderilor gazodinamice si

termice de pe traseul de admisie;

b. Mai mica decat a celei de la iesirea din suflanta, datorita pierderilor

gazodinamice si termice de pe traseul de admisie;

c. Mai mica decat a celei atmosferice, datorita supraalimentarii;

d. Mai mica decat a celei atmosferice, datorita pierderilor gazodinamice si

termice de pe traseul de la suflanta la cilindru.

647

1

Valorile de extrem pentru acceleratia pistonului sunt realizate, uzual, in situatii:

a. Pistonul la punctul mort interior;

b. Pistonul la punctul mort exterior;

c. Pistonul la punctele moarte;

d. Pistonul la ┬╜ din cursa.

648

1

Valvula termoregulatoare cu trei cai din subsistemele de racire in circuit inchis ale motorului

regleaza temperatura apei de racire prin by-passarea unei cantitati de apa:

a. In raport cu motorul;

b. In raport cu racitorul;

c. In raport cu tancul de compensa;

d. Si deversarea acesteia peste bord

649

1

290 of 606

Vascozimetrul din figura SA 10 este de tipul:

a. Cu regulator de presiune;

b. Hidrodinamic;

c. Ultrasonic;

d. Cu pompa cu roti dintate

650

1

Viteza medie a pistonulei este:

a. Direct proportionala cu cursa pistonului;

b. Invers proportionala cu cursa pistonului;

c. Invers proportionala cu cursa pistonului;

d. Direct proportionala cu cursa pistonului si cu turatia motorului.

651

1

Viteza reactiei de ardere se modifica in felul urmator cu temperatura la care decurge reactia:

a. Creste direct proportional cu cresterea temperaturii;

b. Scade direct proportional cu cresterea temperaturii;

c. Creste exponential cu temperatura:

d. Nu se modifica cu temperatura.

652 Volumul tancului de circulatie ulei este dependent de:

291 of 606

1

a. Debitul pompei de uei ungere; numarul de recirculari ale uleiului intr-o

ora;

b. Gradul de reducerea volumului util, prin depunertea de impuritati pe

peretii tancului, ca si datorita aparitiei zonei de spumare la suprafata

libera a tancului, datorita sedimentarii impuritatilor din ulei; debitul pompei

de uei ungere; numarul de recirculari ale uleiului intr-o ora;

c. Puterea si sarcina motorului;

d. Autonomia navei

653

1

Volumul tancului de compensa din unul dintre subsistemele de racire in circuit inchis se

determina in functie de:

a. Zona de navigatie;

b. Temperatura gazelor de evacuare din motor;

c. Numarul de recirculari ale apei;

d. Temperatura apei la iesirea din motor

654

1

Volumul total al buteliilor de aer lansare aferente sistemului de pornire a unui motor principal

reversibil trebuie sa asigure urmatorul numar de lansari consecutive:

a. 6;

b. 8;

c. 10;

d. 12;

655

1

Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele segmentilor se prelucreaza

a. La diametre diferite, care cresc in sensul reducerii temperaturii (de la

capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare

evitarii griparii si limitarii scaparilor;

b. La diametru constant pe inaltime, pentru a asigura forma conjugata cu

camasa cilindrului;

292 of 606

c. La diametre diferite, care scad in sensul reducerii temperaturii (de la

capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare

evitarii griparii si limitarii scaparilor;

d. La diametre diferite, care cresc in sensul cresterii temperaturii (de la

capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare

evitarii griparii si limitarii scaparilor.

656

1

Aerisiri trebuiesc prevazute la:

a. tancurile pentru combustibil si marfa

b. tancuri pentru lichide si chesoane pentru prizele de fund si coferdamuri

care se umplu cu lichid

c. tancurile pentru apa de balast si apa tehnica

d. nu sunt necesare aerisirile

657

1

Aerul atmosferic existent in cargotancuri are o compozitie volumica formata din:

a. 79% azot, 21% oxigen;

b. 79% azot, 8% oxigen, 13% bioxid de carbon;

c. 79% azot, 8% bioxid de carbon, 13% oxigen;

d. 21% azot, 5% oxigen, 70% bioxid de carbon.

658

1

Aerul comprimat pentru lansarea motorului se pastreaza in:

a. o butelie de aer

b. doua butelii de aer

c. trei butelii de aer

d. nu este necesar sa se pastreze aerul comprimat deoarece

compresoarele satisfac necesarul de aer

293 of 606

659

1

Aerul necesar functionarii cilindrului pneumatic va fi :

a. umidificat;

b. lubrifiat;

c. deumidificat;

d. racit

660

1

Alarma sonora si optica 22 din instalatia de ungere MP din fig.CSM-004 se va declansa la

scaderea presiunii de ulei sub valoarea de:

a. 0,8-1bar

b. 1-1,5 bar

c. 1,5-2 bar

d. 2-2,5 bar

294 of 606

661

1

Amoniacul este valoros cand este folosit ca agent frigorific datorita randamentului sau inalt, cu

toate acestea este:

a. toxic

b. inflamabil

c. exploziv

d. toate de mai sus

295 of 606

662

1

Amplificatorul pneumatic de tip ajutaj-clapeta prezentat in fig.

serveste

la:

a. amplificarea semnalului de intrare pneumatic, obtinand la iesire un

semnal dependent de acesta

b. prelucreaza semnalul de intrare, transformandu-l intr-un semnal liniar

c. transformarea unei deplasari mecanice in semnal pneumatic de

comanda

d. transformarea unui semnal pneumatic intr-un semnal electric

663

1

Apa de mare este asigurata instalatiilor frigorifice pentru a:

a. raci valvula de laminare

b. preveni supraincalzirea agentului frigorific

c. asigura condensarea agentului frigorific

d. preveni supraincalzirea motorului

664

1

Aparitia incendiului poate fi controlata prin indepartarea:

a. sursei de aprindere;

296 of 606

b. materialului care arde;

c. oxigenului din aer;

d. unui element din cele enumerate mai sus.

665

1

Arborele cotit la o masina cu abur cu piston este construit din:

a. otel special si dupa prelucrare este calit in ulei;

b. otel special si dupa prelucrare este calit in apa;

c. fonta speciala si dupa prelucrare este tratat termic;

d. otel special si dupa prelucrare este tratat termic.

666

1

Arborele unei pompe centrifuge este supus deformatiei de :

a. incovoiere;

b. compresie;

c. torsiune;

d. incovoiere+torsiune.

667

1

Arborele unei pompe centrifuge orizontale este supus in principal deformatiei de :

a. incovoiere;

b. compresie;

c. alungire;

d. incovoiere; compresie; alungire;

297 of 606

668

1

Aria totala a sectiunilor tuburilor de aerisire ale unui tanc care se umple cu pompele, trebuie sa

fie cel putin :

a. cat sectiunea tubulaturii de umplere;

b. 1,25 sectiunea tubulaturii de umplere;

c. 1,35 sectiunea tubulaturii de umplere;

d. 1,50 sectiunea tubulaturii de umplere.

669

1

Asigurarea impotriva dilatarilor termice ale turbinei de abur se face ferm, intr-un singur punct de

pe postament in

a. zona prova, printr-un punct de sudura;

b. zona Bb, printr-un punct de sudura;

c. zona Tb, printr-un punct de sudura;

d. zona pupa printr-un punct de sudura.

670

1

Aspiratia fortata este o caracteristica tipica de lucru a:

a. pompelor centrifuge;

b. ejectoarelor;

c. pompelor elicoidale;

d. pompelor cu piston.

671

1

Barcile si plutele de salvare pentru care se cer instalatiei de lansare la apa aprobate trebuie sa

fie amplasate :

a. cat mai aproape posibil de incaperile de locuit si de serviciu

b. la prova , centru si pupa navei

c. cate doua in fiecare bord

298 of 606

d. barca cu motor in Tb iar barca fara motor in Bb

672

1

Bolturile si suruburile de inchidere, la carcasa unei turbine cu abur, pentru a rezista la

temperaturi inalte se confectioneaza din :

a. oteluri speciale aliate cu Cr, Ni, Mo;

b. oteluri speciale tratate termic;

c. oteluri speciale calite in ulei;

d. fonta cu continut mic de carbon.

673

1

Bulbul unei valvule de laminare amplasat la iesirea agentului din serpentina vaporizatorului

trebuie sa fie:

a. montat pe partea inferioara a conductei de aspiratie

b. montat intre filtru de aspiratie si compresor

c. izolat, inainte de reglarea surubului de supraincalzire

d. izolat dupa montare

674

1

Butelia pentru lansarea motoarelor auxiliare poate fi umpluta:

a. de la oricare din buteliile principale

b. doar de la una din buteliile principale

c. de la butelia de aer servici

d. toate cele de mai sus

675 Buteliile de aer prevazute a alimenta sistemul de comanda automata trebuie sa aibe I-o

incarcare manuala; II-o incarcare automata

299 of 606

1

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I si nici II

676

1

Buteliile pentru lansarea motoarelor auxiliare poate fi umpluta :

a. de la oricare compresor principal

b. numai de la un compresor principal

c. de la compresorul de avarie daca are doua trepte de comprimare

d. de la compresorul special pentru lansarea motoarelor auxiliare

677

1

Buteliile principale de aer comprimat sunt montate cu o inclinare de :

a. 3 grd

b. 9 grd.

c. 15 grd.

d. 45 grd.

678

1

Ca dimensiune caracteristica a sectiunii interioare de trecere a unei tevi pentru instalatii se

foloseste:

a. diametrul efectiv

b. diametrul nominal

c. diametrul exterior

d. volumul nominal

300 of 606

679

1

Ca intretinere de rutina, valvulele de la caseta de distributie a santinei sunt demontate si

examinate. Inainte de a fixa capacul valvulei:

a. ventilele si scaunele trebuie verificate si suprapuse daca este necesar;

b. garniturile flansei trebuie inlocuite daca sunt taiate sau rupte;

c. garnitura tijei valvulei trebuie inlocuita, daca aceasta s-a intarit;

d. ventilele si scaunele trebuie verificate si suprapuse daca este

necesar+garniturile flansei trebuie inlocuite daca sunt taiate sau

rupte+garnitura tijei valvulei trebuie inlocuita, daca aceasta s-a intarit

680

1

Cai sau conducte de aspiratie obstructionate la o pompa cu pistonase radiale vor cauza

a. scaderii contrapresiunii pompei;

b. presiunea de aspiratie si de refulare se vor egaliza;

c. reducerea volumului de fluid pompat;

d. reducerea la zero a debitului de refulare al pompei.

681

1

Caldura eliminata din agentul de racire in condensorul unei instalatii frigorifice este:

a. caldura latenta de detenta;

b. caldura sensibila de condensare;

c. caldura de comprimare;

d. toate de mai sus.

682

1

Calirea se face pentru :

a. Cresterea rezistentei fontei cenusii prin racire brusca;

b. Cresterea rezistentei otelului prin racire brusca;

c. Cresterea rezistentei otelului prin racire lenta intr-o baie de ulei;

301 of 606

d. Maleabilizarea otelului in scopul obtinerii unor piese de calitate

superioara.

683

1

Camerele pneumatice cu membrane sunt utilizate in actionarile care necesita :

a. curse mici si forte foarte mari;

b. curse mici si forte relativ medii;

c. curse mari si forte relativ medii;

d. curse mari si forte foarte mari.

684

1

Canalele de ventilatie destinate evacuarii vaporilor si/sau gazelor cu risc de explozie sau care

prezinta pericol de incendiu trebuie sa fie :

a. etanse la apa cu dispozitive de inchidere la iesire;

b. etanse la apa fara dispozitive de inchidere la iesire;

c. etanse la gaze si nu vor fi racordate la canalele altor incaperi;

d. etanse la gaze si pot fi racordate la canalele altor incaperi.

685

1

Cand aerul contine umiditate dar nu este saturat,temperatura punctului de roua este :

a. intre temperatura aerului umed si uscat;

b. egala cu caldura totala a aerului;

c. mai mare decat temperatura aerului umed;

d. mai mica decat temperatura aerului uscat.

686

Cand aerul este la punctul de roua are :

302 of 606

1

a. cea mai redusa umiditate absoluta;

b. cea mai redusa umiditate relativa;

c. cea mai inalta umiditate absoluta;

d. cea mai inalta umiditate relativa.

687

1

Cand aerul este la punctul de roua si nu se produce nici o schimbare a temperaturii sau

presiunii, aerul :

a. are o umiditate absoluta redusa;

b. are cea mai joasa umiditate relativa;

c. nu are umiditate;

d. nu va obtine umiditate suplimentara.

688

1

Cand ansamblul bloc pistonase-disc este antrenat in miscare de rotatie in cilindrii motorului se

produc :

a. variatii de volum care determina functionarea masinii ca pompa

b. variatii de volum care determina functionarea masinii motor

c. variatii de presiune care determina functionarea masinii ca pompa

d. variatii de temperatura care determina functionarea masinii ca pompa

689

1

Cand apare aer in sistemul hidraulic al unei masini de carma atunci :

a. carma va raspunde greu;

b. pistoanele hidraulice se vor deplasa cu o viteza foarte mare;

c. vizorul va arata balonase de lichid;

d. se vor deschide valvulele de descarcare a pistoanelor hidraulice.

303 of 606

690

1

Cand butelia de aer comprimat este amplasata in linie cu compresorul de aer si este folosita ca

racitor final, butelia de aer comprimat trebuie sa fie :

a. prevazuta cu capac de vizita;

b. purjata frecvent de apa condensata;

c. prevazuta cu un traductor de umiditate la intrare;

d. prevazuta cu un vizor.

691

1

Cand compartimentele instalatiei frigorifice mentin temperaturi individuale (in functie de produsul

depozitat) si sunt alimentate de un singur compresor frigorific, temperaturile individuale din

compartimente sunt reglate de:

a. supapele de aspiratie;

b. valvulele electromagnetice;

c. ventilele de laminare;

d. turatia compresorului.

692

1

Cand completam ulei la o instalatie frigorifica, trebuie sa fim siguri ca:

a. tot aerul este eliminat din pompa si filinguri;

b. sorbul pompei nu este blocat;

c. presiunea la evacuarea compresorului nu este prea ridicata;

d. condensorul este fixat pe postament.

693

1

Cand compresorul frigorific este oprit ventilul de laminare:

a. este intotdeauna larg deschis;

304 of 606

b. este intotdeauna complet deschis;

c. este deschis numai pana cand presiunea evaporatorului se egalizeaza;

d. actioneaza ca si cum sistemul s-ar afla in functiune.

694

1

Cand comutam aspiratia de la un tanc de apa dulce la altul, daca pompa se dezamorseaza

trebuie:

a. sa slabim garnitura mecanica;

b. sa aerisim carcasa pompei;

c. sa verificam filtrele de pe refulare;

d. sa verificam filtrele de pe refulare;

695

1

Cand descoperim o scurgere mica a agentului frigorific cu un arzator cu halogen, culoarea

flacarii arzatorului va fi:

a. portocalie;

b. albastra;

c. alba;

d. verde.

696

1

Cand discul oscilant al unei pompe cu pistonase axiale este perpendicular pe axul pompei care

din urmatoarele conditii trebuie sa existe :

a. pistonasele executa o miscare alternativa;

b. axul si corpul cilindrilor se rotesc;

c. pompa nu refuleaza;

d. puterea este transmisa hidraulic.

305 of 606

697

1

Cand etansarea tijei pistonului unei masini alternative cu abur continua a avea scurgeri, cauza

poate fi:

a. scapari ale garniturii tijei pistonului;

b. infundarea filtrului de aspiratie;

c. deschiderea supapei de aerisire;

d. abaterea de la paralelism a glisierii capului de cruce.

698

1

Cand exista pericolul de inghet, toate pompele cu piston actionate de abur si echipamentele de

pe punte trebuie sa fie:

a. balansate cel putin o data pe zi;

b. balansate cel putin o data la 4 zile;

c. balansate o data pe saptamana;

d. supravegheate atent la pornire.

699

1

Cand frecventa unui arbore in miscarea de rotatie si frecventa de vibratie naturala se

sincronizeaza (suprapun) la o anumita turatie acea turatie este cunoscuta sub numele de :

a. turatie de rupere

b. turatie critica

c. turatie sincrona

d. turatie simpatica

700 Cand inlocuim garniturile de la presetupa unei pompe cu piston capetele inelelor vor fi taiate:

a. drept;

b. oblic;

c. in treapta;

d. in diagonala.

701 Cand jocul dintre piston si camasa la o masina alternativa cu abur se mareste se inlocuieste :

a. bandajul si inelele de etansare;

b. inelele de etansare;

c. camasa;

d. pistonul.

702 Cand mecanismul din fig.CSM-027 este in procesul de deschidere a valvulei asociate, motorul

va fi blocat de actiunea:

a. limitatorului de torsiune

b. limitatorului de cursa

c. numai a stopului manual

d. decuplarii cuplajului cu dinti

703 Cand metalul este calit devine :

a. Mai dur;

b. Mai putin dur;

c. Mai putin casant;

d. Mai casant.

704 Cand montam un sistem de etansare mecanic la un arbore al compresorului frigorific trebuie

avut grija sa se previna:

a. ca lubrifiantul sa intre in contact cu suprafata de grafit care va produce

evacuarea peliculei de teflon saturat;

b. ca impuritatile sub forma de particule sa intre in contact cu suprafata de

etansare foarte fin prelucrata;

c. ca pelicula de teflon sa nu fie deteriorata de efectul de coroziune al

manipularii excesive;

d. zgarierea axului datorita folosirii necorespunzatoare a sculelor de

montare prevazute in trusele de etansare.

705 Cand o instalatie frigorifica urmeaza sa fie incarcata prin partea de joasa presiune:

a. agentul frigorific trebuie introdus sub forma de vapori;

b. supapa de aspiratie trebuie sa se sprijine pe partea din spate;

c. supapa de evacuare trebuie sa se sprijine pe partea din fata;

d. rezervorul agentului frigorific trebuie rasturnat.

706 Cand o pompa cu miscare alternativa functioneaza la turatie maxima, supapele elastice de

amortizare trebuie sa fie:

a. deschise;

b. jumatate deschise;

c. deschise trei sferturi;

d. aproape complet deschise.

707 Cand o valvula care nu e de tip fluture este inchisa motorul dispozitivului din fig.CSM-027 va fi

blocat de:

a. limitatorul de torsiune;

b. limitatorul de cursa;

c. microintrerupator bipozitional;

d. numai de butonul manual.

708 Cand pornim o pompa cu miscare alternativa, fixa pe postament, actionata de abur, care din

valvule sau supapele indicate trebuie sa ramana deschise:

a. supapa de admisie a aburului,

b. supapa de evacuare a aburului;

c. valvula de purjare a cilindrului pe partea de abur;

d. valvula de purjare a cilindrului pe partea de apa.

709 Cand pornim un compresor frigorific cu miscare alternativa care a fost oprit o perioada de timp

trebuie sa reglati manual:

a. valvula de racire cu apa de mare;

b. valvula Kingstone;

c. ventilul de aspiratie;

d. valvula de laminare.

710 Cand porniti un vinci de ancora hidraulic observati ca presiunea hidraulica nu creste desi

motorul electric de actionare functioneaza corect. Care din urmatoarele actiuni este prima

intreprinsa pentru a restabili presiunea?

a. va asigurati ca in rezervorul hidraulic este ulei pana la nivelul

corespunzator;

b. verificati discul de frana al motorului electric pentru a vedea ca

functioneaza corect;

c. verificati motorul electric daca un releu de contact la suprasarcina a

ramas deschis

d. verificati alimentarea motorului electric cu tensiune normala.

711 Cand regulatorul de turatie hidraulic al unui motor diesel prezentat in fig.AHP-021 functioneaza

la turatia de referinta; care din pozitiile indicate va apare intre marginile sertarului distribuitorului

pilot si orificiile bucsei rotitoare al acestuia?

a. marginile sertarului trebuie sa acopere orificiile bucsei fara sa curga

ulei;

b. marginile sertarului sunt deasupra orificiilor si uleiul sub presiune

alimenteaza pistonul de putere;

c. marginile sertarului sunt deasupra orificiilor si uleiul revine in baia

regulatorului;

d. marginile sunt in miscare continua atat deasupra cat si sub orificii si

este mentinuta stabilitatea regulatorului.

712Cand se aud lovituri in unul din cilindrii unei masini alternative cu abur, acesta poate fi cauzat

de:

a. supapa de siguranta din sistem trebuie reglata;

b. presiune mai mica decat cea normala a aburului;

c. reglare necorespunzatoare a valvulei de amortizare;

d. pierderea aerului de incarcare in camera de distributie a pompei.

713 Cand se demonteaza un rulment cu role de pe axul pompei forta extractorului trebuie aplicata

pe:

a. inelul exterior;

b. calea de rulare;

c. inelul interior;

d. colivia rulmentului.

714 Cand se foloseste un dispozitiv de iluminat portabil, intotdeauna trebuie sa va asigurati ca:

a. becul sa fie protejat de o carcasa de protectie din sarma;

b. cablul de alimentare sa fie intotdeauna galben si marcat 'NUMAI

PENTRU UTILIZARE LA DISPOZITIVE DE ILUMINAT'

c. puterea becului sa nu depaseasca 75W;

d. toate de mai sus.

715 Cand se foloseste un fierastrau de mana, trebuie sa se aplice o apasare(presiune) numai la

cursa inainte :

a. numai cand se taie o teava subtire;

b. numai cand se taie otel carbon;

c. numai cand se taie o teava;

d. tot timpul

716 Cand se inspecteaza masina carmei si sistemul de comanda aferent, trebuie verificat :

a. daca nu se vede aer la vizor;

b. daca sistemul pierde ulei;

c. indicatorul de pozitie al carmei indica o abatere peste limita;

d. pierdere a miscarii in cilindrii hidraulici.

717 Cand se introduc dispozitive de alarmare in sistemele de supraveghere?_____.

a. cand numarul de aparate de masura este mic, dar operatorul se

deplaseaza prin compartimentul de masini;

b. cand numarul de aparate de masura din postul de comanda este foarte

mare;

c. cand apar fenomene anormale in functionarea masinilor si instalatiilor;

d. cand motoarele si instalatiile functioneaza continuu timp indelungat

718 Cand se rupe izolatia unui dispozitiv electric, portabil, capsulat metalic:

a. mijloace suplimentare de siguranta sunt introduse in carcasa pentru a

permite folosirea in continuare a dispozitivului;

b. trebuie avut grija sa se introduca corect fisa de alimentare a

dispozitivului;

c. trebuie sa stati pe o platforma cu impamantare inainte de alimentarea

dispozitivului;

d. tensiunea retelei de alimentare poate fi conectata la carcasa facand

dispozitivul periculos de folosit.

719 Cand se verifica nivelul dintr-un tanc de combustibil folosind un pneumomercator indicatia

initiala obtinuta poate fi repede verificata:

a. prin repetarea procesului si obtinerea aceleiasi valori;

b. prin sondarea tancului cu o banda acoperita cu o pasta ce indica nivelul

de combustibil;

c. prin indicatia zero a indicatorului cand maneta de control este in pozitia

de purjare;

d. prin indicatia manometrului este egala cu presiunea aerului de

alimentare cand maneta de control este in pozitia de purjare.

720 Cand sunteti de cart si constatati ca motorul nu dezvolta puterea si turatia nominala, una din

cauzele posibile poate fi:

a. injectoare murdare sau defecte;

b. lipsa combustibil in tanc;

c. ulei insuficient in baie;

d. presiunea apei de racire este necorespunzatoare.

721 Cand sunteti de cart si constatati ca presiunea apei de racire din motor scade sub limita minima,

una din cauzele posibile poate fi:

a. pompa de racire are sens inversat;

b. pompa de racire defecta sau cu uzuri exagerate;

c. aer in instalatia de racire cu apa de mare;

d. racitor de aer murdar.

722 Cand sunteti de cart si constatati cresterea temperaturii gazelor de evacuare, peste limita

normala, una din cauzele posibile poate fi:

a. crusta depusa pe instalatia de racire;

b. temperatura uleiului de ungere mecanisme prea ridicata;

c. apa in combustibil;

d. injectoare murdare sau defecte.

723 Cand sunteti de cart si constatati o crestere a presiunii uleiului peste valoarea maxima una din

cauzele posibile poate fi:

a. nivel scazut al uleiului din baie;

b. nivel ridicat al uleiului din baie;

c. uzura exagerata la cuzineti;

d. filtru de ulei infundat.

724 Cand sunteti de cart si constatati o crestere a presiunii uleiului peste valoarea maxima una din

cauzele posibile poate fi:

a. termometru defect;

b. filtru de ulei colmatat;

c. cuzineti gripati;

d. valvula intredeschisa pe traseul de conducte.

725 Cand sunteti de cart si constatati o crestere a presiunii uleiului peste valoarea maxima una din

cauzele posibile poate fi:

a. ceata de ulei in carter;

b. vascozitate exagerat de mare a uleiului de ungere;

c. strangulari datorita obiectelor ramase pe conducte;

d. punct de congelare al uleiului necorespunzatoare.

726 Cand sunteti de cart si constatati scaderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minima una

din cauzele posibile poate fi:

a. cuzineti gripati;

b. manometru defect;

c. pompa de combustibil defecta;

d. ceata de ulei in carter.

727 Cand sunteti de cart si constatati scaderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minima una

din cauzele posibile poate fi:

a. cuzineti gripati;

b. injectoare murdare;

c. pompa de ulei are uzuri exagerate;

d. nu trebuie sa ne ingrijoram pentru aceasta.

728 Cand sunteti de cart si constatati scaderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minima una

din cauzele posibile poate fi:

a. sorbul instalatiei de ungere infundat;

b. ceata de ulei in carter;

c. injectoare murdare sau defecte;

d. toate de mai sus.

729 Cand sunteti de cart si depistati cresterea temperaturii uleiului de ungere motor una din cauzele

posibile poate fi:

a. uzura mare la piston si camasa cilindrului;

b. motor neincalzit;

c. calitatea uleiului necorespunzatoare;

d. ulei insuficient in baie sau tancul de circulatie.

730 Cand sunteti in cart si constatati o scadere a presiunii apei sarate in circuitul deschis de racire,

sub limita minima, una din cauzele posibile poate fi:

a. racitor murdar;

b. avans dereglat la injector;

c. filtru de ulei infundat;

d. aer in instalatia de apa sarata.

731 Cand sunteti in cart si constatati o scadere a presiunii apei sarate in circuitul deschis de racire,

sub limita minima, una din cauzele posibile poate fi:

a. uzura exagerata la pompa de apa dulce;

b. injectoare murdare;

c. uzura exagerata la pompa de apa sarata;

d. racitor murdar.

732 Cand sunteti in cart si depistati cresterea temperaturii apei de racire la iesire din motor, una din

cauzele posibile poate fi:

a. valvula termoregulatoare defecta;

b. apa insuficienta in instalatia de racire;

c. apa de racire contine prea multe saruri minerale;

d. ulei in camera de ardere.

733 Cand sunteti in cart si depistati cresterea temperaturii apei de racire, peste limita normala, la

iesire din motor, una din cauzele posibile poate fi:

a. injectoare murdare sau defecte;

b. suprasarcina motorului;

c. ulei in camera de ardere;

d. calitatea combustibilului nu este cea corespunzatoare.

734 Cand temperatura dintr-un spatiu de congelare creste peste valoarea normala, care din actiunile

indicate trebuie sa apara prima:

a. valvula de laminare se va inchide;

b. compresorul va porni;

c. valvula electromagnetica se deschide;

d. se va activa ceasul automat de decongelare.

735 Cand un compartiment frigorific, dintr-o instalatie frigorifica cu mai multe compartimente

deservite de un compresor, atinge temperatura corecta reglarea temperaturii in acel

compartiment este realizata de:

a. ventilul de laminare;

b. supapa de reglare a contrapresiunii;

c. valvula electromagnetica;

d. presostatul de joasa presiune.

736 Cand un compresor frigorific este oprit (nu functioneaza-OFF) ventilul de laminare:

a. va fi mereu larg deschis pana cand compresorul este repornit;

b. continua sa actioneze ca si cum sistemul ar fi in functionare;

c. ramane deschis pana cand presiunea vaporizatorului se egalizeaza,

apoi se inchide pana cand compresorul este repornit;

d. va fi mereu complet inchis pana cand compresorul este repornit.

737 Cand unghiul de carma comandat este obtinut de un sistem de guvernare tipic cu doua pistoane

electrohidraulice

a. pistonul deschide valvula by-pass a uleiului, pentru a opri miscarea

carmei;

b. distribuitorul cu sase cai se muta intr-o pozitie neutra;

c. sistemul de urmarire reduce la zero debitul pompei principale de ulei;

d. motorul electric al pompei este scos de sub tensiune de un comutator;

738 Cand unghiul de carma va fi modificat, instalatie de guvernare va actiona : I -cu o viteza de

deplasare a pistoanelor de actionare ale carmei direct proportional cu valoarea unghiului

comandat; II -unghiul de inclinare al carmei va fi direct proportionala cu valoarea unghiului de

comanda :

a. numai I;

b. numai II;

c. atat I cat si II;

d. nici I si nici II.

739 Cantitatea aproximativa de ulei hidraulic din sistemul prezentat in fig.AHP-118 poate fi

determinat prin:

a. scoaterea lui 'G' si masurarea nivelului cu tija de indicare (joja);

319 of 606

b. observand schimbarea culorii pe coloana 'J' si comparata cu inaltimea

rezervorului;

c. scotand 'D' si masurand inaltimea lichidului care a ramas cu ajutorul

unei tije cu flotor;

d. scotand capacul din 'A' si masurand inaltimea uleiului hidraulic.

740 Cantitatea de aer comprimat din cele doua butelii destinate pornirii motoarelor reversibile

principale trebuie sa asigure :

a. cel putin 12 lansari efectuate alternativ pentru mersul inainte si inapoi

cu motorul pregatit;

b. cel putin 12 lansari pentru mars inainte cu motorul neincalzit;

c. cel putin 12 lansari pentru mars inainte cu motorul incalzit;

d. cel putin 10 lansari efectuate alternativ pentru mars inainte si inapoi cu

motorul pregatit.

741 Cantitatea de aer comprimat pentru butelia ce deserveste sirena va asigura functionarea

neintrerupta a acesteia timp de :

a. 4 minute;

b. 3 minute;

c. 2 minute;

d. 1 minut.

742 Cantitatea de combustribil luata la bordul navei, depinde de:

a. consumul specific al instalatiei de forta;

b. autonomia navei;

c. capacitatea tancurilor de combustibil;

d. toate cele de mai sus.

743 Cantitatea totala de aer comprimat pentru pornirea motoarelor auxiliare trebuie sa fie suficienta

pentru :

a. efectuarea a cel putin 6 lansari ale oricarui motor nepregatit;

b. efectuarea a 6 lansari ale motorului cu puterea cea mai mare iar daca

exista mai multe motoare, cel putin 3 lansari ale fiecarui motor pregatit

pentru functionare;

c. efectuarea a cel putin 6 lansari ale oricarui motor pregatit pentru

functionare;

d. nu exista nici o regula pentru cantitatea de aer din butelii.

744 Cantitati mari de floro-carbon halogenat eliminate din instalatiile frigorifice vor contribui la

reducerea ozonului din:

a. batosfera;

b. ionosfera;

c. stratosfera;

d. troposfera.

745 Capacitatea de supraincarcare a unui traductor defineste:

a. proprietatea de a suporta valori ale marimii de masurat care depaseste

limita superioara a domeniului, fara ca prin aceasta sa rezulte modificari

ale performantelor (liniaritate, sensibilitate, precizie)

b. proprietatea de a suporta valori ale marimii de masurat care depaseste

limita superioara un timp scurt fara sa rezulte modificari importante ale

elementelor constructive

c. proprietatea de a suporta valori ale marimii de masurat care depaseste

dublul domeniului de masura, diminuind putin liniaritatea acestuia

d. proprietatea aparatului de a suporta greutati mari la depozitarea

acestuia

746 Capacitatea redusa impreuna cu vibratiile si zgomotul la aspiratia unei pompe centrifuge rezulta

din cavitatia fluidului pompat. Cavitatia descrie formarea:

a. de pungi de vapori;

b. ciclonului de apa;

c. fenomenului de frecare a fluidului;

d. loviturilor aburului.

747 Caracteristica indicata in desen pentru fiecare din capetele cu cel mai mic diametru al

dispozitivului prezentat in fig.MRN-008 este:

a. filetate

b. cu suprafete netede, cu tesituri

c. numai cu suprafete netede

d. filetate cu tesituri prelucrate

748 Caracteristica indicata in desen pentru fiecare din capetele cu cel mai mic diametru al

dispozitivului prezentat in fig.MRN-008 este:

a. filetate

b. cu suprafete netede, cu tesituri

c. numai cu suprafete netede

d. filetate cu tesituri prelucrate

749Caracteristica statica a unui traductor sau aparat de masura reprezinta:

a. dependenta dintre marimea de comanda si regimurile de functionare

ale traductorului

b. legatura dintre marimile de influenta interne

c. legatura dintre timpul de functionare al traductorului si temperatura de

incalzire a acestuia

d. dependenta dintre marimea de iesire si intrare sau graficul acestei

functii descrisa de functionarea traductorului sau a aparatului

750 Caracteristica statica a unui traductor sau aparat de masura reprezinta:

a. dependenta dintre marimea de comanda si regimurile de functionare

ale traductorului

b. legatura dintre marimile de influenta interne

c. legatura dintre timpul de functionare al traductorului si temperatura de

incalzire a acestuia

d. dependenta dintre marimea de iesire si intrare sau graficul acestei

functii descrisa de functionarea traductorului sau a aparatului

711 Caracteristica statica a unui traductor sau aparat de masura reprezinta:

a. dependenta dintre marimea de comanda si regimurile de functionare

ale traductorului

b. legatura dintre marimile de influenta interne

c. legatura dintre timpul de functionare al traductorului si temperatura de

incalzire a acestuia

d. dependenta dintre marimea de iesire si intrare sau graficul acestei

functii descrisa de functionarea traductorului sau a aparatului

752 Caracteristica statica reala a unui aparat de masura tine cont de:

a. marimile de influenta care trebuie sa determine efecte minime

b. marimile perturbatoare ale mediului inconjurator

c. de erorile constructive ale aparatului de masurat

d. de marimile parazite ce iau nastere in timpul functionarii

753 Caracteristicile statice ale traductoarelor si aparatelor de masura sunt utile pentru determinarea:

a. temperaturii de incalzire a aparatului

b. domeniul de masurare, sensibilitate si precizie

c. conditiilor de mediu in care lucreaza

d. erorii de histerezis

754 Care afirmatie descrie functia materialului de captusire folosit la o butelie cu acetilena:

a. reduce pericolul exploziei

b. reactioneaza chimic cu acetona pentru a produce acetilena

c. neutralizeaza gazul anulandu-i efectul nociv

d. este rezistent la foc si reduce pericolul aparitiei unui incendiu

755 Care din afirmatiile ce urmeaza defineste cel mai bine centrajul :

a. Este operatia tehnologica prin care doua sau mai multe organe de

masini, montate unul in prelungirea celuilalt si executa o miscare de

rotatie sunt cuplate astfel incat sa asigure coaxialitatea acestora;

b. Este operatia tehnologica prin care doua axe se monteaza alaturat si

executa o miscare de rotatie impreuna;

c. Este operatia tehnologica prin care un ax se monteaza in lagarul sau si

executa o miscare de rotatie ;

d. Este operatia tehnologica prin care se asigura sprijinirea unor arbori pe

lagarele radiale ale acestora;

756 Care din afirmatiile ce urmeaza descrie cel mai bine operatia de centraj a liniei de arbori :

a. Consta in montarea arborelui port-elice si a arborilor intermediari de

motorul principal fixat pe postament;

b. Consta in montarea motorului principal pe laine si apoi strunjirea tubului

etambou si montarea arborilor;

c. Consta in realizarea montarii arborilor si a motorului principal pe

aceeasi axa geometrica si sa fie afectata cat mai putin de deformatiile

corpului navei;

d. Consta in montarea reductorului si a lagarului de impingere in prova

arborelui intermediar

757 Care din afirmatiile ce urmeaza exprima cel mai bine scopul verificarii arborilor la intervalele

prevazute de societatile de clasificare :

a. de a asigura armatorul cat si societatile de asigurari ca starea generala

a arborilor este satisfacatoare si se previne accidentele produse de

coliziuni, uzura sau avarii

b. de a asigura armatorul ca arborii nu prezinta defecte

c. de a convinge societatea de asigurare ca linia de axe este in perfecta

stare

d. nu este necesar sa se execute o verificare amanuntita deoarece au un

coeficient de siguranta foarte mare.

758 Care din afirmatiile ce urmeaza reprezinta una din conditiile care trebuie sa le indeplineasca un

rezervor de ulei:

a. sa aiba capacitatea sa depaseasca de cateva ori cantitatea de ulei

debitata de pompa intr-un minut

b. sa aibe capacitatea de a depozita uleiul din instalatie

c. sa aibe capacitatea de 0,5m3 cu posibilitatea de a completa uleiul in

timpul functionarii

d. sa aibe capacitatea de minim 1m3 astfel sa existe suficient spatiu

pentru spuma de ulei

759 Care din afirmatiile de mai jos descriu cel mai bine principiul de masurare al instrumentelor

pentru masurare a debitelor prin strangulare a sectiunii de trecere a fluidului ?

a. la trecerea fluidului liniile de curent se modifica, apare o frecare

suplimentara in sectiunea de trecere, si creste temperatura si cu un

instrument masuram aceasta crestere de temperatura;

b. la trecerea fluidului apare o diferenta de presiune ca urmare a variatiei

sectiunii de trecere ce poate fi masurata cu ajutorul unui instrument

diferential;

c. la trecerea fluidului prin dispozitiv apar contractii si destinderi ale

fluidului modificand presiunea in zona de masurare odata cu cresterea

temperaturii;

d. la trecerea fluidului prin dispozitiv creste vascozitatea acestuia si se

modifica presiunea.

760 Care din afirmatiile de mai jos precizeaza cel mai bine avantajele transportului fluidelor prin

conductele navale

a. continuitatea transportului si simplitatea operatiilor

b. transportul in sistem inchis cu pierderi minime de fluid si pret de cost

redus

c. posibilitatea automatizarii complexe

d. continuitatea transportului si simplitatea operatiilor+transportul in sistem

inchis cu pierderi minime de fluid si pret de cost redus+posibilitatea

automatizarii complexe

761 Care din afirmatiile de mai sus exprima cel mai bine conditiile ce trebuie sa le indeplineasca

instalatiile de actionare mecanica a capacelor gurilor de magazii

a. sa asigure manevrarea facila a acestora

b. inchiderea sa fie rapida si sigura

c. inchiderea/deschiderea sa se faca in deplina securitate pentru operatori

d. toate de mai sus

762 Care din afirmatiile indicate descrie cel mai bine reactia initiala a parghiei oscilante a

regulatorului, indicat in fig.AHP-021, la reducerea sarcinii?

a. parghia oscilanta se ridica la capatul tijei de viteza a traductorului de

turatie

b. parghia oscilanta coboara la capatul tijei de viteza a traductorului de

turatie

c. parghia oscilanta ramane fixa

d. parghia oscilanta se deplaseaza spre stanga

763 Care din afirmatiile urmatoare defineste cel mai bine caracteristica instalatiei?

a. expresie analitica a parametrilor functionali ai instalatiei ce poate

aproxima parametrii de functionare

b. expresie grafica a parametrilor functionali ai instalatiei ce ofera

posibilitatea aprecierii modului de functionare a pompei in instalatie

c. expresia analitica sau grafica a parametrilor functionali ai instalatiei ce

ofera posibilitatea aprecierii modiului de functionare

d. curba parabolica ce leaga sarcina geodezica de debitul ce este

vehiculat in instalatie

764 Care din afirmatiile urmatoare defineste cel mai bine notiunea de durabilitate in functionare (timp

de functionare) a unui agregat :

a. durata de functionare in care degradarea valorii unei performante nu

depaseste o anumita limita acceptabila din punct de vedere tehnic si

economic

b. durata de functionare a unui utilaj pana cand se schimba prima piesa

uzata

c. durata de functionare intre doua schimburi de ulei

d. durata de functionare intre doua reparatii capitale

765 Care din afirmatiile urmatoare defineste cel mai bine principiul de functionare al dispozitivului

prezentat in fig.AHP-007?

a. dependenta existenta intre forta de inertie Fi ale maselor si turatia

arborelui cotit al motorului

b. dependenta existenta intre forta de inertie Fi la care este supusa o

masa m aflata in miscarea de rotatie si tensiunea arcului care echilibreaza

pozitia contragreutatilor

c. dependenta dintre raza r la care se afla contragreutatile de masa m si

turatia cu care se invartesc

d. dependenta dintre deplasarea tijei culisante si pozitia rulmentului axial

al dispozitivului

766 Care din afirmatiile urmatoare defineste cel mai bine temperatura :

a. este o marime care caracterizeaza fluxul de caldura

b. este o marime care caracterizeaza starea termica a unui corp

c. este o marime care caracterizeaza temperatura de fierbere al unui

lichid

d. este o marime care caracterizeaza temperatura de inghet al unui lichid

767 Care din afirmatiile urmatoare defineste cel mai bine zona de severitate 'A' a elicei turnate din

aliaj de cupru prezentata in fig. CSM 1. a. :

a. suprafata palei pe partea de presiune de langa butuc incluzand si

racordarea pana la 0,4 R si limitata de fiecare parte de liniile aflate la o

distanta de 0,15 Cr fata de muchia de atac si 0,20 Cr fata de muchia de

fuga ( R- raza elicei, Cr lungimea corzii elicei la raza r)

b. suprafata palei pe partea de presiune pana la 0,7 R inclusiv racordarea

cu butucul

c. suprafata totala a palei pe partea de presiune inclusiv racordarea cu

butucul

d. suprafata pe partea de presiune a palei pana la 0,4 R inclusiv suprafata

butucului unde pala este incastrata

768 Care din afirmatiile urmatoare descrie cel mai bine procesul de virare?

a. aducerea la bord a ancorelor fundarisite si asigurarea lor la post in

vederea plecarii navei din locul de stationare

b. aducerea la bord si asigurarea ancorelor aflate deasupra apei

c. deplasarea ancorei pe verticala atat in apa cat si deasupra apei

d. deplasarea ancorei in nara de bordaj pana la iesirea ei

769 Care din afirmatiile urmatoare descriere caracteristicile lagarelor de rostogolire fabricate de

precizie :

a. Ele nu pot sa mentina alinierea pe perioade lungi de timp;

b. Au o pierdere de putere relativ mare datorita frecarii;

c. Ele sunt bine adoptate la functionarea la turatie variabila;

d. Ungerea lor este complicata si necesita atentie permanenta.

770 Care din afirmatiile urmatoare este corecta privind un detector de scurgere cu halogen?

a. sonda (capul de masura) trebuie deplasata rapid pe suprafata

conductei in zona unei scurgeri presupuse

b. arzatorul este eficient numai pentru localizarea scurgerilor mari

c. flacara va deveni verde in prezenta agentului R-12

d. la folosirea arzatorului trebuie purtata o masca de gaze

771 Care din afirmatiile urmatoare exprima cal mai bine rolul instalatiei de ancorare?

a. de a asigura legatura navei cu navele din jur

b. de a asigura legatura navei cu elementele cheului

c. de a asigura legatura dintre nava stationata si fundul apei in locuri

neamenajate

d. de a asigura nava impotriva deplasarii ei pe timp frumos

772 Care din afirmatiile urmatoare exprima cel mai bine rolul instalatiei de ridicat a navei:

a. are rolul de a incarca marfa in magazii;

b. are rolul de a descarca marfa din magazii in porturi reamenajate;

c. are rolul de a realiza deplasarea pe verticala si orizontala a sarcinilor

(marfurilor) pe traseul dintre magaziile navei si cheu, direct sau invers,

respectand acceleratiile impuse,

d. de a ambarca sau debarca piese grele ale motorului principal.

773 Care din afirmatiile urmatoare exprima cel mai bine caracteristicile functionale ale elementului

de executie ?

a. siguranta in functionare, precizia si viteza de raspuns;

b. caracteristicile statice si dinamice;

c. domeniul de liniaritate si corelatia dintre puterea dezvoltata si puterea

necesara elementului de actionare;

d. toate de mai sus.

774 Care din afirmatiile urmatoare exprima cel mai bine conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca

capacele gurilor de magazii?

a. sa fie inchise etans la apa si asigurate in timpul navigatiei

b. sa suporte tensiunile provenite din masele de apa ambarcate prin valuri

c. sa suporte greutatea containerelor sau a cherestelei daca se imbarca

pe capac

d. toate de mai sus

775 Care din afirmatiile urmatoare exprima cel mai bine denumirea indicatorului sintetic Na?

a. caracteristica de dotare ce exprima dotarea minima ale elementelor de

ancorare, legare si remorcare

b. caracteristica de smulgere a ancorei ce tine cont de masa navei

c. caracteristica de smulgere ce tine cont de dimensiunile care contribuie

la formarea suprafetelor expuse fortelor exterioare

d. caracteristica de ridicare ce exprima puterea necesara vinciului de

ancora

776Care din afirmatiile urmatoare exprima cel mai bine rolul instalatiei de incarcare/descarcare

marfa?

a. de a distribui in tancuri produsele petroliere trimise pe nava cu

mijloacele danei si de a le vehicula intre tancuri

b. de a distribui in tancuri produsele petroliere la incarcare si transferul

acestora catre compartimentul de masini

c. de a distribui in tancuri produsele petroliere trimise pe nava cu

mijloacele danei si pentru debarcarea acestora in portul de destinatie cu

mijloacele bordului

d. de a debarca produsele petroliere in portul de destinatie cu mijloacele

bordului

777Care din afirmatiile urmatoare exprima cel mai bine rolul instalatiei de marfa si a instalatiei de

curatire?

a. instalatia de marfa evacueaza cea mai mare parte a marfii iar cea de

curatire evacueaza ultimul strat de petrol amestecat cu reziduuri usoare

b. instalatia de marfa evacueaza in totalitate marfa iar cea de curatire

asigura evacuarea rezidurilor grele astfel incat tancul sa ramana curat

c. instalatia de marfa evacueaza jumatate din marfa iar cea de curatire

cealalta jumatate

d. instalatia de marfa asigura evacuarea intregii cantitati de marfa iar cea

de curatire asigura spalarea generala a tancurilor de marfa

778 Care din afirmatiile urmatoare exprima cel mai bine rolul instalatiei de salvare

a. de a salva personalul imbarcat in caz de sinistru marin provocat de

esuari, coliziuni, incendii, explozii, etc.

b. de a salva personalul imbarcat in caz de furtuna sau incendiu

c. de a transporta personalul de la nava la cheu in cazul stationarii navei

in rada

d. de a antrena personalul imbarcat la deplasarea pe mare cu

ambarcatiuni cu rame

779 Care din afirmatiile urmatoare exprima cel mai corect cantitatea de unsoare consistenta ce se

introduce in carcasa unui lagar cu rostogolire neprevazut cu gresoare?

a. Tot volumul carcasei de ungere;

b. 3/4 din volumul carcasei de ungere;

c. 2/4 din volumul carcasei de ungere;

d. 1/3 din volumul carcasei de ungere.

780 Care din afirmatiile urmatoare exprima conditiile generale impuse instalatiei de guvernare :

a. asigura forta laterala necesara giratiei navei ce trebuie obtinuta intr-un

timp impus si posibilitatea limitarii acestei forte;

b. trebuie sa existe controlul permanent al unghiului de banda al carmei;

c. sa aiba siguranta in functionare si sa existe o actionare de avarie;

d. toate de mai sus.

781 Care din afirmatiile urmatoare exprima corect parametrii functionali cu ajutorul carora se

dimensioneaza masina carmei ?

a. momentul fortelor hidrodinamice fata de axul carmei, timpul si unghiul

de bandare al acesteia;

b. momentul fortelor hidrodinamice, unghiul de bandare, viteza si marimea

navei;

c. timpul, unghiul de bandare al carmei si pescajul la care se afla aceasta;

d. marimea si pescajul navei, suprafata carmei si unghiul de bandare al

acesteia.

782 Care din afirmatiile urmatoare exprima corect principalii factori care influenteaza puternic

vascozitatea fluidului? I-temperatura; II-presiunea

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I si nici II

783 Care din afirmatiile urmatoare indeplinesc cel mai bine cerintele unei ancore?

a. rezistenta mecanica mare si forta minima de fixare

b. rezistenta mecanica mica si forta de smulgere mare

c. rezistenta mecanica mare , comoditate in manevrare si forta maxima de

fixare

d. rezistenta mecanica mica si sa se poata prinde de fund impiedicand

smulgerea

784Care din afirmatiile urmatoare precizeaza cal mai bine rolul instalatiei de acostare/legare

a. de a asigura legatura de contact, cu ajutorul paramelor cu malul sau cu

alte nave stationate sau in mars

b. de a asigura legatura numai cu malul amenajat

c. de a asigura legatura numai cu malul neamenajat

d. de a asigura legatura de contact numai cu navele in deplasare

785 Care din afirmatiile urmatoare precizeaza rolul regulatorului automat dintr-un sistem de reglare

automata?

a. calculeaza in mod automat eroarea

b. modifica parametrii elementului de executie

c. modifica parametrii partii fixe a sistemului de reglare automata

d. identifica parametrii procesului supus automatizarii

786 Care din afirmatiile urmatoare reprezinta una din conditiile care trebuie sa le indeplineasca un

rezervor de ulei:

a. sa poata evacua caldura acumulata prin peretii rezervorului mentinando

in jurul valorii de 80grdC

b. sa poata evacua caldura acumulata in timpul functionarii dispozitivelor,

mentionand temperatura uleiului sub 55-60grdC

c. sa mentina presiunea uleiului mai mare decat presiunea atmosferica

d. sa aibe capacitatea de minim 1m3 pentru a depozita uleiul din intreaga

instalatie

787 Care din agentii frigorifici enumerati se descompun producand fosgen gaz atunci cand sunt

supusi unei temperaturi ridicate provenite de la o flacara deschisa sau de la un element de

incalzire electric?

a. CO2

b. Clorura de metil

c. R-22

d. bioxid de sulf

788 Care din aliajele de cupru enumerate este folosit in mod curent in schimbatoarele de caldura si

poseda o inalta rezistenta la coroziune ?

a. alama rosie;

b. bronz cu mangan;

c. cupru-beriliu;

d. cupru-nichel.

789 Care din arcurile indicate in fig.AHP-010 va avea forta de iesire reglata de rotatia axului de

control al turatiei motorului, si reglarea turatiei motorului va fi la randul ei direct proportionala cu

valoarea componentei aplicate pe arc?

a. 19

b. 34

c. 46

d. 50

790

Care din componentele urmatoare sunt comune tuturor tipurilor de pompe:

a. carcasa in forma de spirala si rotorul;

b. propulsor si ejector;

c. motor de antrenare si fluid refulat;

d. turbina si pistonul;

791 Care din conditiile enumerate trebuie respectate pentru a executa o reparare a elicelor prin

supraturnare :

a. aliajul ce se toarna sa aiba aceeasi compozitie chimica cu a

materialului elicei

b. preincalzirea elicei la temperatura de 260-320 grd C

c. turnarea materialului topit sa se faca in forma plasata pe pale evitand

introducerea impuritatilor si efectuand o detensionare dupa turnare

d. toate de mai sus

792 Care din conditiile indicate vor produce deschiderea valvulei de laminare:

a. cresterea temperaturii agentului frigorific din serpentinele de racire

b. deconectarea compresorului

c. cuplarea compresorului

d. o cadere a temperaturii din serpentinele de racire

793 Care din conditiile specificate sunt impuse instalatiilor caracteristice navelor petroliere?

a. prevenirea incendiilor si a poluarii apei de mare

b. verificarea rapida a marfii la incarcare/descarcare

c. prevenirea degradarii marfii transportate

d. toate de mai sus

794 Care din conditiile urmatoare trebuie indeplinite pentru realizarea unui centraj bun al liniei de

axe :

a. Distribuirea uniforma a sarcinilor pe lagarele de sprijin si in lagarele

reductorului, sa se incadreze in valorile prescrise de furnizor indiferent de

conditiile de exploatare;

b. Incarcarea lagarelor sa fie facuta astfel incat, in orice conditii de

exploatare sa se formeze si sa se mentina pelicula de ulei necesara

ungerii;

c. Asigurarea unei flexibilitati adecvate a sistemului avand in vedere

caracteristicile vibratorii;

d. Toate de mai sus

795 Care din dispozitivele aratate in fig.MRN-73 este proiectat atat pentru masuratori interioare cat si

pentru cele exterioare?

a. A

b. B

c. C

d. D

796 Care din dispozitivele aratate in imagine ar trebui folosite pentru verificarea jocului supapelor

unui motor fig.MRN-73

a. A

b. B

c. C

d. D

797 Care din dispozitivele enumerate este folosit pentru a comanda admisia aburului in cilindrul unei

masini cu piston:

a. diferentialul de actionare a pompelor;

b. bratul capului de cruce;

c. tija de pompare;

d. sertarul de distributie si tija de actionare.

798Care din dispozitivele enumerate este folosit pentru a mentine o forta de presare confortabila

intre componentele fixe si mobile ale etansarii din ITA-029?

a. canelura si canalul de pana;

b. arc,

c. burduf;

d. inel de sprijin de etansare.

799 Care din dispozitivele enumerate impiedica patrunderea apei in corpul navei pe la arborele portelice

a. presetupa tubului etambou

b. inelul deflector si tubul de drenaj

c. lagarele de sprijin ale arborelui port-elice

d. inelele de ungere

800 Care din dispozitivele indicate este folosit pentru a limita inghetarea serpentinelor evaporatorului

la o instalatie frigorifica cu mai multe compartimente deservite de un compresor:

a. valvula de reglare a presiunii din vaporizator

b. valvula de laminare

c. tub capilar

d. valvula electromagnetica

801 Care din dispozitivele indicate in figura AHP-126 va corespunde cel mai bine pentru masurarea

vitezei gazelor folosind un element pasiv de debit cu presiune diferentiala ?

a. fig.A

b. fig.D

c. fig.E

d. toate de mai sus

802 Care din elementele unei masini alternative cu abur controleaza pozitia distribuitorului de

comanda:

a. miscarea excentricului;

b. ajustarea saibei excentricului;

c. surubul distantier;

d. miscarea pistonului principal de catre aburul din cilindru.

803 Care din elementele unei pompe centrifuge reduce nevoia de schimbare a rotoarelor uzate si

carcasa pompei:

a. jocuri radiale mici intre bucsa rotorului si carcasa;

b. turatia scazuta a rotorului;

c. carcasa demontabila;

d. rotor demontabil si inelul compensator de uzura.

804 Care din factorii enumerati influenteaza procesul hidrodinamic de filtrare dintr-un separator de

santina?

a. caracteristicile mediului de filtrare: natura, grosimea, porozitatea;

b. conditiile de filtrare: viteza, diferenta de presiune, temperatura;

c. conditiile de regenerare a filtrelor;

d. caracteristicile mediului de filtrare: natura, grosimea,

porozitatea+conditiile de filtrare: viteza, diferenta de presiune,

temperatura+conditiile de regenerare a filtrelor

805 Care din filtrele indicate vor retine aditivii din uleiul de ungere:

a. confectionate din reziduuri de bumbac presate pe un suport cilindric din

tabla perforata;

b. elemente cilindrice ce contin floridina (pamant decolorant) combinat cu

celuloza;

c. poliuretan spongios asezat pe inele metalice perforate;

d. reziduuri de hartie perforata tratate chimic asezate in recipienti metalici.

806 Care din filtrele indicate vor retine aditivii din uleiul de ungere:

a. filtru din panza de sac pe suport metalic;

b. filtru absorbant;

c. filtrele din membrana cu suprafata mare;

d. filtru absorbant

807 Care din fluidele enumerate satisfac cel mai bine cerintele impuse fluidelor din actionari si

automatizari hidro-pneumatice:

a. uleiuri minerale aditivate si neaditivate de tip H19Γ

b. uleiuri minerale de tip T

c. uleiuri de tip Tb

d. uleiuri de tip R

808 Care din instalatiile indicate este eficienta pentru evacuarea peste bord a unui amestec de apa

cu hidracarburi:

a. separatorul de apa hidrocarburi de 100 ppm.;

b. epuratorul de ulei de ungere ca separator si cuplarea lui cu sistemul de

evacuare peste bord al santinei;

c. un separator de apa hidrocarburi de 15 ppm.;

d. un filtru duplex magnetic.

809 Care din marimile de tevi enumerate nu sunt folosite in mod curent?

a. 3,8 toli

b. 1/2 toli

c. 5/8 toli

d. 3/4 toli

810 Care din masurile de precautie indicate trebuie respectate cand se lucreaza cu echipamentul de

sudura cu acetilena:

a. buteliile trebuie etichetate pentru aer si gaz

b. sa depoziteze buteliile departe de expunerea la temperaturi mici

c. sa pastreze regulatoarele de oxigen si valvulele acoperite cu o pelicula

de ulei

d. sa tina buteliile cu gaz sprijinite in asa fel incat sa nu se poata rasturna

811 Care din materialele enumerate au fost folosite pentru fabricarea tevilor cu greutate standard cu

pereti ingrosati si dublu ingrosati?

a. plastic

b. cupru

c. fier

d. toate de mai sus

812 Care din materialele enumerate au fost folosite pentru fabricarea tevilor cu greutate standard cu

pereti ingrosati si dublu ingrosati?

a. plastic

b. cupru

c. fier

d. toate de mai sus

813 Care din materialele indicate este folosit la etansarile mecanice montate la pompele centrifugale

pentru apa?

a. cupru;

b. cupru si carbon;

c. grafit;

d. bronz.

814 Care din materialele indicate este folosit pentru etansarea dinamica la sistemele mecanice

utilizate la pompele centrifuge ce vehiculeaza apa?

a. cupru;

b. cupru si grafit;

c. grafit;

d. bronz.

815Care din materialele indicate pot fi folosite ca agent dehidratant intr-o instalatie frigorifica:

a. silicagel

b. alumina (oxid de aluminiu) activat

c. sulfat de calciu deshidratat (uscat)

d. toate de mai sus

816 Care din mecanismele urmatoare sunt folosite la comanda admisiei aburului in cilindrii unei

masini alternative cu piston?

a. valvula diferentiala de comanda;

b. maner de eche;

c. biela pompei;

d. sertarul de distributie si parghia de comanda.

817 Care din metodele de testare indicate poate fi folosita pentru detectarea unei defectiuni sub

suprafata arborelui port-elice?

a. patrunderea vopselei

b. asezarea magnetica a particulelor metalice

c. ultrasonica

d. toate metodele indicate

818Care din modalitatile enumerate reprezinta un sistem de etansate al partilor ce delimiteaza

camerele de lucru ale masinii de carma oscilante?

a. segment metalic presat cu garnitura de cauciuc;

b. segment metalic presat cu ajutorul lichidului de lucru;

c. garnitura de cauciuc profilata corespunzator;

d. toate de mai sus.

819 Care din parametrii constructivi enumerati, ai unui cilindru sunt necesari a fi cunoscuti :

a. diametrul pistonului D (mm);

b. diametrul tijei pistonului d(mm);

c. diametrul nominal al orificiilor de alimentare si evacuare Dn[mn];

d. toate de mai sus.

820 Care din parametrii enumerati se iau in considerare la alegerea materialului uneu garnituri

pentru o imbinare demontabila a tubulaturilor?

a. agresivitatea fluidului ce circula prin tubulatura

b. presiunea fluidului

c. temperatura fluidului

d. toate de mai sus

821 Care din parametrii enumerati sunt necesari a fi cunoscuti la tija pistonului :

a. forta nominala si cursa tijei pistonului;

b. viteza si acceleratia de deplasare a pistonului;

c. timpul de deplasare a pistonului;

d. toate de mai sus.

822Care din parametrii enumerati sunt necesari a fi cunoscuti pentru un cilindru de actionare :

a. presiune nominala a fluidului de lucru;

b. debitul nominal al fluidului de lucru;

c. presiunea si debitul fluidului de lucru;

d. nu este necesar nici un parametru.

823 Care din pompele indicate in fig. CSM 58 refuleaza direct in tancurile de decantatre combustibil

la o instalatie de propulsie cu motor diesel:

a. pompa booster

b. pompa de transfer

c. pompa auxiliara de santina

d. pompe centrifuge de transfer si evacuare

824 Care din pozitiile de functionare pentru distribuitorul &quot;A&quot; indicat in blocul functional

din fig.CSM-115 trebuie aleasa pentru a mentine circuitul in flux continuu indiferent de

deteriorarea componentelor ce urmeaza:

a. '1'

b. '2'

c. '3'

d. '4'

825 Care din pozitiile indicate este cel mai obisnuit loc pentru montarea unui uscator intr-o instalatie

frigorifica:

a. intre compresor si condensor

b. intre valvula de laminare si evaporator

c. pe conducta de aspiratie

d. pe conducta de lichid

826 Care din substantele chimice indicate vor atinge stratosfera si va reactiona nefavorabil cu

ozonul:

a. flor

b. clor

c. halogen

d. carbon

827 Care din tipurile de etansari indicate se folosesc eficient la pompele care vehiculeaza lichide

inflamabile sau toxice si care nu trebuie sa scape in atmosfera?

a. presetupa conventionala;

b. etansare mecanica externa;

c. etansare mecanica dubla;

d. etansare mecanica cu burduf de cauciuc.

828 Care din tipurile de etansari indicate se foloseste eficient la pompele care vehiculeaza lichide

inflamabile sau toxice si care nu trebuie sa scape in atmosfera?

a. sistem de etansare moale;

b. sistem de etansare mecanica externa;

c. sistem de etansare mecanic dublu;

d. sistem de etansare mecanic cu burduf de cauciuc.

829 Care din tipurile de etansari indicate se foloseste eficient la pompele care vehiculeaza lichide

inflamabile sau toxice si care nu trebuie sa scape in atmosfera?

a. sistem de etansare moale;

b. sistem de etansare mecanica externa;

c. sistem de etansare mecanic dublu;

d. sistem de etansare mecanic cu burduf de cauciuc.

830 Care din tipurile de flanse enumerate reprezinta imbinarea unei conducte in care flansa aluneca

pe lungimea conductei, capatul conductei este incalzit si presata intr-un dispozitiv special de

prelucrare pentru a forma suprafata imbinarii?

a. flansa cu gat

b. imbinare cu mufa

c. imbinare cu flansa libera

d. flansa cu imbinare suprapusa

831 Care din tipurile de unsoare consistenta, indicate, ofera rezistenta si stabilitate chimica maxima

la temperaturile de functionare cuprinse intre 120 grade C si 150 grade 0C :

a. Unsoare consistenta pe baza de oxid de calciu;

b. Unsoare consistenta pe baza de sapun de calciu;

c. Unsoare consistenta pe baza de sodiu;

d. Unsoare consistenta pe baza de oxid de litiu;

832 Care din uleiurile de baza nu pot fi rafinate fara o schimbare a compozitiei chimice:

a. animale

b. vegetale

c. minerale

d. atat animale cat si vegetale

833 Care din unitatile enumerate mai jos reprezinta o masura a vascozitatii dinamice si cinematice in

sistemul international de unitati :

a. mng_ahp37m_6a.mht

b. mng_ahp37m_6b.mht

c. mng_ahp37m_6c.mht

d. nu au unitati de masura

834 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine ejectorul?

a. este un dispozitiv care amesteca doua fluide si realizeaza un schimb de

energie potentiala intre ele;

b. este un dispozitiv care realizeaza un proces de amestecare a doua

fluide, unul cu presiune ridicata altul cu presiune scazuta, realizand

antrenarea fluidului cu presiune scazuta;

c. este un dispozitiv prin care doua fluide se omogenizeaza avand la

iesire aceeasi presiune si viteza;

d. este o pompa pentru vehicularea fluidelor vascoase si a suspensiilor

sub forma de solutii.

835 Care din urmatoarele afirmatii este adevarata privind sistemele de etansare mecanice?

a. ele pot fi folosite in lipsa presetupelor conventionale pentru orice mediu

altul decat apa sarata;

b. ele nu sunt potrivite pentru a fi folosite la pompele de transfer

combustibil;

c. de obicei ele sunt lubrifiate si racite de lichidul care este pompat;

d. o data puse in functiune, scurgerea dintre suprafetele de etansare

dinamice pot fi reduse prin reglarea lunara a tensiunii resortului.

836 Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza parametrii principali ai unui amplificator?

a. amplificarea, se exprima prin raportul dintre marimea de iesire si cea de

intrare este intalnita si sub denumirea de castig

b. distorsiunile- reprezinta modificarea semnalului de iesire fata de cel de

intrare (efect perturbator) si zgomotul ce consta din aparitia unui semnal

perturbator de iesire

c. caracteristica statica si dinamica a amplificatorului

d. toate de mai sus

837 Care din urmatoarele afirmatii constituie un principiu de stingere a incendiului:

a. reducerea cantitatii de caldura din zona focarului;

b. reducerea continutului de oxigen sub limita la care reactia de oxidare

poate avea loc;

c. izolarea flacarii de obiectele aprinse;

d. toate de mai sus.

838 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine amplificatorul sistemului de reglare

automata?

a. dispozitiv prin intermediul caruia semnalul de intrare se suprapune

peste semnalul de zgomot rezultand un semnal de amplificare mare

b. dispozitiv prin intermediul caruia un semnal de intrare, comanda o

sursa de putere producand la iesire un semnal de intensitate mai mare ce

este o functie de marimea de intrare

c. dispozitiv prin intermediul caruia se mareste frecventa unui semnal

aplicat elementului de comanda

d. dispozitiv prin intermediul caruia se mareste amplitudinea unui semnal

aplicat elementului de comanda

839 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine caracteristica pompei centrifuge?

a. expresie analitica in care intervin coeficientii k1 si k2 ce se pot

determina numai experimental

b. expresie grafica care se poate determina numi pe cale analitica

calculand coeficientii k1 si k2

c. expresia analitica si grafica ce exprima variatia parametrilor H si Q

pentru o anumita pompa centrifuga, ce se determina analitic sau

experimental

d. expresia grafica a unor parametri functionali ce insoteste pompa la

livrare catre beneficiar

840 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine elementele (mecanismele) de executie ?

a. dispozitiv de automatizare caruia I se aplica la intrare marimea de

comanda si furnizeaza la iesire un semnal de executie;

b. dispozitiv de automatizare care compara marimea de iesire cu cea de

intrare;

c. dispozitiv de automatizare care modifica pozitia unui clapet in functie de

necesitatile procesului;

d. dispozitiv de automatizare care modifica pozitia unui ventil in functie de

necesitatile procesului.

841 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine functionarea dispozitivului din fig. AHP 19:

a. la trecerea aerului prin sectiunea d creaza presiune la suprafata libera

a uleiului si il trimite in instalatie sub forma de picaturi mari

b. la trecerea aerului prin sectiunea d, la capatul conductei c se creaza o

depresiune si uleiul din paharul ungatorului se ridica in zona d si este

pulverizat

c. la trecerea aerului prin sectiunea d absoarbe uleiul din paharul

ungatorului si il trimite sub forma de picaturi de 0,5 mm cu aerul in

instalatie

d. in instalatiile de automatizare pneumatice nu se foloseste dispozitivul

842 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine functionarea dispozitivului din fig. AHP 19:

a. la trecerea aerului prin sectiunea d creaza presiune la suprafata libera

a uleiului si il trimite in instalatie sub forma de picaturi mari

b. la trecerea aerului prin sectiunea d, la capatul conductei c se creaza o

depresiune si uleiul din paharul ungatorului se ridica in zona d si este

pulverizat

c. la trecerea aerului prin sectiunea d absoarbe uleiul din paharul

ungatorului si il trimite sub forma de picaturi de 0,5 mm cu aerul in

instalatie

d. in instalatiile de automatizare pneumatice nu se foloseste dispozitivul

843 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine incendiul ca proces de ardere?

a. este o reactie de combinare de mai multe substante degajand caldura

si lumina;

b. este o reactie de oxidare, insotita de lumina si caldura;

c. este o reactie intre oxigenul din natura si carbonul din lemn;

d. nu este o reactie ci este o asociere a oxigenului cu carbonul.

844 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine notiunea de control :

a. Este operatia sau procesul de determinare a valorii marimii exprimata

printr-o unitate de masura completata cu o vizualizare a aspectului piesei

daca corespunde necesitatilor;

b. Este operatia de masurare, de acoperire cu un strat protector impotriva

coroziunii si o verificare pe standul de probe;

c. Este operatia de masurare completa cu un proces de comparare a

valorii dimensiunii cu o valoare de referinta si se stabileste daca valoarea

marimii respective corespunde conditiilor impuse;

d. Este operatia de masurare cu ajutorul a doua sau mai multe aparate de

masura pentru a determina abaterea dimensionala a piesei respective.

845 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine notiunea de masurare :

a. Este operatia sau procesul prin care se obtine o valoare a unei marimi

date la temperatura mediului de 20 grade C;

b. Este operatia sau procesul prin care, cu ajutorul unui mijloc de

masurare si in anumite conditii, se determina valoarea unei marimi date

exprimate printr-o unitate de masura;

c. Este operatia prin care, cu ajutorul unui calibru determinam o marime

maxima sau minima a unei piese importante dintr-un utilaj;

d. Este operatia prin care cu ajutorul metrului determinam lungimea unei

piese necesare montajului unui dispozitiv.

846 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine notiunea de mediu poluat (contaminat) :

a. mediul in care exista partiale solide cu dimensiunea mai mare de 10

niu.m si care nu modifica proprietatile mediului

b. mediul in care exista particule solide, lichide sau poluanti gazosi care

modifica proprietatile mediului sau care are un efect coroziv chimic asupra

suprafetelor din interiorul instalatiei

c. mediul in care exista particule solide in amestec formand un amestec

cu proprietati modificate ale mediului

d. mediu in care este amestecat un poluant lichid in proportie de 25 %

847Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine notiunea de reparare a unui utilaj :

a. Actiunea care se organizeaza cu scopul de a-l repune in stare de

functionare si de a obtine din nou parametrii functionali pe care i-a avut

initial;

b. Actiunea ce se organizeaza pentru demontarea utilajului si de

schimbare a unor piese cu uzura mare;

c. Actiunea ce se organizeaza periodic de demontare, masurare a uzurii

pieselor si inlocuire a acestora si remontare;

d. Actiunea ce se organizeaza anual inainte de inspectia navei de catre

societatea de clasificare.

848 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine notiunea de vascozitate?

a. prin vascozitate se intelege frecarea ce apare intre straturile de fluid si

peretii conductei prin care se deplaseaza

b. prin vascozitate se intelege frecarea interna ce apare la deplasarea

relativa a doua straturi de particule ale unui fluid in miscarea laminara

c. prin vascozitate se intelege proprietatea unui fluid de a si mari volumul

si apare o frecare suplimentara intre straturile acestuia

d. prin vascozitate se intelege proprietatea unui fluid de a si micsora

volumul si frecarea dintre straturile de fluid se micsoreaza

849 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine procesul de filtrare din separatoarele de

santina?

a. este operatia prin care cele doua faze constituente (apa si produse

petroliere) se separa utilizand caldura drept agent de separare;

b. este operatia de separare a celor doua faze constituiente (apa si

produse petroliere) dintr-un amestec cu ajutorul unui mediu de filtrare;

c. operatia de separare a doua faze constituiente utilizand un jet de aer ce

strabate amestecul eterogen;

d. acest proces nu se intalneste in functionarea separatoarelor de santina.

850 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine punctul de functionare al pompei in

instalatie?

a. reprezinta intersectia dintre caracteristica instalatiei si a pompei trasate

pe acelasi grafic la scari proportionale

b. reprezinta intersectia caracteristicii instalatiei cu caracteristica pompei

trasate pe acelasi grafic la aceeasi scara

c. reprezinta intersectia curbelor ce insoteste pompa si instalatia la livrare

d. punctul de functionare al pompei este definit pe eticheta pompei de

catre furnizor la livrare

851 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine suprareglajul unui sistem de reglare

automata:

a. suprareglajul defineste timpul masurat de la inceputul procesului

tranzitoriu, pana in momentul cand o valoare absoluta atinge valoarea

stationara

b. suprareglajul defineste depasirea maxima a marimii de iesire Xe in

decursul regimului tranzitoriu fata de valoarea marimii de iesire stationara

Xest

c. suprareglajul caracterizeaza precizia de functionare a sistemului de

reglare automata in regim stationar

d. suprareglajul caracterizeaza precizia de functionare a sistemului de

reglare automata in regim dinamic

852 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine zona de severitate 'A' a elicei turnate din

otel inoxidabil, prezentata in fig.CSM 1. b,c,d :

a. suprafata de la butuc pana la 0,7 R pe ambele fete ale palei si

racordarea cu butucul

b. suprafata de pe fata de presiune a palei de la butuc incluzand si

racordarea pana la 0,7 R si limitata pe fiecare bord de o linie aflata la

distanta de 0,15 Cr de la bordul de atac si 0,2 Cr de la bordul de fuga

c. suprafata pe fata de presiune a palei si suprafata butucului

d. suprafata pe fata de depresiune a palei si suprafata butucului

853 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine zona de severitate 'B' a elicei turnate otel

inoxidabil, prezentata in fig.CSM 1.b

a. suprafata cuprinsa pe fata de presiune de la 0,7 R pana la varful palei

si pe fata de depresiune pana la 0,4 R

b. suprafata cuprinsa pe ambele fete ale palei dincolo de 0,7 R pana la

varful palei

c. suprafata cuprinsa pe fata de presiune de la 0,7 R pana la varful palei

si suprafata de depresiune de la butuc pana la 0,7 R

d. suprafata totala a palei pe partea de depresiune

854 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine zona de severitate 'B'a elicei turnate din

aliaj de cupru prezentata in fig.CSM 1 a

a. suprafata ramasa pe fata de presiune pana la 0,7 R si suprafata palei

pe partea de depresiune

b. suprafata pe fata de presiune de la 0,4 R pana la 0,7 R si pe fata de

depresiune pana la 0,7 R

c. suprafata ramasa de la 0,4 pana la varful palei pe fata de presiune si

suprafata palei de la butuc pana la 0,7 R pe fata de depresiune

d. suprafata palei pe partea de presiune pana la 0,7 R si toata suprafata

palei pe partea de dedepresiune

855Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine zona de severitate 'C' a elicei turnate din

aliaj de cupru, prezentata in fig.CSM 1.a:

a. suprafata plasata dincolo de 0,4 R pe fata de presiune si dincolo de 0,7

R pe fata de depresiune

b. suprafata plasata dincolo de 0,4 R pe ambele fete ale elicei la care se

adauga suprafata exterioara a butucului

c. suprafata plasata dincolo de 0,7 R pe ambele fete ale elicei la care se

adauga suprafata interioara si exterioara a butucului

d. suprafata palei pe partea de depresiune si suprafata butucului

856 Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine zona de severitate &quot;C&quot; a elicei

turnate din otel inoxidabil, prezentata in fig.CSM 1.b:

a. suprafata amplasata dincolo de 0,7 R pe ambele fete ale palei si

suprafata laterala a butucului

b. suprafata amplasata dincolo de 0,4 R pe ambele fete ale palei

c. suprafata amplasata dincolo de 0,7 R pe fata de presiune si dincolo de

0,4 R pe suprafata de depresiune

d. suprafata amplasata dincolo de 0,7 R pe fata de presiune si toata

suprafata palei pe partea de depresiune

857 Care din urmatoarele afirmatii descrie avantajul sistemului de etansare mecanic al axului fata de

sistemul moale (cu garnituri si presetupa) pentru arborii port elice?

a. elimina repararea sau inlocuirea bucsei axului;

b. etanseaza automat;

c. permite scoaterea si remontarea tuturor pieselor fara demontarea

axelor;

d. toate sunt corecte.

858 Care din urmatoarele afirmatii descrie cel mai bine reparatia capitala (RK) :

a. Reprezinta interventia ce se executa o data la doi ani inlocuindu-se

piesele uzate si efectuindu-se lucrarile de intretinere;

b. Reprezinta interventiile ce se executa o data la patru ani inlocuindu-se

o parte din subansamblele uzate ale utilajului efectuindu-se si lucrarile de

intretinere;

c. Reprezinta interventia ce se executa in mod planificat dupa expirarea

ciclului de 12 ani in scopul preintampinarii iesirii navelor din functiune prin

schimbarea unor utilaje uzate fizic sau moral;

d. Reprezinta interventia ce se executa in mod neplanificat ori de cate ori

este nevoie realizandu-se reparatiile necesare.

859 Care din urmatoarele afirmatii descrie cel mai bine reparatia curenta de gradul 1 (RC1) :

a. Interventiile ce se executa periodic in scopul inlaturarii defectiunilor prin

repararea, reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente uzate;

b. Interventiile ce se executa periodic in scopul inlaturarii defectiunilor prin

schimbarea unor subansamble uzate;

c. Interventiile ce se executa periodic in santierele navale specializate

conform specificatiei de lucrari intocmita in prealabil;

d. Interventiile ce se executa periodic dupa expirarea unui ciclu de

functionare de 12 ani.

860 Care din urmatoarele afirmatii descrie cel mai bine reparatia curenta de gradul 2 (RC2) :

a. Reprezinta forma de reparatii ce se executa o data la doi ani si se

inlocuiesc piesele uzate ale agregatului;

b. Reprezinta forma de reparatii ce se executa o data la patru ani

inlocuindu-se piesele uzate si efectuindu-se lucrarile de intretinere;

c. Reprezinta forma de reparatii ce se executa in fiecare an odata cu

prezentarea navei pentru inspectie si se inlocuiesc toate subansamblele

uzate;

d. Reprezinta forma de baza a sistemului de reparatii preventiv planificate

si cuprinde un ansamblu de lucrari complexe ce se executa la patru ani,

avand ca scop asigurarea functionarii utilajului (navei) pana la urmatoarea

reparatie curenta de gradul 2, se inlocuiesc subansamblele uzate.

861 Care din urmatoarele afirmatii descrie cel mai bine revizia tehnica(RT) :

a. Ansamblul de operatiuni ce se executa de regula la un an sau intervale

mai scurte pentru demontare si executarea lucrarilor de intretinere;

b. Ansamblul de operatiuni ce se executa de regula la un an in scopul

determinarii starii tehnice a navei, mecanismelor si instalatiilor si a

principalelor lucrari ce urmeaza a se efectua cu ocazia primei reparatii

planificate;

c. Ansamblul de operatiuni ce se executa periodic pentru schimbarea

pieselor cu uzura rapida;

d. Ansamblul de operatiuni ce se executa periodic cu scopul inlaturarii

defectelor ce pot apare.

862 Care din urmatoarele afirmatii descrie functionarea elementului &quot;C&quot; din blocul

functional prezentat in fig.CSM-115?

a. regulatorul reduce presiunea aerului de alimentare pentru a asigura

functionarea dispozitivelor auxiliare ale motorului principal

b. dispozitivul este o supapa de siguranta cu reactie inversa pentru a

preveni ca presiunea in exces sa deterioreze componentele sistemului

c. presiunea constanta este mentinuta de elementul 'B' iar elementul 'C'

este folosit numai pentru modificarea semnalului de iesire

d. regulatorul sau reductorul de presiune reduce presiunea de alimentare

la nivelul dorit de functionare

863 Care din urmatoarele afirmatii descrie motivul principal pentru care dispozitivul din fig.CSM-116

este incorporat in sistemul de pornire cu aer al motorului principal lent?

a. distribuitorul de blocare compenseaza ori ce scadere a capacitatilor

fizice ale operatorului

b. distribuitorul cu 3 pozitii impiedica fluxul de combustibil sa ajunga la

pompele de injectie

c. acest dispozitiv comanda evacuarea motorului de virare actionat cu aer

cand acesta este pus in functiune

d. dispozitivul indicat este folosit pentru a preveni pornirea motorului

principal cand mecanismul de virare este cuplat

864 Care din urmatoarele afirmatii este adevarata privind folosirea dehidratorilor in instalatiile

frigorifice?

a. dehidratorii sunt amplasati pe conducta de gaz si sunt folositi continuu

b. dehidratorii sunt instalati de obicei amplasate pe conducta de lichid

c. dehidratorii sunt folositi la pomparea agentului in sistem

d. dehidratorii sunt folositi la purjarea sistemului

865 Care din urmatoarele afirmatii este adevarata privind un schimbator de caldura tip radiator ?

a. apa este agentul de racire;

b. tuburile cotite de evacuare racite cu apa, elimina caldura;

c. tancul de compensa trebuie sa fie asezat la minimum 1 m deasupra

celui mai inalt tub cu nervuri;

d. debitul de aer asigurat de un ventilator este folosit ca agent de racire.

866 Care din urmatoarele afirmatii este adevarata referitor la refularea unei pompe volumice rotative:

a. nu exista limita pentru valoarea maxima a presiunii, teoretic;

b. este autoamorsabila, teoretic;

c. refularea pompei trebuie protejata la p=5 bar printr-o supapa de

siguranta;

d. toate cele de mai sus.

867 Care din urmatoarele afirmatii este corecta privind functionarea regulatorului indicat in fig.AHPLIC-

MEC: Extragere Teste Licenta 2009 Page 370 of 606

012?

a. butonul de reglare cu cadran (B) este folosit pentru reglarea caderii de

turatie si atenuarea vibratiilor periodice

b. excesul de ulei sub presiune este evacuat din acumulatorii cu arc in

baia de ulei

c. arcul parghiei pentru variatia turatiei impiedica motorul de a se ambala

sau a vibra prin oprirea miscarii pistonului de putere dupa o schimbare a

turatiei

d. mecanismul de compensare asigura o reglare corecta la turatie

inferioara a motorului cand sarcina creste

868 Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine abaterea de la forma :

a. Modificarea formei circulare in procesul de confectionare sau in timpul

exploatarii piesei;

b. Modificarea formei cilindrice a unui fus sub forma conica sau de butoi in

timpul exploatarii;

c. Modificarea formei geometrice de la forma geometrica luata ca baza de

comparare fie in timpul prelucrarii piesei fie in exploatare;

d. Modificarea suprafetei plane a unei piese, datorate uzurii in functionare

869 Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine centrajul cu rigla si lera prezentat in fig.

MRN 161

a. Se aseaza rigla pe generatoarea flansei sus si lateral, se masoara

jocurile si se calculeaza deplasarile, cu ajutorul unui tabel;

b. Se aseaza rigla pe generatoarea flansei, in patru pozitii (sus, jos, Tb,

Bb), se masoara jocul dintre rigla si generatoarea celei de a doua flansa si

jocul dintre cele doua flanse, se completeaza tabelul si se calculeaza

frangerea si deplasarea;

c. Se aseaza rigla pe generatoarea flanselor, in patru pozitii (sus,jos,Tb,

Bb) si se masoara distanta dintre flanse in dreptul riglei si se calculeaza

frangerea;

d. Se masoara cu ajutorul sublerului distanta dintre generatoarea flansei

si rigla, asezata pe generatoare si se determina frangerea si deplasarea.

870 Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine cerintele mijloacelor de salvare colective si

individuale :

a. sa fie colorate in rosu pentru a impiedica trecerea razelor solare si un

minim de alimente si apa

b. sa fie prevazute cu dotari ce permit supravietuirea de lunga durata si

vizibilitatea acestora la distante cat mai mari pe timp de zi si de noapte

c. sa fie dotate cu mijloace de pescuit si un minim necesar de apa

potabila

d. sa aibe copertina de protectie impotriva razelor solare si un minim de

medicamente.

871 Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine definirea carmei pasive ?

a. o suprafata portanta inclinabila in jurul unui ax vertical, formata dintr-un

profil asimetric, amplasata in orice pozitie pe nava;

b. o suprafata portanta inclinabila in jurul unui ax vertical, formata dintr-un

profil simetric fata de coarda sa, amplasata de obicei in pupa;

c. o suprafata dreptunghiulara asezata vertical in pupa navei;

d. o suprafata trapezoidala asezata vertical in pupa navei.

872 Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine functionarea dispozitivului prezentat in

fig.AHP-017:

a. in sectiunea de masura 1 se masoara caderea de presiune pe tubul

calibrat 1 si constitue semnalul pentru elementul de reglare 7

b. in sectiunea de masura 1 se masoara presiunea dinamica si statica, iar

diferenta de presiune este o functie de vascozitate si transmite semnalul

elementului de reglare 7

c. in sectiunea de masura 1 se determina valoarea lui p1 si p2 se

insumeaza si constitue semnalul de reglare pentru elementul 7

d. in sectiunea de masura 1 se determina valoarea temperaturii se

converteste intr-un semnal pneumatic in 4 si constitue semnalul de

comanda aplicat elementului 7

873 Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine functionarea termometrului manometric?

a. functionarea se bazeaza pe variatia cu temperatura a volumului unui

lichid sau gaz (vapori saturati ai unui lichid), masurandu-se presiunea

acestuia

b. functionarea se bazeaza pe variatia cu temperatura a lungimii unei tije

ce actioneaza un ac indicator

c. functionarea se bazeaza pe cresterea dimensiunilor geometrice ale

unei membrane care se deformeaza radial

874 Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine modul de functionare al separatorului de

santina?

a. amestecul de apa si hidrocarburi este introdus in separator continuu de

catre pompa, apa este evacuata peste bord si hidrocarburile vor fi

evacuate continuu in tancul de reziduuri;

b. amestecul de apa si hidrocarburi aspirat de pompa este introdus in

separator, apa este evacuata peste bord iar hidrocarburile vor fi evacuate

intermitent in tancul de reziduuri;

c. amestecul de apa si hidrocarburi este pompat in separator unde se

incalzeste, apa este evacuata peste bord iar hidrocarburile trimise in

tancul de amestec;

d. emulsia de apa si hidrocarburi este introdusa in separator unde se

decanteaza, apa din partea de jos este evacuata si hidrocarburile

pompate in tancul de alimentare al caldarinei.

875Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine o asamblare cu joc :

a. Cand diametrul efectiv al arborelui este mai mic decat diametrul efectiv

al alezajului;

b. Cand diametrul efectiv al arborelui este egal cu diametrul efectiv al

alezajului;

c. Cand diametrul efectiv al arborelui este mai mare decat diametrul

efectiv al alezajului;

d. Nu exista nici o relatie intre cele doua diametre ale arborelui si

alezajului.

876 Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine principiul de functionare al pompei cu

pistonase axiale?

a. pistonasele se deplaseaza in cilindru cu distanta h realizand variatia

volumului cilindrului si aceasta determina functionarea functionarea

dispozitivului ca pompa

b. cand ansamblul bloc cilindri-pistonase si disc este inclinat cu unghiul

alfa - este antrenat in miscarea de rotatie, in cilindrii de lucru se produc

variatii de volum care determina functionarea dispozitivului ca pompa

c. in functie de unghiul de inclinare al discului se realizeaza variatia de

volum care determina functionarea angregatului ca pompa

d. cand ansamblul pistonase -disc- este pus in miscarea de rotatie se

realizeaza cursa h a pistonasului realizand astfel debitul pompei

877 Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine procedeul de separare a produselor

petroliere din apa prin aglomerare pe talere?

a. particulele de reziduuri petroliere sunt obligate sa adere pe partea

inferioara a talerelor plane sau conice, astfel incat sa aiba loc

aglomerarea lor asupra carora actioneaza forta arhimedica;

b. particulele de reziduuri petroliere sunt obligate sa adere pe partea

superioara a talerelor deplasandu-se de-a lungul acestora separandu-se

de apa;

c. particulele de reziduuri petroliere, datorita incalzirii lor, se ridica in

partea superioara a separatorului de unde sunt evacuate;

d. particulele de apa adera pe suprafata superioara a talerelor, se

deplaseaza spre centrul separatorului si datorita greutatii specifice mai

mari se acumuleaza in partea inferioara a separatorului.

878

Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine rolul instalatiei de conditionare a aerului din

incaperile navei :

a. de prelucrare a aerului pentru imbunatatirea parametrilor acestuia in

limitele parametrilor de confort;

b. de ventilare a aerului in compartimentele de locuit;

c. de incalzire sau racire a aerului din compartimentele de locuit;

d. de uscare sau umidificare a aerului din compartimentele de locuit.

879 Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine rolul instalatiei de guvernare ?

a. mentinerea drumului impus navei prin aplicarea unor momente verticale

care actioneaza simultan cu forta de propulsie;

b. corectia drumului navei cand bate vantul;

c. mentinerea drumului navei pe directia nord cand sunt valuri;

d. corectia drumului navei cand conditiile meteorologice sunt nefavorabile.

880 Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine rolul si constructia gruielor?

a. sunt instalatii care servesc pentru lansarea la apa a barcii de salvare si

ridicarea ei la bord in timpul deplasarii navei formate dintr-un sistem

cinematic de grinzi ce asigura iesirea barcii in afara bordului si un sistem

de actionare

b. sunt instalatii formate din grinzi folosite pentru ridicarea barcii de

salvare

c. sunt instalatii de grinzi folosite pentru scoaterea in afara bordului si

coborarea barcii de salvare

d. sunt instalatii care servesc pentru lansarea la apa si ridicarea la bord a

barcii de serviciu, formate dinr-un sistem cinematic de grinzi si un sistem

de actionare

881 Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine rugozitatea suprafetelor :

a. Ansamblul neregularitatilor ce formeaza relieful suprafetelor reale si al

caror pas este relativ mic in raport cu adancimea lor;

b. Striatiile si rizurile ce apar in uzura prelucrarii mecanice a suprafetelor

piesei;

c. Smulgeri de particole de material si urme de cutit ce apar la strunjirea

pieselor;

d. Goluri sau pori ce apar in urma prelucrarii mecanice a pieselor.

882Care din urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine, din punct de vedere tehnologic si functional,

valorile caracteristice ale dimensiunii :

a. Valoarea nominala si valoarea efectiva;

b. Valoarea nominala, valoarea efectiva si valoarea limita (min sau max) ;

c. Valoarea efectiva si abaterea limita (min.sau max.);

d. Valoarea nominala si abaterea efectiva;

883 Care din urmatoarele afirmatii exprima corect viteza maxima de deplasare a capacelor la

inchidere si deschidere?

a. 15 m/min

b. 20 m/min

c. 17m/min

d. 10m/min

884 Care din urmatoarele afirmatii exprima fenomenul corect al unui separator de ulei cu discuri ?

a. mecanismul de actionare al separatorului este lubrifiat cu ulei cand iese

din cupa;

b. toate inpuritatile si depunerile sunt automat eliminate cu apa de racire;

c. apa de etansare nu trebuie alimentata decat dupa ce uleiul este

evacuat in sistem;

d. deteriorarea garniturii inelare a cupei face ca separatorul sa piarda apa

de etansare.

885 Care din urmatoarele afirmatii ne arata avantajul pompelor centrifuge asupra pompelor cu

piston?

a. bucselor de ax;

b. inelelor de distantare;

c. deflectoarelor de apa;

d. etansarii de apa.

886 Care din urmatoarele afirmatii precizeaza cel mai bine notiunea de semnal al unui sistem de

reglare automata?

a. este o marime fizica apta a se propaga printr-un mediu pneumatic

b. este o marime fizica apta a se propaga printr-un mediu hidraulic

c. este o marime fizica apta a se propaga intr-un anumit mediu si care

contine un mesaj destinat unui receptor

d. este o marime fizica ce se poate transmite prin orice mediu

887 Care din urmatoarele afirmatii precizeaza modul de reglare a parametrilor pompei in functie de

nevoile variabile in timp ale consumatorilor racordati la retea?

a. modificarea curbelor de functionare ale pompelor ( reglaj intern) prin

modificarea turatiei, a diametrului rotorului sau a unghiului de asezare al

palelor rotorice

b. modificarea caracteristicilor instalatiei (reglaj extern) prin modificarea

sarcinii statice a retelei, modificarea debitului prin conductele de by pass

sau montarea de robineti pe conducta

c. adoptarea unor formatii de lucru diferite a pompelor (cuplarea in serie

sau paralel)

d. modificarea curbelor de functionare ale pompelor ( reglaj intern) prin

modificarea turatiei, a diametrului rotorului sau a unghiului de asezare al

palelor rotorice+modificarea caracteristicilor instalatiei (reglaj extern) prin

modificarea sarcinii statice a retelei, modificarea debitului prin conductele

de by pass sau montarea de robineti pe conducta+adoptarea unor formatii

de lucru diferite a pompelor (cuplarea in serie sau paralel)

888 Care din urmatoarele afirmatii precizeaza performantele stationare si tranzitorii ale unui sistem

de reglare automata?

a. eroarea stationara si suprareglajul

b. durata regimului tranzitoriu si gradul de amortizare

c. timpul de crestere, timpul primului maxim si timpul atingerii a unei valori

stationare

d. toate de mai sus

889 Care din urmatoarele afirmatii precizeaza rolul regulatorului dintr-un sistem de reglare

automata?

a. modifica parametrii partii fixe a sistemului de reglare automata

b. prelucreaza dinamic eroarea elaborand semnalul de comanda

c. modifica parametrii elementului de executie

d. modifica valoarea marimii de intrare

890Care din urmatoarele afirmatii precizeaza rolul regulatorului dintr-un sistem de reglare

automata?

a. modifica parametrii elementului de executie

b. amplifica marimea de intrare la o valoare corespunzatoare

c. amplifica eroarea la un nivel corespunzator astfel incat elementul de

comanda sa emita semnalul la puterea necesara elementului de executie

d. modifica valoarea marimii de reactie

891 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta diferenta principala dintre o presetupa si o etansare

mecanica a axului unei pompe centrifuge?

a. presetupele sunt supuse uzurii dar garniturile mecanice nu sunt;

b. presetupele trebuie sa fie racite de lichidul care este pompat iar

etansarile mecanice nu trebuie;

c. daca presetupa prezinta scurgeri pompa isi poate continua functionarea

temporar prin strangerea presetupei, dar daca o etansare mecanica este

deteriorata, trebuie inlocuita pentru a opri scurgerile;

d. suprafata de etansare a unei garnituri mecanice este paralela cu axul,

iar suprafata de etansare a unei presetupe este perpendiculara pe ax.

892 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta diferenta principala dintre o presetupa si o etansare

mecanica utilizate la axul unei pompe centrifuge?

a. presetupele sunt supuse uzurii iar etansarile mecanice nu sunt;

b. presetupele trebuie sa fie racite din lichidul care este pompat, iar

etansarile mecanice nu;

c. daca garnitura este defecta, pompa isi poate continua functionarea

temporar prin strangerea presetupei dar daca o etansare mecanica este

deteriorata, trebuie inlocuita pentru a opri scurgerile;

d. suprafata de etansare a unui sistem mecanic este paralela cu axul, iar

suprafata de etansare a unei presetupe este perpendiculara pe ax.

893 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o caracteristica de functionare a bucselor tubului

etambou din neopren sau cauciuc :

a. nu este nevoie de o presetupa a tubului etambou

b. bucsa este lubrifiata cu apa de mare

c. vibratia axului elicei nu afecteaza bucsa

d. bucsele din neopren sunt mai putin rezistente la abraziune decat

bucsele din bronz

894 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o clasificare a pompelor centrifuge din punc de vedere

al numarului de rotoare?

a. cu o singura treapta sau cu mai multe trepte;

b. de inalta sau joasa presiune;

c. cu cuplaj inchis sau deschis;

d. orizontala sau verticala.

895 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o conditie obligatorie pentru fiecare butelie:

a. sa fie prevazuta cu un dispozitiv de purjare

b. sa fie prevazuta cu o gura de vizita ce sta in permanenta deschisa

pentru a verifica gradul de coroziune din interior

c. sa fie prevazuta cu un vizor

d. sa fie prevazuta cu un sistem de alarma la nivel maxim

896 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta principiul de masurare al vascozitatii :

a. principiul curgerii prin tuburi capilare in care se masoara caderea de

presiune ce este o functie de vascozitate

b. principiul curgerii laminare in jurul unor corpuri in miscarea de translatie

sau rotatie, masurand rezistenta de miscare

c. principiul curgerii fluidelor printr-un orificiu calibrat masurand timpul de

curgere

d. toate de mai sus

897 Care din urmatoarele afirmatii, despre reglarea unei valvule de laminare termica, este corecta?

a. procedura cere o cheie de refrigerare si un termometru digital pentru

masurarea temperaturii cutiei

b. nu sunt necesare unelte speciale cata vreme panoul circuitului de

control functioneaza corespunzator

c. operatiunea este executata la fabrica, utilizand scule ce nu sunt

disponibile la bordul navei

d. un termometru precis si un manometru pe tubulatura de aspiratie sunt

esentiale in acest proces

898 Care din urmatoarele afirmatii, privind cuzinetii cu metal antifrictiune montati pe pompe, sunt

adevarate?

a. inelul interior trebuie sa fie liber sa se roteasca pe ax;

b. inelul exterior trebuie sa fie liber sa se roteasca in carcasa;

c. ei sunt prelucrati cu un ajustaj cu joc fata de axul pompei in mod uzual.

899 Care din urmatoarele agregate cu telecomanda trebuiesc testate la fiecare inspectie pentru

certificare (clasificare):

a. ventilatorul pentru evacuare fortata a aerului din CM;

b. ventilatorul pentru introductie fortata a aerului in CM;

c. pompa de transfer combustibil;

d. toate de mai sus.

900 Care din urmatoarele avantaje sunt asigurate de conul de otel sau aliaj, montat pe o elice si

cunoscut sub numele de coafa elicei?

a. reduce turbulenta in zona pupa

b. ajuta ungerea lagarelor

c. protejeaza piulita si filetul arborelui port-elice impotriva coroziunii

d. toate de mai sus

901 Care din urmatoarele componente ale unei pompe centrifuge converteste energia cinetica a

lichidului in energie potentiala:

a. turbina;

b. motorul electric;

c. carcasa in forma de spirala;

d. ajutajul de intrare.

902 Care din urmatoarele componente vor fi necesare pentru functionarea corecta a unui sistem

sanitar de apa calda?

a. pompa, de circulatie;

b. locasuri de curgere;

c. aparat de sterilizat;

d. tanc de expansiune.

903 Care din urmatoarele conditii ar determina o pompa cu piston, actionata cu abur, sa nu debiteze

la capacitatea normala?

a. inaltimea de aspiratie excesiva;

b. aer intrat in camera de refulare;

c. o supapa de aerisire care scapa si permite aerului sa intre pe partea de

aspiratie a pompei;

d. toate de mai sus.

904 Care din urmatoarele conditii va impiedica o pompa de la bordul navei sa realizeze inaltimea

maxima de aspiratie?

a. neetansietatile din conducta de aspiratie;

b. pierderile prin frecare ca urmare a alegerii unui traseu

necorespunzatoare;

c. gazele sau vaporii degajati din lichid ca urmare a unor caderi de

presiune mai mari decat normal;

d. toate cele de mai sus.

905Care din urmatoarele conditii va impiedica o pompa, de la bordul navei, sa realizeze inaltimea

maxima de aspiratie?

a. scurgerile existente la conducta de aspiratie;

b. pierderile prin frecare a fluidului de peretii conductei

c. gazele sau vaporii degajati din lichid ca urmare a unor caderi de

presiune mai mari decat normal;

d. toate de mai sus.

906 Care din urmatoarele dispozitive nu este considerat a fi un vas de presiune ?

a. distilator de joasa presiune;

b. incalzitor de alimentare si dezaerare;

c. cilindru de putere;

d. incalzitor de combustibil.

907 Care din urmatoarele elemente filtrante pentru uleiul de ungere vor fi considerate acceptabile

pentru a fi folosite la uleiurile cu aditiv detergent utilizate in prezent:

a. confectionate din reziduuri de bumbac presate pe un suport cilindric din

tabla perforata;

b. elemente cilindrice ce contin floridina (pamant decolorant) combinat cu

celuloza;

c. poliuretan spongios asezat pe inele metalice perforate;

d. reziduuri de hartie perforata tratate chimic asezate in recipienti metalici.

908 Care din urmatoarele fluide de lucru reprezinta sursa de eneregie al ejectoarelor?

a. ejectoarele nu necesita sursa de energie;

b. sursa de energie este asigurata de debitul pompei de alimentare a

distilatorului;

c. sursa de energie este asigurata de debitul pompei de saramura inainte

de a fi evacuata peste bord;

d. sursa de energie este debitul apei de racire a condensatorului care

curge prin ejecotare.

909 Care din urmatoarele instrumente pot fi folosite pentru a masura viteza fluxului de aer :

a. termometru;

b. anemometru;

c. psihrometru;

d. areometru

910 Care din urmatoarele masuri trebuie luate in timpul unui control de rutina a unei pompe

centrifuge, in cazul in care se detecteaza fisuri la cuzinetul axului pompei?

a. detectarea cauzei aparitiei fisurii si repararea cuzinetului sau inlocuirea

cu unul nou;

b. reasamblarea pompei si introducerea unei cantitati de apa mai mare

pentru o lubrefiere mai buna;

c. verificarea paralelismului fetelor radiale ale cuzinetului cu gaurile

cuzinetului;

d. reasamblarea pompei si o micsorare a turatiei.

911 Care din urmatoarele materiale folosite la confectionarea elicelor nu are nevoie de tratament de

detensionare dupa reparatii minore, indreptari ale varfurilor sau prelucrarea muchiilor palelor :

a. bronz-mangan

b. bronz- nichel- mangan

c. bronz-mangan-nichel-aluminiu

d. bronz-nichel-aluminiu

912 Care din urmatoarele metode este de obicei folosita pentru a regla temperatura aerului distribuit

de serpentinele de racire ale unui sistem de conditionare a aerului, cu circuit secundar de racire

cu apa :

a. cand este necesar un termostat de camera, comanda un incalzitor

electric la fiecare iesire a aerului rece;

b. variind numarul de recirculari ale aerului peste serpentinele reci;

c. variind temperatura apei prin serpentine;

d. variind cantitatea de apa ce curge prin serpentine.

913 Care din urmatoarele moduri de aranjare ale clapetilor unei pompe cu piston ar permite aspiratia

din camera de aspiratie concomitent cu refularea prin camera de refulare in timpul curselor

ascendente si descendente ale pistonului?

a. doua seturi de clapeti de aspiratie si refulare in cilindru;

b. doua seturi de clapeti, unul pentru aspiratie si unul pentru refulare

situate in camera de apa;

c. un set de clapeti in camera de apa si un alt set de clapeti in cilindru;

d. doua supape de siguranta, cate una pe fiecare cilindru.

914 Care din urmatoarele presiuni indicate este presiunea maxima a acetilenei utilizata la lipire

pentru a fi folosita in siguranta?

a. 0,6894bar (10psi)

b. 1,042bar (15psi)

c. 1,7235bar

d. 2,413bar

915 Care din urmatoarele procedee de intretinere frecventa este necesara la rezervoarele de aer

comprimat :

a. o urmarire atenta a temperaturii

b. curatarea permanenta pentru eliminarea uleiului si impuritatilor

c. testarea permanenta a supapelor de siguranta

d. purjarea frecventa a apei

916 Care din urmatoarele procese sunt utilizate pentru separarea amestecului de apa - produse

petroliere:

a. sedimentarea in camp gravitational sau centrifugal;

b. laminarea si aerarea;

c. aglomerarea pe talere si filtrarea;

d. sedimentarea in camp gravitational sau centrifugal+laminarea si

aerarea+aglomerarea pe talere si filtrarea

917 Care din urmatoarele raspunsuri precizeaza durata regimului tranzitoriu (timpul de reglare) al

unui sistem de reglare automata in raport cu raspunsul indicial pentru sistemul prezentat in

fig.AHP-002:

a. tr

b. Xest

c. sigma

d. Epsilon st

918 Care din urmatoarele raspunsuri precizeaza suprareglajul unui sistem de reglare automata in

raport cu raspunsul indicial pentru sistemul prezentat in fig.AHP-002:

a. 'Epsilon st'

b. Xest

c. sigma

d. tr

919 Care din urmatoarele reguli este considerata pentru a asigura o proiectare buna a sistemelor de

incalzire cu abur de la bordul navei?

a. sa se asigure supape de ocolire cu orificii pentru toti clapetii de

inchidere automata;

b. sa asigure un spatiu pentru decantarea impuritatilor si un filtru in fata

oalei de condens pe returul sistemului de incalzire;

c. sa se asigure toate sistemele cu un colector de impuritati, o valvula de

inchidere a alimentarii si o supapa de siguranta pe retur;

d. unde este posibil sa se monteze colectoare verticale pentru conducta

de condensat.

920Care din urmatoarele tipuri de pompe este mai putin probabil a fi montate intr-o instalatie de

santina:

a. pompe cu piston;

b. pompe centrifuge;

c. pompe cu palete radiale;

d. ejectoare.

921 Care din urmatoarele tipuri de vascozitati sunt utilizate frecvent in domeniul naval :

a. vascozitatea dinamica si cinematica

b. vascozitatea dinamica si relativa

c. vascozitatea cinematica si specifica

d. nu este necesara cunoasterea vascozitafluidelor vehiculate pe nava

922 Care din urmatorii termeni descriu forma de caldura eliminata dintr-un agent de racire in

condensorul unei instalatii frigorifice?

a. caldura latenta de vaporizare

b. caldura de comprimare

c. supraincalzirea

d. toate de mai sus

923 Care din urmatorii termeni este folosit pentru a identifica presiunea cu care un lichid intra intr-o

pompa:

a. inaltime de aspiratie;

b. cap de pompa;

c. inaltime de refulare;

d. inaltime totala.

924 Care din urmatorii termeni sunt utilizati pentru a indica presiunea lichidului la intrare in pompa:

a. inaltime de aspiratie;

b. presiune de pompare;

c. presiune de refulare;

d. presiunea hidrostatica totala.

925 Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata privind radiografierea realizata la reparatia unei

conducte mari prin sudura :

a. o intrerupere sub forma unei fisuri va apare ca o linie subtire luminoasa

pe fundalul intunecat al filmului

b. porozitatea, o discontinuitate sau intreruperea cauzata de incluziunile

de gaz, va apare ca puncte intunecate rotunde de diferite dimensiuni

c. atata timp cat planul unei fisuri nu este paralel cu directia radiatiei,

detectarea nu este sigura

d. toate de mai sus

926 Care dintre urmatoarele marimi caracteristice constructiei sistemului de tuburi fierbatoare al

caldarii este influentata in cea mai mare masura de regimul termic de lucru:

a. lungimea tuburilor;

b. numarul de coturi ale tuburilor in forma de serpentine;

c. grosimea peretilor tuburilor;

d. numarul tuburilor.

927 Care dintre urmatoarele operatii trebuiesc urmate pentru prevenirea supraancalzirii si zgarierea

arborelui dupa inlocuirea etansarilor :

a. strangerea usoara a garniturii in timp ce pompa functioneaza;

b. ungerea inelului de etansare cu ulei de cilindrii inainte de instalarea

unei garnituri noi;

c. strangerea garniturilor la maximum si apoi slabite usor;

d. invartiti pompa usor si aplicati ulei pe arbore pana cand garniturile se

aseaza.

928 Care este cel mai redus punct de inflamabilitate permis al uleiului folosit la un sistem de

actionare hidraulica, care functioneaza la 10 bar?

a. 93,5grdC (200grdF)

b. 100grdC (212grdF)

c. 148,89grdC (300grdF)

d. 156,1grdC (313grdF)

929 Care este concentratia de produse petroliere maxima admisa in apa reziduala evacuata peste

bord, conform regulilor MARPOL, de separatorul de santina?

a. sub 100 ppm.;

b. sub 50 ppm.;

c. sub 15 ppm.;

d. nu sunt reguli pentru continutul de hidrocarburi continut in apele

reziduale deversate.

930 Care este conditia de stabilire si amplasare a gurilor de incendiu pe nava:

a. ca orice punct din compartimentul de masini sa fie batut de cel putin trei

jeturi de apa;

b. ca orice punct de pe puntea principala sa fie batut de un jet de apa;

c. ca orice punct de pe nava sa fie batut de un jet de apa;

d. ca orice punct de pe nava sa fie batut de doua jeturi de apa.

931 Care este culoarea flacarii produsa de un arzator cu halogen cand nu este prezent agentul

frigorific:

a. portocalie

b. albastra

c. rosie

d. verde

932 Care este denumirea exacta si rolul elementului 10 in cadrul schemei prezentate in fig.ITA.26:

a. parama prin care se asigura capacele pe pozitia inchis in timpul

marsului

b. parama de legatura intre capace in cazul ridicarii cu macaraua

stationarii navei

933 Care este denumirea si rolul elementului 3 din cadrul schemei prezentate in fig. ITA 27:

a. supapa de sens unic si nu permite circulatia uleiului in sens invers prin

pompa care nu functioneaza

b. supapa de sens unic si realizeaza protejarea pompei la circulatie

inversa de ulei

c. supapa de sens si protejeaza pompa la crestere de presiune

d. supapa de siguranta a pompei

934 Care este denumirea si rolul pozitiei &quot;7&quot; din dispozitivul prezentat in fig.AHP-007?

a. suportul de care sunt articulate contragreutatilor

b. suportul (talerul) de care sunt articulate contragreutatile si acestea se

rotesc impreuna

c. piesa ce mentine in echilibru contragreutatile de masa m

d. piesa prin care se transmite miscarea de rotatie contragreutatilor

935 Care este dispozitivul indicat folosit pentru a mentine un ajustaj alunecator intre inelul de

etansare rotativ si fix?

a. dinte si canal de pana;

b. arc;

c. burduf;

d. inel de etansare.

936 Care este functia dispozitivului de siguranta 453 pentru directia de rotire prezentat in schema din

fig.CSM-106?

a. functionarea izocrona a servomotorului de oprire si dispozitivului de

oprire a pompei pneumatice de combustibil depinde de functionarea

acestui dispozitiv de siguranta

b. acest dispozitiv serveste la deplasarea libera a axului cu came in

pozitia de functionare corecta si protejarea acestei pozitii in toate fazele

de functionare a motorului

c. presiunea hidraulica din circuit actioneaza dispozitivul de siguranta si

de aici alimenteaza si celelalte componente ale sistemului, uleiul revenind

in baie

d. pozitia dispozitivului de siguranta permite sau impiedica actionarea

servomotorului de blocare la inversare neterminata a sensului de mars

937 Care este functia principala a servomotorului de inversare indicat in fig.CSM-106 si notat cu 423:

a. dupa ce pompa servomotorului a dezvoltat o presiune suficienta

servomotorul va asigura semnalul initial pentru declansarea valvulei

deblocare a combustibilului

b. servomotorul este folosit pentru a ridica camele pompei de injectie

inainte de rotirea motorului in timpul pornirii

c. componenta roteste cama supapei de pornire pilot din distribuitorul de

aer pentru pornire precum si camele pompei de injectie in directia si

pozitia de functionare necesare

d. presiunea uleiului dezvoltata intre paletele acestui dispozitiv este direct

proportionala cu energia mecanica necesara pentru actionarea axului cu

came si componentelor asociate

938 Care este intervalul de timp la care se face inspectia elicelor :

a. numai atunci cand comandantul si seful mecanic considera ca este

necesar

b. in fiecare an scotand elicea din apa printr-o balastare corespunzatoare

c. la doi ani cand se face andocarea

d. la trei ani pentru ca andocarea este foarte scumpa

939 Care este intervalul dintre doua verificari pentru arbori :

a. la un an pentru toti arborii prin vizualizare

b. la doi ani pentru arbori neprotejati si la trei ani pentru arborii protejati

c. la trei ani pentru toti arborii prin demontare completa

d. se face odata cu inspectia corpului la patru ani

940 Care este parametrul ce conduce la modificarea debitului pompei cu pistonase axiale in timpul

functionarii?

a. 'D' - Diametrul la care sunt cuplate bielele pe disc

b. 'd' - diametrul unui pistonas

c. 'alfa' - unghiul de inclinare al corpului fata de disc

d. 'n' - numarul de pistonase al pompei

941 Care este presiunea maxima a aburului permisa de societatile de clasificare (RNR) pentru

functionarea sistemului de incalzire cu abur din magaziile de materiale si spatiile de locuit ?

a. 2 bar;

b. 3 bar;

c. 4 bar;

d. 5 bar.

942 Care este rolul acumulatoarelor hidraulice in sistemele de actionare:

a. de a raci uleiul dupa pompa, inainte de a circula prin instalatie

b. de a decanta si filtra uleiul inainte de elementele de actionare

c. de a suplimenta debitul de ulei al pompei in perioadele ciclului de lucru

intens sau in timpul stationarii pompei

d. de a suplimenta presiunea existenta la pompa

943 Care este rolul ambarcatiunii de supravietuire

a. sa mentina in viata persoanele aflate in pericol maxim 24 ore

b. sa mentina in viata persoane aflate in pericol din momentul abandonarii

navei, cu conditia ca persoanele sa dispuna de consum hidrotermic

c. sa mentina in viata persoane aflate in pericol de inghet

d. sa mentina in viata persoane aflate in pericol din momentul abandonarii

navei

944 Care este rolul elementului 7 din dispozitivul prezentat in fig.AHP-017:

a. regleaza sectiunea de trecere a aburului in functie de semnalul primit

de la traductorul de vascozitate

b. regleaza sectiunea de trecere a aburului in functie de semnalul primit

de la traductorul de temperatura

c. regleaza sectiunea de trecere a aburului in functie de semnalul primit

de la traductorul de presiune

d. regleaza sectiunea de trecere a aburului in functie de semnalul primit

de la pompa de injectie

945 Care este rolul functional al camerelor pneumatice cu membrana ?

a. de a transforma energia pneumatica din camera pneumatica in lucru

mecanic la tija de iesire;

b. de a transforma energia pneumatica intr-o miscare de rotatie;

c. de a transforma energia pneumatica intr-o miscare oscilanta;

d. de a transforma energia hidraulica intr-o deplasare.

946 Care este rolul functional al motoarelor pneumatice cu rotatie partiala ?

a. de a dezvolta la arborele de iesire un lucru mecanic definit de o

miscare de translatie intr-un spatiu limitat;

b. de a dezvolta la arborele de iesire un lucru mecanic, definit de un

moment motor ce se manifesta pe un spatiu unghiular limitat;

c. de a dezvolta la arborele de iesire un lucru mecanic definit printr-o

miscare de rotatie continua;

d. de a dezvolta la arborele de iesire o forta ce se transforma intr-o

actionare a unei masini.

947 Care este rolul functional al supapelor de sens dintr-o instalatie de actionare sau automatizare?

a. au rolul de a permite curgerea fluidului, pe circuitele de actionare sau

comanda in ambele sensuri;

b. au rolul de a permite curgerea fluidului, pe circuitele ce se stabilesc,

intre orificii numai intr-un singur sens;

c. are rolul de a permite curgerea fluidului si de a reduce presiunea

acestuia pe circuitele de actionare sau automatizare;

d. nu sunt necesare in instalatiile de actionare si automatizare.

948Care este rolul functional al ungatorului de aer prezentat in fig. AHP 19:

a. de a filtra aerul utilizat in actionarile pneumatice si de a introduce o

anumita cantitate de apa sub forma de picaturi

b. de a introduce, in masa aerului de alimentare utilizat in automatizarile

pneumatice, o anumita cantitate de ulei lichid

c. de a pulveriza, in masa de aer utilizat in automatizarile pneumatice, o

anumita cantitate de ulei

d. de a filtra aerul utilizat in actionarile pneumatice si de a retine apa sub

forma de picaturi

949 Care este rolul functional al ungatorului de aer prezentat in fig. AHP 19:

a. de a filtra aerul utilizat in actionarile pneumatice si de a introduce o

anumita cantitate de apa sub forma de picaturi

b. de a introduce, in masa aerului de alimentare utilizat in automatizarile

pneumatice, o anumita cantitate de ulei lichid

c. de a pulveriza, in masa de aer utilizat in automatizarile pneumatice, o

anumita cantitate de ulei

d. de a filtra aerul utilizat in actionarile pneumatice si de a retine apa sub

forma de picaturi

950 Care este rolul functional al unui cilindru dintr-un sistem de actionare si automatizare ?

a. de a dezvolta la nivelul subansamblului sau mobil tija-piston aflat in

miscarea de translatie, un lucru mecanic prin intermediul fortei utile la tija;

b. de a dezvolta la nivelul tijei o impingere pentru deplasarea unui utilaj;

c. de a executa o miscare de translatie;

d. de a executa o miscare de rotatie.

951 Care este rolul regulatorului pentru toate regimurile ce echipeaza motoarele principale?

a. sa asigure functionarea motorului numai la putere maxima pentru a

reduce consumul de combustibil

b. sa asigure stabilitatea de functionare a motorului pentru ori ce regim de

mars atat pe mare calma cat si pe mare montata

c. sa protejeze motorul la depasirea turatiei nominale prin oprirea

automata a acestuia

d. motorul nu are nevoie de regulator in functionare

952 Care este rolul rezervorului in sistemele hidraulice in circuit deschis si semi deschis:

a. sa depoziteze uleiul pana cand ies toti vaporii in timpul incalzirii

b. sa alimenteze pompele ce vehiculeaza lichidul

c. sa depoziteze uleiul sub presiune

d. sa decanteze si sa filtreze uleiul inainte de intrare in pompa

953 Care este scopul dispozitivului indicat in fig.CSM-105:

a. reglarea presiunii uleiului de ungere la un motor diesel

b. protejarea carterului de suprapresiunea din timpul exploziei

c. utilizarea presiunii gazului de evacuare pentru supraalimentarea unui

motor diesel

d. protejarea motorului in cazul supraturatiei periculoase

954 Care este scopul supravegherii functionarii masinilor si instalatiilor in timpul cartului:

a. evaluarea uzurilor pieselor, mecanismelor si intocmirea listei cu piese

uzate pentru procurarea lor

b. urmarirea, controlul, afisarea valorilor parametrilor specifici si

semnalizarea optica si acustica la iesirea din limite a acestora

c. alarmarea personalului de cart in cazul iesirii unui parametru din limitele

stabilite

d. depistarea zgomotelor anormale ale mecanismelor in timpul functionarii

si anuntarea sefului mecanic

955 Care este valoarea suprareglarii delta n` si delta n&quot; prezentata in fig.AHP-008 pe care o

permit societatile de clasificare ale navelor la introducere si scoatere a sarcinii din tabloul

principal de distributie, pentru regulatoarele montate pe DG-uri:

a. 10%din turatia de calcul

b. 15% din turatia de calcul

c. 20% din turatia de calcul

d. 5% din turatia de calcul

956 Care este valoarea variabilei care trebuie mentinuta de catre un regulator automat?

a. valoarea de referinta

b. valoarea prescrisa

c. eroarea

d. eroarea remanenta

957 Care litera reprezinta inaltimea de lucru a dintilor rotilor dintate prevazute in fig. MRN 0111:

a. 'A';

b. 'B';

c. 'C';

d. 'D'.

958 Care practici trebuie urmate tot timpul cand se foloseste un polizor (masina de slefuit):

a. purtarea ochelarilor de protectie sau a mastii de protectie

b. sa fie sigur ca piesa se sprijina sau este fixata de cadrul de sprijin al

acesteia

c. sa fie pregatit corespunzator pentru utilizarea acestei masini

d. toate practicile de mai sus

959 Care practici trebuie urmate tot timpul cand se foloseste un polizor (masina de slefuit):

a. purtarea ochelarilor de protectie sau a mastii de protectie

b. sa fie sigur ca piesa se sprijina sau este fixata de cadrul de sprijin al

acesteia

c. sa fie pregatit corespunzator pentru utilizarea acestei masini

d. toate practicile de mai sus

960 Care practici trebuie urmate tot timpul cand se foloseste un polizor (masina de slefuit):

a. purtarea ochelarilor de protectie sau a mastii de protectie

b. sa fie sigur ca piesa se sprijina sau este fixata de cadrul de sprijin al

acesteia

c. sa fie pregatit corespunzator pentru utilizarea acestei masini

d. toate practicile de mai sus

961 Care sens de rotatie a pompei cu roti dintate indicata in fig.AHP-021 va produce directia corecta

uleiului refulat pentru a actiona regulatorul de turatie: I - in sensul acelor de ceas; II - in sens

invers acelor de ceas:

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I nici II

962 Care sunt avantajele functionale ale camerelor pneumatice cu membrana ?

a. asigura etansari teoretice perfecte intre camerele de lucru;

b. elimina frecarea de contact dintre elementele de etansare si suprafetele

etanse;

c. contribuie pozitiv la ghidarea tijei;

d. toate de mai sus.

963 Care sunt avantajele principale ale pompelor centrifuge comparativ cu pompele cu piston?

a. presiunea mare de refulare a pompelor centrifuge permite o marire a

volumului de fluid pe unitatea de timp comparativ cu o pompa cu piston;

b. pompele centrifuge sunt capabile sa pompeze mai mult fluid decat

pompele cu piston cu aceeasi greutate;

c. pompele centrifuge elimina pierderile de lichid pompat in timp ce la

pompele cu piston nu se intampla acest lucru;

d. randamentul constant al pompei centrifuge, fata de cel variabil al

pompei cu piston.

964 Care sunt cauzele care duc la necesitatea schimbarii parametrilor aerului in incaperile navale ?

a. procesele de shimb de caldura si corectarea umiditatii;

b. degajari de gaze nocive si radiatia solara;

c. activitatea zilnica a oamenilor si acumularea degajarilor de vapori de

apa si gaze pein arderea biologica a alimentelor;

d. toate de mai sus.

965 Care sunt cerintele impuse unei instalatii de conditionare a aerului :

a. sa functioneze sigur, eficient si sa nu provoace zgomot peste nivelul

admis, sa nu fie periculoase in privinta incendiilor si sa fie executate din

elemente tipizate;

b. sa functioneze cu regim economic de prelucrare si distribuire a aerului,

sa permita reglarea necesara a parametrilor aerului in diverse situatii de

exploatare;

c. sa inlature posibilitatea imbolnavirii prin raceala a oamenilor datorita

actiunii aerului refulat in incapere si sa elimine posibilitatea formarii in

incaperi a zonelor stationare de aer viciat in incapere;

d. toate de mai sus.

966 Care sunt cerintele unei propulsii umane mecanice :

a. sa fie simpla si compacta pentru a nu reduce spatiul disponibil

b. sa nu solicite o pregatire deosebita si un efort insemnat in manipulare

c. sa ofere o actionare ritmica din partea pasagerilor

d. toate de mai sus

967 Care sunt elementele componente ale unei instalatii de ridicat navala?

a. biga si armaturile acesteia;

b. cabluri, lanturi si dispozitive de prindere a sarcinei;

c. coloane si catarge;

d. toate de mai sus;

968 Care sunt factorii care influenteaza centrarea statica a liniei de arbori :

a. Tolerantele de montaj si erorile de executie ale arborilor;

b. Deformatiile cauzate de elasticitatea navei in diverse conditii de

incarcare si efectele termice locale care influenteaza valorile reactiunilor

in lagare;

c. Factorii atmosferici (diferente de temperatura dintre aer si apa) si

conditiile de navigabilitate (apa calma, volum, etc);

d. Toate de mai sus

969 Care sunt functiile sistemelor automate?

a. de masurare si semnalizare

b. de comanda si reglare

c. de control si protectie

d. toate de mai sus

970 Care sunt instalatiile specifice navelor petroliere?

a. descarcarea/incarcarea marfii si masurarea nivelului in tancuri

b. evacuarea gazelor din tancurile de marfa si pastrarea unei presiuni

manometrice in tancurile de marfa

c. curatarea si spalarea tancurilor, incalzirea marfurilor vascoase

d. toate de mai sus

971 Care sunt parametrii de calcul pentru o instalatie de conditionare a aerului ?

a. temperatura t si umiditatea relativa a aerului;

b. continutul de vapori de apa d si entalpia I;

c. continutul de gaze nocive b si viteza de deplasare a aerului;

d. toti parametrii enumerati mai sus.

972 Care sunt parametrii functionali supusi supravegherii pentru motoarele navale:

a. numai turatia

b. temperatura si debitul fluidelor ce asigura functionarea motorului

c. debitul si nivelul fluidelor ce deservesc motorul in functionare

d. toate de mai sus

973 Care sunt situatiile in care se impun utilizarea acumulatoarelor hidraulice?

a. nu sunt necesare in instalatie deoarece pompa satisface debitul de ulei

b. pentru realizarea unui ciclu de lucru ce necesita debite de ulei mult

diferite ca marime in timp

c. pentru realizarea unui volum de ulei sub presiune pentru a fi consumat

de utilizatori in perioada in care pompa de ulei nu functioneaza

(functioneaza cu intermitenta)

d. atat B cat si C

974 Care sunt sursele de energie pentru manevrarea barcii de salvare si viteza maxima de lansare :

a. cu sursa electrica de energie si o viteza maxima de lansare de 50

m/min, in conditiile existentei valurilor

b. fara sursa de energie cu o viteza maxima cuprinsa intre 60-90 m/min

astfel incat impactul cu apa sa nu distruga barca

c. cu sursa pneumatica de energie si cu o viteza maxima de 70m/min

cand nu exista valuri

d. cu sursa hidraulica si cu o viteza maxima de 90m/min pentru a micsora

timpul de plecare de langa nava avariata

975 Care tip din sistemele de supraveghere enumerat sunt intalnite pe nave:

a. individuale care asigura supravegherea fiecarui parametru cu

traductoare si indicatoare individuale

b. in mai multe puncte ce asigura supravegherea parametrilor de acelas

tip cu mai multe traductoare si un singur aparat, cu comutare manuala

c. de explorare ce asigura supravegherea parametrilor de acelasi tip cu

mai multe traductoare, un singur aparat de masura cu comutatie automata

d. individuale care asigura supravegherea fiecarui parametru cu

traductoare si indicatoare individuale; in mai multe puncte ce asigura

supravegherea parametrilor de acelas tip cu mai multe traductoare si un

singur aparat, cu comutare manuala; de explorare ce asigura

supravegherea parametrilor de acelasi tip cu mai multe traductoare, un

singur aparat de masura cu comutatie automata

976 Care va fi rezultatul strangularii valvulei de aspiratie pana la punctul unde debitul este mai mic

decat cel recomandat de fabricantul pompei centrifuge? I - inaltimea de refulare proiectata va fi

redusa; II - durata de functionare a sistemului se va reduce mult.

a. numai I;

b. numai II;

c. atat I cat si II;

d. nici I si nici II.

977 Care va fi rezultatul strangularii valvulei de aspiratie pana la punctul unde debitul este mai mic

decat cel recomandat de fabricantul pompei centrifuge? I - presiunea de refulare va fi redusa; II -

pompa va incepe sa caviteze;

a. numai I;

b. numai II;

c. atat I cat si II;

d. nici I si nici II.

978 Care, din procesele indicate, va fi cea mai buna metoda de folosit pentru a reduce umiditatea

aerului care circula intr-o instalatie de conditionare?

a. racirea aerului deasupra punctului de condensare;

b. incalzirea aerului pana intr-un punct in care umiditatea se va elimina

prin vaporizare, apoi racirea din nou a aerului;

c. racirea aerului pana la un punct sub punctul de condensare, apoi

reincalzirea lui;

d. incalzirea aerului si apoi racirea lui pana intr-un punct sub, punctul de

condensare.

979Cate barci de salvare trebuie sa aiba o nava de transport marfa :

a. una amplasata intr-un bord, avand capacitatea de a prelua tot

personalul de la bord

b. una sau mai multe , amplasate in ambele borduri avand fiecare

capacitatea de a prelua jumatate din numarul total de persoane aflate la

bord

c. una la centru si una la pupa, avand capacitatea sa preia numarul total

de persoane aflate la bord

d. cate una amplasata in fiecare bord avand capacitatea de a prelua tot

personalul de la bord.

980 Cauza avarierii prin coroziune a tevilor unui schimbator de caldura poate fi :

a. temperatura inalta

b. murdarirea tevilor pe partea de apa

c. viteza excesiva a apei de racire

d. transfer de caldura redus

981 Cauza avarierii prin coroziune a tevilor unui schimbator de caldura poate fi :

a. temperatura inalta

b. murdarirea tevilor pe partea de apa

c. viteza excesiva a apei de racire

d. transfer de caldura redus

982 Cauzele erorilor de masurare ale unui traductor sau aparat de masura sunt:

a. datorate conversiei semnalului in actiunea de masurare

b. datorate determinarii imperfecte a caracteristicii statice

c. datorate influentei marimilor perturbatoare din mediul inconjurator

d. toate cele de mai sus

983 Ce agent este folosit pentru a roti si apoi a mentine pozitia paletilor dispozitivului 423 in timpul

functionarii motorului prezentat in fig.CSM-106?

a. aerul comprimat este folosit pentru deplasarea dispozitivului in pozitie

corecta, apoi se aplica presiunea hidraulica pentru a mentine aceasta

pozitie in timpul manevrelor

b. uleiul de ungere pentru motor este folosit pentru rotirea paletilor si

mentinerea contactului dintre paleti si elementii de oprire in timpul rotirii

axului cu came si a mecanismului de inversare

c. uleiul de ungere si aerul comprimat actioneaza simultan pe paleti si

mentine pozitia in timpul inversarii

d. uleiul la o presiune de 6 bari actioneaza si mentine dispozitivul

984 Ce caracter informational, necesar pentru luarea deciziilor, poate avea semnalul in sistemul de

reglare automata?

a. semnal de eroare folosit pentru a indica diferenta dintre marimea de

intrare si de iesire

b. semnal de comanda, generat de un regulator sau echipament de

conducere si aplicat la intrarea elementului de executie

c. semnal de sincronizare destinat asigurarii functionarii simultane sau

intr-o anumita ordine a diverselor elemente componente ale unui sistem

d. caracterele enumerate mai sus

985 Ce caracter informational, necesar pentru luarea deciziilor, poate avea semnalul in sistemul de

reglare automata?

a. semnal de eroare folosit pentru a indica diferenta dintre marimea de

intrare si de iesire

b. semnal de comanda, generat de un regulator sau echipament de

conducere si aplicat la intrarea elementului de executie

c. semnal de sincronizare destinat asigurarii functionarii simultane sau

intr-o anumita ordine a diverselor elemente componente ale unui sistem

d. caracterele enumerate mai sus

986 Ce culoare este folosita sa indice ultima cheie de lant a lantului de ancora?

a. rosu

b. alb

c. albastru

d. galben

987 Ce fluide de lucru pot fi utilizate in sistemele de actionare si automatizare?</p>

a. gazele in special aerul pentru ca circula mai usor prin conducte

b. lichidele pentru ca pot fi depozitate in recipienti deschisi

c. gazele pentru instalatiile pneumatice si lichidele pentru instalatiile

hidraulice

d. solidele sub forma de granule a caror marime geometrica nu depaseste

3 mm

988 Ce inseamna efectul daunator (nociv) al sulfului in combustibil :

a. produce fum excesiv si zgura la viteze reduse de ardere;

b. nu arde imediat in combinatie cu oxigenul;

c. colmateaza (murdaresc) filtrele de combustibil mai des;

d. formeaza acid sulfuric foarte coroziv in amestec cu apa sau vaporii de

apa.

989 Ce intelegeti prin lansarea la apa a ambarcatiunii prin degajare libera ?

a. este o metoda de lansare la apa a ambarcatiunii prin care aceasta se

elibereaza automat de nava care se scufunda, revine la suprafata si este

gata pentru folosire

b. este o metoda de lansare la apa a ambarcatiunii, prin care aceasta,

incarcata cu numarul maxim de persoane si echipamentul complet, cade

in mare dupa decuplare fara a exista un dispozitiv de fixare

c. este o metoda de lansare la apa a unui mijloc de salvare care permite

lansarea la apa in conditii de securitate a ambarcatiunii de salvare din

locul sau de amplasare

d. este o metoda de lansare a colacilor de salvare in cazul cand este data

alarma de- om la apa

990Ce intelegeti prin notiunea de centraj pentru doi arbori ?

a. Determinarea deplasarii (dezaxarii) ce reprezinta distanta dintre doua

axe geometrice ale arborilor paraleli si necoliniari;

b. Determinarea frangerii ce reprezinta unghiul format intre axele

geometrice ale arborilor neparaleli si necoliniari;

c. Determinarea deplasarilor si frangerilor intre doi arbori si eliminarea lor,

astfel incat cele doua axe geometrice ale celor doi arbori sa fie

aproximativ coliniare iar abaterile sa se inscrie in limitele admisibile;

d. Atat A cat si B.

991 Ce intelegeti prin notiunea de fluid (agent motor),in contextul actionarii si automatizarii hidropneumatice?

a. un agent de lucru ce circula prin conducte de la un element la altul

b. un agent de lucru purtator de informatie si energie

c. un agent de lucru vehiculat de pompe intr-o instalatie

d. toate de mai sus

992 Ce intelegeti prin notiunea de mijloc gonflabil ?

a. un mijloc de salvare a carui flotabilitate este asigurata de camere

elastice umplute cu gaz si care este tinut gata umflat si gata de folosire

b. un mijloc de salvare a carui flotabilitate este asigurata de camere

elastice umplute cu gaz care este tinut in mod normal neumflat pana in

momentul in care este pregatit pentru folosire

c. un mijloc de salvare a carui flotabilitate este asigurata de camere rigide

umplute cu azot si care este tinut in mod normal umflat pana in momentul

in care este pregatit pentru folosire

d. un mijloc de salvare utilizat pe navele de pasageri in situatia cand se da

rol de abandon fiind folosit numai pentru salvarea pasagerilor

993 Ce operatii trebuie sa execute comanda motorului principal al navei:

a. pornirea si oprirea

b. modificarea turatiei (accelerare si decelerare)

c. inversarea sensului de mars

d. toate de mai sus

994 Ce principiu trebuie sa se aibe in vedere intotdeauna la repararea unui utilaj :

a. Este preferabil ca o piesa uzata sa fie inlocuita cu o piesa de schimb

noua constituind o garantie ca reparatia este buna;

b. Este preferabil ca o piesa uzata sa fie inlocuita cu o piesa noua

confectionata din orice material;

c. Este preferabil ca o piesa uzata sa fie inlocuita cu o piesa de schimb

originala, aceasta constituind o garantie ca materialul si dimensiunile sunt

corecte;

d. Este preferabil ca piesa uzata sa se reconditioneze si sa se remonteze

constituind o garantie ca piesa reconditionata va fi utilizata o perioada

indelungata.

995 Ce probleme pot apare daca cuzinetul franei unei barbotine se uzeaza ?

a. motorul de actionare va avea o turatie prea mare

b. ancora va cadea necontrolat

c. cuplajul se va supraincalzi

d. eficacitatea franei va fi redusa

996 Ce reprezinta &quot;G&quot; in fig.MRN-017?

a. tipul de material folosit pentru piesa

b. o dimensiune indicata in tabel

c. o nota de referinta

d. suprafata de sprijin

997Ce reprezinta pentru dumneavoastra un aparat de masura etalon :

a. Aparate de masura model care reproduc unitatea de masura cu cea

mai inalta precizie metrologica;

b. Aparate de masura model care sunt depozitate in laboratoarele

metrologice ale institutiei si se folosesc o data pe an;

c. Aparate de masura utilizate in laboratoare pentru a efectua masuratori

de precizie;

d. Aparate de masura, fixate pe tabloul principal de distributie pentru a

verifica functionarea celorlalte aparate de masura.

998 Ce reprezinta un sistem de reparatii pentru nava ?

a. Un ansamblu de masuri cu caracter economic in care se prevede

finantarea lucrarilor de reparatii;

b. Un ansamblu de masuri organizatorice in care se prevede data

scoaterii utilajului din functiune in vederea repararii;

c. Un ansamblu de masuri tehnice in vederea precizarii volumului si a

duratei reparatiilor;

d. Toate de mai sus.

999 Ce se poate intampla daca suruburile de fixare pe postament ale unui compresor de aer cu

piston sunt slabite ?

a. curelele de antrenare vor scoate un sunet strident

b. dispozitivele de purjare vor intepeni in pozitia inchis

c. compresorul va vibra

d. racitorul intermediar va incepe sa aibe neetansietati

1000 Ce tip de propulsie se prevad in functie de numarul pasagerilor din barcile de salvare

a. propulsie umana cu rame

b. propulsie umana mecanica, prin parghii oscilante, pedale si elice

c. propulsie mecanica cu motor cu ardere interna

d. toate de mai sus

1001

1

Ce tip de regulator centrifugal este montat pe motorul de propulsie?

a. regulator de turatie maxima

b. regulator pentru doua regimuri

c. regulator pentru toate regimurile

d. nu au nevoie de regulatoare pentru ca turatia este uniforma si stabila

1002

1

Ce tip de regulator centrifugal este montat pe motorul diesel al generatorului de curent al navei:

a. regulator pentru toate regimurile

b. regulator pentru turatie de mers in gol

c. regulator pentru putere maxima

d. regulator pentru doua regimuri

1003

1

Cea mai joasa temperatura la care combustibilul aprins emana suficienti vapori pentru arderea

continua, este definita de :

a. temperatura de ardere;

b. temperatura de autoaprindere;

c. punct de inflamabilitate (aprindere)

d. punct de ardere.

422 of 606

1004

1

Cea mai joasa temperatura la care combustibilul aprins emana vapori suficienti pentru a

produce instantaneu o flacara este definita ca :

a. temperatura de ardere;

b. temperatura de aprindere;

c. punct de ardere;

d. punct de inflamabilitate (aprindere).

1005

1

Cea mai joasa temperatura la care vaporii unui lichid inflamabil se vor aprinde in prezenta unei

scantei sau flacari si vor produce o ardere intretinuta este :

a. temperatura de auto aprindere;

b. temperatura de vaporizare;

c. punct de inflamabilitate;

d. punct de ardere.

1006

1

Cea mai simpla metoda de determinare a pompei centrifuge daca functioneaza corect este:

a. sa se observe de aproape temperatura pompei;

b. sa se inchida treptat valvula de refulare si sa se urmareasca cresterea

presiunii;

c. sa se inchida pentru o perioada scurta valvula de aspiratie si sa se

observe cresterea presiunii;

d. sa se foloseasca o clema de ampermetru si sa se compare rezultatele

cu inregistrarile anterioare.

1007

Ciclul de functionare scurt a pompei de apa tehnica este asigurat folosind:

423 of 606

1

a. viteza constanta a apei de alimentare;

b. turatie variabila a pompei de alimentare;

c. debit variabil al pompei de alimentare;

d. hidrofor dimensionat in functie de consumatori.

1008

1

Cilindrii de lucru ai pompelor cu piston se uzeaza in timp datorita in special efectului de :

a. eroziune;

b. coroziune;

c. cavitatie;

d. uzura chimica.

1009

1

Cilindrii si racitoarele intermediare ale compresoarelor de aer la presiune joasa sunt racite cu :

a. apa

b. ulei

c. aer

d. CO2

1010

1

Ciocanele hidraulice dintr-o instalatie de incalzire cu abur pot fi provocate de:

a. alimentarea caldarinei cu apa rece;

b. admisia aburului intr-o tubulatura rece;

c. alimentarea boilerului cu apa fierbinte;

d. drenarea liniei de suflare cu abur a funinginei inainte de

intredeschiderea valvulei de alimentare cu abur.

424 of 606

1011

1

Ciocanele hidraulice dintr-o instalatie de incalzire cu abur pot fi provocate de:

a. alimentarea caldarinei cu apa rece;

b. admisia aburului intr-o tubulatura rece;

c. alimentarea boilerului cu apa fierbinte;

d. drenarea liniei de suflare cu abur a funinginei inainte de

intredeschiderea valvulei de alimentare cu abur.

1012

1

Circuitul din blocul functional indicat in fig.CSM-115 reprezinta:

a. un dispozitiv pneumatic de comanda cu distribuitor cu pozitii multiple

b. un dispozitiv hidraulic de comanda cu pozitii multiple

c. un dispozitiv de comanda pneumatic cu pozitii infinite

d. un dispozitiv de cuplare/decuplare cu filtrare si reducere a presiunii

aerului

1013

1

Combustibilul greu folosit la sistemul de combustibil indicat in fig. CSM 58 va avea cea mai

redusa vascozitate:

425 of 606

a. la refularea pompei de transfer

b. in tancul de decantare

c. la valvula cu trei cai

d. la incalzitorul final de combustibil

1014

1

Comparativ cu pompele cu roti dintate pompele cu surub sunt :

a. mai silentioase

b. au o durabilitate ridicata

c. au un randament mai ridicat

d. toate cele de mai sus

1015

1

Comparativ cu pompele cu roti dintate pompele cu surub sunt :

a. mai silentioase

b. au o durabilitate ridicata

c. au un randament mai ridicat

d. toate cele de mai sus

426 of 606

1016

1

Compared to the first cyllinder which is used for admission, the final cyllinder of a volumic

compressor with several stages of compression has a:

a. bigger

b. smaller

c. equal

d. bigger or smaller

1017

1

Compartimentele pentru depozitarea alimentelor congelate pot fi echipate cu ventilatoare de aer

cu turatie medie pentru a imbunatati (mari) convectia caldurii si pentru:

a. a preveni contractarea si uscarea alimentelor depozitate

b. a asigura aer rece in toate zonele compartimentului

c. a preveni racirea aerului sub punctul de roua

d. a elimina aerul viciat (urat mirositor) din compartiment

1018

1

Compensated flow control, or constant flow valves are used in hydraulic systems to :

a. compensate for major leaks in the system

b. maintain the original fluid viscosity

c. allow for changes in pressure and temperature within the system

d. assure constant fluid temperature

1019

1

Componenta &quot;A&quot; din blocul functional prezentat in fig.CSM-115 este:

427 of 606

a. distribuitor 4/4 (4 cai si 4 pozitii) actionat cu cremaliera

b. distribuitor cu 4 cai, cu pozitii infinite, actionat de maneta

c. distribuitor 4/4 (4 cai si 4 pozitii) actionat manual, cu blocare

d. valvula de reducere cu pozitii infinite, actionat pneumatic

1020

1

Componenta &quot;F&quot; din blocul functional prezentat in fig.CSM-115 se numeste:

a. dispozitiv de limitare a debitului (fluxului)

b. supapa de siguranta

c. reductor de presiune

d. supapa cu comanda secventiala

428 of 606

1021

1

Componenta notata cu 'C' din fig. MRN 001 se numeste:

a. Inel de presiune;

b. Inel exterior;

c. Inel interior;

d. Carcasa (suport bile)

1022

1

Componenta notata cu &quot;E&quot; din blocul functional prezentat in fig.CSM-115 se

numeste:

a. comutator cu doua pozitii

b. supapa cu dublu sens

429 of 606

c. supapa de inchidere dubla (supapa de selectare)

d. robinet restrictor inversor

1023

1

Componenta pompei centrifuge responsabila pentru conversia energiei mecanice a lichidului de

pompat in energie cinetica este:

a. motorul electric;

b. carcasa in forma de spirala;

c. rotorul cu pale;

d. ajutajele de difuzie.

1024

1

Componentele de lucru ale unui manometru cu tub Bourdon sunt indicate in fig. AHP-114. Cand

se aplica presiunea, tubul:

a. se apropie de centru;

b. se departeaza de centru;

c. se dilata numai in directie liniara;

d. se contacta pe axa liniara.

430 of 606

1025

1

Compresoarele de aer pot fi caracterizate prin doua marimi principale :

a. raportul de comprimare si debitul volumic

b. raportul de comprimare si turatia compresorului

c. turatia compresorului si presiunea de refulare

d. debitul volumic si presiunea de aspiratie

1026

1

Compresorul din fig.MRN 159, daca i se permite sa functioneze ca in figura:

a. Isi va pierde randamentul volumetric;

b. Se vor deteriora lagarele motorului de antrenare;

c. Va declansa intrerupatorul cand este pornit pentru prima data dupa

inlocuirea curelelor;

d. Va rezulta o uzura constanta accentuata, marind jocul intre piston si

camasa cilindrului.

1027 Conditiile la care este supus fluidul (agentul motor) in timpul functionarii sistemului de

431 of 606

1

automatizare sunt:

a. variatia temperaturii si presiunii intr-un domeniu larg si sa-si mentina

proprietatile fizico-chimice si mecanice o perioada indelungata

b. variatia vitezei de lucru mentinandu-si proprietatile fizico-chimice si

mecanice o perioada indelungata

c. atat A cat si B

d. nu sunt impuse conditii deoarece toate fluidele le satisfac

1028

1

Conducta de alimentare cu abur pentru instalatiile de pe punte este izolata pentru:

a. a mentine curgerea aburului in regim turbulent prin conducta;

b. a preveni supraincalzirea aburului;

c. a reduce pierderea de caldura din sistem;

d. a mentine scurgeri mici de aburi din sistem.

1029

1

Conducta notata cu &quot;I&quot; in fig.CSM-066 este folosita pentru:

432 of 606

a. alimentarea combustibilului la injector

b. asigurarea uleiului pentru actionarea supapei de evacuare

c. evacuarea gazelor si vaporilor din cilindrul motorului

d. asigurarea apei de racire la dispozitivul de actionare a supapei de

evacuare

1030

1

Conductele de cupru sunt preferate la instalatiile frigorifice deoarece:

a. sunt rezistente la fluaj la temperaturi joase

b. au rugozitate mica la interior si pierderile de presiune distribuite sunt

mici

c. fierul este corodat de R-22

d. neetanseitatile sunt detectate mai usor la cupru

433 of 606

1031

1

Conductele de retur al unui sistem hidraulic trebuie sa intre in rezervor sub nivelul suprafetei

libere a lichidului pentru:

a. a preveni formarea spumei

b. a preveni acumularea de umiditate

c. a preveni formarea vidului

d. a preveni dilatarea termica

1032

1

Confectionarea unui ax pentru o pompa centrifuga se face :

a. pe strung;

b. pe raboteza;

c. prin turnare;

d. pe strung; pe raboteza; prin turnare;

1033

1

Conform Conventiei MARPOL 73/78 tancurile de combustibil au:

a. tubulatura de (over flow) preaplin;

b. tubulatura de ventilatie;

c. tubulatura de aerisire;

d. tubulatura de golire.

1034

1

Conform normelor societatilor de clasificare tubulaturile de aer comprimat pentru lansarea

motorului principal trebuie sa aiba o mica panta catre :

a. buteliile de aer

b. valvula principala de lansare

c. distribuitorul de aer

d. valvula pilot

434 of 606

1035

1

Conform societatii de clasificare (RNR) care din afirmatii este adevarata privind indicatoarele de

nivel AHP-016 a apei folosite la o caldarina auxiliara ?

a. dispozitivul indicat poate fi folosit la orice caldarina cu abur, pentru ori

ce presiune a aburului pana la 2170 kPa (21,7 bar.);

b. dimensiunea minima a conductei care conecteaza coloana de apa cu

colectorul va fi de 38 mm. (1,5 inch);

c. valvula de inchidere de la colectorul caldarinei trebuie sa fie din fonta;

d. valvulele de inchidere de la colectorul caldarinei trebuie sa fie pe pozitia

deschis.

1036

1

Conform societatii de clasificare (RNR) care din urmatoarele afirmatii este adevarata privind

indicatorul de nivel al apei pentru caldarina auxiliara indicata in fig. AHP-016:

435 of 606

a. montajul prezentat poate fi folosit la orice caldarina cu abur pentru ori

ce presiune pana la 21,7 bar.;

b. dimensiunea minima a conductei care conecteaza coloana de apa cu

colectorul caldarinei trebuie sa fie de 25 mm. (1');

c. Valvula de inchidere de pe colectorul caldarinei trebuie sa fie din fonta;

d. un minim de trei robineti de reglare pot servi ca indicator al nivelului

apei la caldarina sub 15 bar.

1037

1

Conform societatilor de clasificare (RNR) toate instalatiile si recipientii sub presiune, altele decat

cazanele de aburi, fara ardere trebuie sa fie protejate cu dispozitive de limitare a presiunii

(supape de siguranta) care impiedica cresterea presiunii mai mult de:

a. 5%;

b. 10%;

c. 15%;

d. 20%.

436 of 606

1038

1

Continutul de cenusa din combustibil este important pentru operatorul motorului, deoarece:

a. indica cantitatea de energie degajata prin arderea unei cantitati de

combustibil;

b. este util pentru determinarea temperaturii corecte de pulverizare;

c. reflecta randamentul termic al sistemului de combustibil;

d. indica cantitatea de material necombustibil prezent in combustibil.

1039

1

Continutul tubului de referinta la analizoarele de ceata de ulei tip comparator este :

a. ceata de ulei normala

b. azot

c. nitrogen

d. aer curat

1040

1

Continutul tubului de referinta la analizoarele de ceata de ulei tip Level este :

a. ceata de ulei normala

b. aerul curat

c. azot

d. hidrogen

1041

1

Controlul nedistructiv al elicei prezentata in fig. CSM 1. se face prin:

437 of 606

a. control vizual pe toata suprafata elicei

b. controlul cu lichide penetrante, in special in zona A

c. controlul ultrasonic si radiografic pentru depistarea existentei

defectiunilor interne si a zonei de intindere a acestora

d. toate de mai sus

438 of 606

1042

1

Corpul capului de cruce la o masina cu abur cu piston se confectioneaza din :

a. otel turnat;

b. otel forjat;

c. fonta;

d. otel turnat+otel forjat;

1043

1

Corpul termometric utilizat in traductoarele de temperatura ce se bazeaza pe dilatarea volumica

a acestuia este :

a. apa

b. mercurul

c. benzina

d. motorina

1044

1

Corpul termometric utilizat in traductoarele de temperatura ce se bazeaza pe dilatarea volumica

a cestuia este :

a. uleiul

b. apa

c. mercurul

d. pacura

1045

1

Crescand turatia unei pompe centrifuge peste valoarea nominala va rezulta urmatoarele

consecinte:

439 of 606

a. pierderea aspiratiei;

b. marirea jocurilor;

c. marirea jocurilor;

d. micsorarea alunecarii.

1046

1

Cu ajutorul sublerului din fig.MRN 031, se pot masura:

a. Diametre interioare;

b. Diametre exterioare;

c. Adancimea gaurilor;

d. Toate cele de mai sus

1047

1

Cu apa nu poate fi stins:

a. pacura;

b. motorina;

440 of 606

c. carbura de calciu;

d. gazul lampant.

1048

1

Cu exceptia cazului cand sunt proiectate pentru o astfel de functionare, doua compresoare

frigorifice nu trebuie sa functioneze in paralel intr-o instalatie deoarece:

a. functionarea a doua compresoare va supraincarca valvula de laminare

b. presiunea in condensor va fi prea mare producand defectarea lui

c. uleiul de ungere poate fi transferat de la un compresor la altul

d. evaporatorul se va defecta datorita presiunii de aspiratie reduse

1049

1

Cu privire la filetul surubului pasul este :

a. Unghiul format de flancurile adiacente ale unui filet;

b. Numarul filetelor impartit la lungimea portiunii filetate a surubului;

c. Distanta dintre punctele corespunzatoare de pe filetele adiacente;

d. Unghiul de conicitate (tesire) format de linia centrala a surubului si

varfurile filetului.

1050

1

Cum se defineste randamentul global (total) al pompei si ce ia in consideratie?

a. este raportul dintre puterea electromotorului de antrenare si puterea

necesara rotirii rotorului si tine cont de pierderile mecanice in

transmirterea miscarii

b. este raportul intre puterea utila si cea absorbita de pompa la un anumit

regim de functionare, tine cont de pierderile care au loc in pompa

c. este raportul intre puterea necesara rotorului si cea transmisa fluidului

vehiculat si tine cont de frecarea particolelor de fluid de rotor si corpul

pompei

d. este raportul dintre puterea necesara antrenarii pompei si puterea

441 of 606

electromotorului de antrenare, tine cont de centrajul dintre electromotor si

pompa

1051

1

Cum se numesc dispozitivele care transforma energia potentiala a unui fluid prin modificari

permanente ale volumului de lucru cuprins intre partile mobile si partile fixe ale acestuia :

a. motoare hidro-pneumodinamice sau turbine;

b. motoare hidro-pneumostatice sau volumice;

c. motoare cu presiune integrala;

d. motoare cu expansiune.

1052

1

Cum se numesc dispozitivele la care energia potentiala a unui fluid este transformata in

prealabil in energie cinetica prin accelerarea masei de fluid intr-un ajutaj si apoi in energie

mecanica :

a. motoare cu expansiune;

b. motoare hidro/pneumostatice sau volumice;

c. motoare pneumodinamice sau turbine;

d. motoare cu presiune integrala.

1053

1

Cum se numesc elementele '1' si '2'din dispozitivul prezentat in fig. MRN 162 si care este rolul

lor:

442 of 606

a. Strela interioara si strela exterioara pentru sustinerea suruburilor '3' si

'4';

b. Strela interioara necesara pentru a fixa flansa arborelui ce se monteaza

in timpul centrajului;

c. Strela exterioara necesara pentru a fixa arborele de baza in timpul

centrajului;

d. Strela interioara si strela exterioara cu ajutorul carora se masoara

valoarea jocurilor a,b,c,d in patru pozitii.

1054 Cum se numeste dispozitivul 531 si ce rol are in schema de comanda prezentata in fig.CSMLIC-

MEC: Extragere Teste Licenta 2009 Page 443 of 606

1

106?

a. dispozitiv de protectie la supraturatie (overspeed device), protejeaza

motorul cand turatia acestuia depaseste 12% din turatia de calcul

b. dispozitiv de protectie la turatie si sarcina maxima a motorului ce

reduce turatia acestuia

c. dispozitiv de blocare a turatiei la sarcina maxima a motorului cand

marea este agitata

d. dispozitiv de reglare a turatiei motorului si actioneaza asupra pompei

de injectie

1055

1

Cum se numeste dispozitivul indicat in fig.AHP-117?

444 of 606

a. termometru cu cadran

b. manometru

c. tahometru

d. indicator pentru nivel

1056

1

Cum trebuie sa procedeze cel care preia cartul in cazul constatarii unor nereguli:

a. nu va lua cartul in primire decat cu aprobarea sefului mecanic

b. va lua cartul in primire si va remedia imediat neregulile constatate

c. nu va lua cartul in primire decat cu aprobarea comandantului

445 of 606

d. va lua cartul in primire, urmand ca dupa terminarea cartului sa anunte

seful mecanic de neregulile constatate

1057

1

Curelele de transmisie stranse excesiv montate intre un motor si roata compresorului frigorific

poate cauza :

a. Supraincalzirea lagarelor;

b. Incarcarea inutila a motorului;

c. Functionarea cu zgomot excesiv;

d. Toate de mai sus

1058

1

Cursa maxima a pistonaselor la pompele cu pistonaseradiale este egala cu :

a. excentricitatea

b. dublul excentricitatii

c. triplul excentricitatii

d. jumatatea excentricitatii

1059

1

Cursa moarta a mecanismului indicat in fig. MRN 0111 este reprezentata de :

446 of 606

a. 'G';

b. 'M';

c. 'N';

d. 'O'.

1060

1

Daca apare o cadere brusca a capacitatii ( o reducere brusca a debitului ) unui compresor de

aer cu miscare alternativa, trebuie sa verificam :

a. daca lamelele clapetilor compresorului sunt defecte (fisurate, rupte etc.)

b. daca segmentii pistonului sau camasa cilindrilor sunt uzati

c. daca turatia compresorului este excesiva

d. daca supapa pneumatica sau sertarul distribuitorului pilot sunt defecte

447 of 606

1061

1

Daca apare o explozie in carter la un motor diesel echipat cu dispozitivul indicat in fig.CSM-105:

a. componenta '2' se va deplasa spre dreapta

b. componenta'5' se va roti in sens invers acelor de ceas cand privim din

dreapta

c. componenta '7' se va deplasa spre stanga

d. arcul 11 se va comprima

1062

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex cu dubla actiune care are: n = 120 [rot./min.];

D = 100 [mm.]; S = 300 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 92 [%], care este

debitul mediu efectiv al acestei pompe:

a. 62,498 mc/h;

b. 62,398 mc/h;

448 of 606

c. 62,498 mc/h;

d. 62,498 mc/h;

1063

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex cu dubla actiune care are: n = 160 [rot./min.];

D = 180 [mm.]; S = 330 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 87 [%], care este

debitul mediu efectiv al acestei pompe:

a. 281,001 mc/h;

b. 280,501 mc/h;

c. 280,401 mc/h;

d. 280,301 mc/h.

1064

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex cu dubla actiune care are: n = 170 [rot./min.];

D = 150 [mm.]; S = 350 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 89 [%], care este

debitul mediu efectiv al acestei pompe:

a. 224,576 mc/h;

b. 224,476 mc/h;

c. 224,376 mc/h;

d. 224,276 mc/h.

1065

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex cu dubla actiune care are: n = 170 [rot./min.];

D = 180 [mm.]; S = 280 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 87 [%], care este

debitul mediu efectiv al acestei pompe:

a. 252,405 mc/h;

b. 252,685 mc/h;

c. 252,785 mc/h;

d. 252,858 mc/h.

449 of 606

1066

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex cu dubla actiune care are: n = 180 [rot./min.];

D = 130 [mm.]; S = 330 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 75 [%], care este

debitul mediu efectiv al acestei pompe:

a. 141,045 mc/h;

b. 141,745 mc/h;

c. 141,845 mc/h;

d. 141,945 mc/h.

1067

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex cu dubla actiune care are: n = 180 [rot./min.];

D = 150 [mm.]; S = 280 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 92 [%], care este

debitul mediu efectiv al acestei pompe:

a. 198,554 mc/h;

b. 196,654 mc/h;

c. 196,554 mc/h;

d. 196,445 mc/h.

1068

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex cu dubla actiune care are: n = 180 [rot./min.];

D = 150 [mm.]; S = 350 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 87 [%], care este

debitul mediu efectiv al acestei pompe:

a. 232,953 mc/h;

b. 232,539 mc/h;

c. 232,439 mc/h;

d. 232,339 mc/h.

1069

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex cu dubla actiune care are: n = 190 [rot./min.];

D = 100 [mm.]; S = 200 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 75 [%], care este

debitul mediu efectiv al acestei pompe:

450 of 606

1

a. 53,947 mc/h;

b. 53,794 mc/h;

c. 53,694 mc/h;

d. 53,594 mc/h.

1070

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex cu dubla actiune care are: n = 190 [rot./min.];

D = 150 [mm.]; S = 100 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 88 [%], care este

debitul mediu efectiv al acestei pompe:

a. 70,876 mc/h;

b. 70,776 mc/h;

c. 70,576 mc/h;

d. 70,786 mc/h.

1071

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex cu dubla actiune care are: n = 190 [rot./min.];

D = 76 [mm.]; S = 280 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 77 [%], care este

debitul mediu efectiv al acestei pompe:

a. 44,699 mc/h;

b. 44,969 mc/h;

c. 44,869 mc/h;

d. 44,769 mc/h.

1072

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex cu dubla actiune care are: n = 230 [rot./min.];

D = 100 [mm.]; S = 180 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 78 [%], care este

debitul mediu efectiv al acestei pompe:

a. 61,008 mc/h;

b. 61,038 mc/h;

c. 60,938 mc/h;

451 of 606

d. 60,838 mc/h.

1073

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex cu dubla actiune care are: n = 270 [rot./min.];

D = 100 [mm.]; S = 180 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 81 [%], care este

debitul mediu efectiv al acestei pompe:

a. 30,169 mc/h;

b. 30,269 mc/h;

c. 30,369 mc/h;

d. 30,629 mc/h.

1074

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune care are: n = 130

[rot.min]; D = 150 [mm.]; S = 180 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 93 [%],

care este debitul (capacitatea) acestei pompe:

a. 46,225 mc/h;

b. 46,125 mc/h;

c. 46,025 mc/h;

d. 45,925 mc/h.

1075

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune care are: n = 160

[rot.min]; D = 100 [mm.]; S = 130 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 95 [%],

care este debitul (capacitatea) acestei pompe:

a. 18,614 mc/h;

b. 18,714 mc/h;

c. 18,814 mc/h;

d. 18,417 mc/h.

452 of 606

1076

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune care are: n = 160

[rot.min]; D = 126 [mm.]; S = 150 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 85 [%],

care este debitul (capacitatea) acestei pompe:

a. 30,608 mc/h;

b. 30,508 mc/h;

c. 30,408 mc/h;

d. 30,008 mc/h.

1077

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune care are: n = 160

[rot.min]; D = 150 [mm.]; S = 100 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 96 [%],

care este debitul (capacitatea) acestei pompe:

a. 32,605 mc/h;

b. 32,755 mc/h;

c. 32,655 mc/h;

d. 32,555 mc/h.

1078

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune care are: n = 160

[rot.min]; D = 150 [mm.]; S = 230 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 85 [%],

care este debitul (capacitatea) acestei pompe:

a. 66,298 mc/h;

b. 66,398 mc/h;

c. 66,498 mc/h;

d. 67,000 mc/h.

1079

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune care are: n = 180

[rot.min]; D = 100 [mm.]; S = 300 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 89 [%],

care este debitul (capacitatea) acestei pompe:

a. 45,724 mc/h;

453 of 606

b. 45,427 mc/h;

c. 45,372 mc/h;

d. 45,272 mc/h.

1080

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune care are: n = 180

[rot.min]; D = 150 [mm.]; S = 126 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 98 [%],

care este debitul (capacitatea) acestei pompe:

a. 47,209 mc/h;

b. 47,109 mc/h;

c. 47,019 mc/h;

d. 47,009 mc/h.

1081

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune care are: n = 190

[rot.min]; D = 100 [mm.]; S = 200 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 85 [%],

care este debitul (capacitatea) acestei pompe:

a. 30,126 mc/h;

b. 30,326 mc/h;

c. 30,426 mc/h;

d. 30,526 mc/h.

1082

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune care are: n = 190

[rot.min]; D = 126 [mm.]; S = 300 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 75 [%],

care este debitul (capacitatea) acestei pompe:

a. 63,983 mc/h;

b. 63,933 mc/h;

c. 63,903 mc/h;

d. 63,000 mc/h.

454 of 606

1083

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune care are: n = 190

[rot.min]; D = 150 [mm.]; S = 126 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 88 [%],

care este debitul (capacitatea) acestei pompe:

a. Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune

care are: n = 190 [rot.min]; D = 150 [mm.]; S = 126 [mm.], care lucreaza

cu un randament volumetric = 88 [%], care este debitul (capacitatea)

acestei pompe:

b. 44,619 mc/h;

c. 44,719 mc/h;

d. 44,909 mc/h.

1084

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune care are: n = 190

[rot.min]; D = 80 [mm.]; S = 300 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 90 [%], care

este debitul (capacitatea) acestei pompe:

a. 30,728 mc/h;

b. 30,828 mc/h;

c. 30,928 mc/h;

d. 31,000 mc/h.

1085

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, duplex, cu simpla actiune care are: n = 250

[rot.min]; D = 80 [mm.]; S = 130 [mm.], care lucreaza cu un randament volumetric = 89 [%], care

este debitul (capacitatea) acestei pompe:

a. 17,438 mc/h;

b. 17,538 mc/h;

c. 17,835 mc/h;

d. 17,908 mc/h.

455 of 606

1086

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 180

[rot./min.]; diametrul D = 150 [mm.]; cursa S = 350 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 87 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 58,085 mc/h;

b. 58,185 mc/h;

c. 58,285 mc/h;

d. 58,205 mc/h.

1087

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 270

[rot./min.]; diametrul D = 100 [mm.]; cursa S = 180 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 81 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 18,340 mc/h;

b. 18,441 mc/h;

c. 18,541 mc/h;

d. 18,641 mc/h.

1088

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 100

[rot./min.]; diametrul D = 150 [mm.]; cursa S = 200 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 92 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 19,175 mc/h;

b. 19,075 mc/h;

c. 19,000 mc/h;

d. 18,975 mc/h

1089

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 120

[rot./min.]; diametrul D = 80 [mm.]; cursa S = 100 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 95 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 3,136 mc/h;

456 of 606

b. 3,326 mc/h;

c. 3,436 mc/h;

d. 3,536 mc/h.

1090

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 150

[rot./min.]; diametrul D = 130 [mm.]; cursa S = 280 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 85 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 30,017 mc/h;

b. 29,017 mc/h;

c. 29,417 mc/h;

d. 28,417 mc/h.

1091

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 170

[rot./min.]; diametrul D = 126 [mm.]; cursa S = 330 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 87 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 37,496 mc/h;

b. 36,496 mc/h;

c. 36,296 mc/h;

d. 36,096 mc/h.

1092

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 190

[rot./min.]; diametrul D = 150 [mm.]; cursa S = 350 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 80 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 55,379 mc/h;

b. 56,279 m3/h;

c. 56,379 mc/h;

d. 57,379 mc/h.

457 of 606

1093

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 110

[rot./min.]; diametrul D = 126 [mm.]; cursa S = 250 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 90 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 18,507 mc/h;

b. 19,507 mc/h;

c. 19,807 mc/h;

d. 20,000 mc/h.

1094

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 130

[rot./min.]; diametrul D = 100 [mm.]; cursa S = 180 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 90 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 9,819 mc/h;

b. 9,919 mc/h;

c. 10,019 mc/h;

d. 10,119 mc/h.

1095

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 140

[rot./min.]; diametrul D = 150 [mm.]; cursa S = 350 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 94 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 49,102 mc/h;

b. 49,012 mc/h;

c. 48,912 mc/h;

d. 48,812 mc/h.

458 of 606

1096

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 180

[rot./min.]; diametrul D = 100 [mm.]; cursa S = 300 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 80 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 20,247 mc/h;

b. 20,347 mc/h;

c. 20,447 mc/h;

d. 20,507 mc/h.

1097

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 190

[rot./min.]; diametrul D = 100 [mm.]; cursa S = 330 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 77 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 2,691 mc/h;

b. 22,791 mc/h;

c. 22,891 mc/h;

d. 22,091 mc/h.

1098

1

Daca aveti o pompa cu miscare alternativa, simplex cu simpla actiune care are: turatia n = 170

[rot./min.]; diametrul D = 126 [mm.]; cursa S = 100 [mm.] si care lucreaza cu un randament

volumetric 92 [%], care este debitul (capacitatea) pompei?

a. 12.000 mc/h;

b. 11,895 mc/h;

c. 11,795 mc/h;

d. 11,695 mc/h.

1099

1

Daca bobina &quot;A&quot; a distribuitorului din fig.AHP-041 este alimentata:

459 of 606

a. pompa trebuie sa inverseze directia de curgere a uleiului

b. tija pistonului sa deplaseaza spre dreapta (se extinde)

c. pompa trebuie sa evacueze direct in rezervor

d. tija pistonului se deplaseaza spre stanga (se retrage)

1100

1

Daca bobina &quot;B&quot; din fig.AHP-041 este alimentata cu energie electrica:

460 of 606

a. pompa trebuie sa-si inverseze directia de curgere

b. cilindrul trebuie sa se prelungeasca

c. pompa trebuie sa evacueze uleiul in rezervor

d. pistonul cilindrului trebuie sa se deplaseze spre stanga (sa se retraga)

1101

1

Daca componenta &quot;F&quot; incepe sa curga in timpul functionarii care din urmatoarele

conditii de functionare nu vor apare ?

461 of 606

a. suprafata de separare (interfata) ulei/apa se va departa de axul verical

al dispozitivului;

b. inchiderea hidraulica va fi pierduta;

c. inchiderea hidraulica va fi pierduta;

d. dispozitivul nu va functiona corect si se va opri automat.

1102

1

Daca componenta 19 a regulatorului din fig.AHP-010 se rupe in timpul functionarii motorului

diesel de propulsie la sarcina maxima, turatia motorului:

462 of 606

a. va creste pana cand motorul este actionat mecanic de declansarea

protectiei la supraturatie (over speed)

b. variaza pana cand este stabilizata de tija caderii de turatie

c. va scade la o valoare mai mica

d. ramane aceeasi pana este schimbata manual

1103

1

Daca compresorul unui agregat frigorific functioneaza fara a scade temperatura in camera

frigorifica, cauza este:

a. insuficient ulei in compresor

b. provizii calde

c. exces de apa de racire in condensor

d. insuficient agent frigorific

463 of 606

1104

1

Daca debitul de refulare a unei pompe centrifuge scade gradat intr-o perioada mare de timp,

trebuie inlocuita:

a. presetupa;

b. etansarea mecanica;

c. inelul de etansare;

d. inelul compensator de uzura.

1105

1

Daca debitul(capacitatea) compresorului de aer cu miscare alternativa scade treptat, cauza ar

putea fi :

a. scapari ale clapetilor compresorului

b. un filtru de aer ancransat

c. camasa cilindrului uzata

d. toate cele de mai sus

1106

1

Daca descoperiti ca presiunea la care functioneaza o instalatie frigorifica cu R-22 este 0 [KPa]:

a. se recupereaza numai agentul frigorific in stare de vapori

b. se recupereaza numai agentul frigorific in stare lichida

c. se recupereaza agentul frigorific lichid si in stare de vapori

d. nu se recupereaza agentul frigorific

1107

1

Daca doua compresoare frigorifice trebuie sa fie puse in functiune, in paralel, pentru a mentine

temperatura coborata in compartimentele frigorifice, trebuie sa se urmareasca atent:

a. manometrele de pe evacuarea ambelor compresoare

b. manometrele de pe aspiratia ambelor compresoare

464 of 606

c. ventilele de laminare ale serpentinelor evaporatorului

d. nivelele de ulei din carterele celor doua compresoare frigorifice

1108

1

Daca este necesara obtinerea unui vid mai avansat intr-o instalatie cu o pompa cu inel de lichid :

a. se realizeaza pompe cu doua etaje iar lichidul auxiliar va fi puternic

racit

b. se realizeaza pompe cu doua etaje iar lichidul auxiliar va fi incalzit

c. se realizeaza pompe cu doua sau trei etaje iar lichidul auxiliar va fi

congelat

d. se va utiliza un lichidul auxiliar mai vascos

1109

1

Daca flacara unui arzator cu halogen, pentru detectarea scurgerilor de agent frigorific, este

galbena, care este cauza din cele indicate?

a. tubul de alimentare a arzatorului este partial infundat (strangulat)

b. o scurgere a agentului frigorific

c. placa reactorului defecta

d. functionare normala

1110

1

Daca i se permite compresorului din fig. MRN 160 sa functioneze cum se prezinta in figura:

465 of 606

a. Va deteriora grav canalele in V ale rotii de transmisie;

b. Va deplasa arborele cotit si va mari presiunea laterala pe pistoane;

c. Va declansa intrerupatorul de oprire cand este pornit pentru prima data

dupa inlocuirea curelelor;

d. Va permite noilor curele sa alunece

1111

1

Daca in timpul demontarii unui motor in compartimentul respectiv se imprastie combustibili si

lubrefianti se vor lua urmatoarele masuri:

a. se opreste lucrul

b. se lucreaza in continuare cu o mai mare atentie

c. se va evita folosirea surselor de aprindere

d. va fi utilizat un echipament electric cu siguranta intrinseca

1112

1

Daca in timpul demontarii unui motor in compartimentul respectiv se imprastie combustibili si

lubrefianti se vor lua urmatoarele masuri:

a. se opreste lucrul

b. se lucreaza in continuare cu o mai mare atentie

466 of 606

c. se va evita folosirea surselor de aprindere

d. va fi utilizat un echipament electric cu siguranta intrinseca

1113

1

Daca in timpul demontarii unui motor in compartimentul respectiv se imprastie combustibili si

lubrefianti se vor lua urmatoarele masuri:

a. se opreste lucrul

b. se lucreaza in continuare cu o mai mare atentie

c. se va evita folosirea surselor de aprindere

d. va fi utilizat un echipament electric cu siguranta intrinseca

1114

1

Daca o cabina are un hublou ( gratar de refulare) de 150x300 mm prin care aerul circula cu

30m/min, care este volumul de aer ce intra in cabina?

a. 1 mc / min

b. 1,35 mc/min

c. 2,0 mc/min

d. 2,8mc/min

1115

1

Daca o cabina are un hublou de 125 mmx300mm prin care aerul circula cu 30 m/min, care este

volumul de aer intrat in cabina?

a. 1,125mc/min

b. 1,3 mc/min

c. 1,4 mc/min

d. 1,8mc/min

467 of 606

1116

1

Daca o instalatie frigorifica are o cantitate redusa de agent frigorific va rezulta:

a. functionarea continua a compresorului

b. presiune inalta de aspiratie

c. presiune inalta de evacuare

d. oprirea compresorului la conectarea sistemului de protectie pe apa de

racire

1117

1

Daca o pompa centrifuga dezvolta o presiune de refulare insuficient de mare, ca urmare a uzurii

inelului compensator de uzura, care din urmatoarele masuri de remediere este necesara:

a. inlocuirea inelelor labirint;

b. reglarea supapei de evacuare;

c. inlocuirea inelului compensator de uzura;

d. reglarea supapei de aspiratie.

1118

1

Daca o pompa centrifuga este antrenata de un motor electric cu turatie constanta si realizeaza o

presiune mai scazuta decat cea normala cauzele probabile pot fi:

a. turatia excesiva a pompei;

b. o inaltime de aspiratie prea mare;

c. uzura inelului compensator de uzura;

d. centrare incorecta a pompei.

1119

1

Daca o pompa centrifuga nu dezvolta presiune suficienta pe refulare ca urmare a uzurii inelelor

de compensare a uzurii, care din urmatoarele masuri de remediere este necesara?

a. inlocuirea inelelor;

b. reglarea supapei de evacuare;

c. inlocuirea inelelor de compensare a uzurii si rotorului;

468 of 606

d. reglarea supapei de aspiratie.

1120

1

Daca o pompa centrifuga vibreaza si are zgomote in functionare, cauzele pot fi:

a. uzura axului in zona etansarii;

b. uzura inelului compensator de uzura;

c. ax incovoiat;

d. inversarea sensului de rotatie al pompei.

1121

1

Daca o pompa cu pistonase radiale isi micsoreaza debitul de refulare, aceasta poate fi cauzata

de :

a. fluidul pompat este contaminat

b. coroziunea segmentilor axiali

c. uzura lagarului pompei

d. obturarea sectiunii de aspiratie

1122

1

Daca o pompa de santina in functiune realizeaza un vacuum normal, dar nu poate refula apa,

care este cea mai probabila cauza?

a. inelele de etansare sunt excesiv de uzate;

b. filtrul de aspiratie este imbacsit;

c. valvula de evacuare este imbacsita;

d. axul pompei are uzura.

1123 Daca o pompa hidraulica se supraaincalzeste, cauza poate fi:

469 of 606

1

a. frecari excesive intre organele interne ale pompei;

b. presiune de evacuare redusa si debit redus pe refulare;

c. nivel excesiv al fluidului in rezervorul de aspiratie;

d. functionarea pompei cu randament de 100%.

1124

1

Daca o valvula de expandare este reglata la o temperatura de supraincalzire prea joasa:

a. randamentul unitatii va creste

b. prea mult lichid se va intoarce la compresor

c. temperatura compartimentului va creste producand o expansiune a

volumului de aer

d. efectul de racire va creste, ducand la temperaturi necontrolate ale

compartimentului

1125

1

<p>Daca persoanele dintr-o incapere cu aer conditionat se plang ca este prea rece problema ar

putea fi :</p>

a. preincalzitorul nu s-a oprit;

b. viteza aerului este prea mica

c. umiditatea relativa este mare;

d. umiditatea relativa este prea scazuta;

1126

1

Daca pompa pentru vinciul hidraulic de ancora este supraincalzita cauza poate fi :

a. cresterea turatiei pompei

b. presiune excesiva de refulare

c. unghiul prea mic de inclinare a blocului cilindrilor pompei

d. turatie mica a pompei

470 of 606

1127

1

Daca pompa unui sistem hidraulic produce un zgomot slab in timpul functionarii aceasta

reprezinta:

a. o scurgere de lichid in timpul functionarii;

b. aer care trece prin pompa;

c. lichid hidraulic cu impuritati;

d. o alunecare interna in exces.

1128

1

Daca purja din treapta de joasa presiune a unui compresor de aer cu piston nu poate fi inchisa

complet va rezulta :

a. suprasarcina pe clapetii de refulare

b. pierderea condensului din butelia de incarcare

c. deschiderea frecventa a supapei de siguranta de pe racitor

d. o presiune anormal de mica in racitor

1129

1

Daca semnalul de intrare la &quot;P4&quot; este de 3,3 bar (48 psi) si presiunea de alimentare

este de 3,5 bar (50 psi) presiunea de iesire la &quot;P1&quot;, cum se arata in fig.AHP-145 va fi

egala cu :

a. 0 bar (0 psi);

b. 0,7 bar (10 psi);

c. 1,7 bar (25 psi)

471 of 606

d. 3,5 bar (50 psi).

1130

1

Daca serpentina vaporizatorului unui frigider racit cu aer acumuleaza gheata, compresorul

acestuia va:

a. functiona continuu

b. avea un ciclu scurt oprit de presostatul de presiune minima

c. avea un ciclu scurt, oprit de presostatul de presiune maxima

d. inceta sa mai porneasca

1131

1

Daca supapa de siguranta a racitorului intermediar se deschide cand compresorul de aer

functioneaza sub sarcina trebuie sa se verifice :

a. daca intrerupatorul pneumatic sau sertarul distribuitorului pilot sunt

defecte

b. daca sunt scapari la conducta racitorului intermediar

c. daca exista scurgeri prin diafragma de control a dispozitivului de

descarcare din treapta de joasa presiune

d. daca exista scapari la clapetii din treapta de inalta presiune

1132

1

Daca suruburile de fixare pe postament ale unui compresor de aer se slabesc care sunt efectele

care vor apare :

a. curelele de antrenare se vor roti cu zgomot

b. descarcarea compresorului se va bloca

c. compresorul va vibra

d. racitorul va avea neetansietati

472 of 606

1133

1

Daca tamburul unui micrometru a fost rotit o tura completa, micrometrul ar trebui sa inchida sau

sa deschida cu o distanta liniara de:

a. 0,001 inch

b. 0,010 inch

c. 0,025 inch

d. 0,100 inch

1134

1

Daca tamburul unui micrometru a fost rotit o tura completa, micrometrul ar trebui sa inchida sau

sa se deschida cu o distanta liniara de :

a. 1 mm;

b. 0,5 mm;

c. 0,25;

d. 0,75 mm

1135

1

Daca tancul de alimentare cu ulei al unei macarale de punte se contamineaza cu impuritati, care

din urmatoarele probleme vor apare?

a. toate garniturile de etansare vor fi deteriorate;

b. capacitatea de ridicare va fi redusa cu 70%;

c. cilindrii din instalatia hidraulica vor fi sparti;

d. partile interne ale pompei si motorului hidraulic se vor uza excesiv.

1136

1

Daca temperatura reglata a sistemului, prezentat in fig. AHP-045, scade sub valoarea de

referinta, care din consecintele indicate va apare in partea de jos a regulatorului?

473 of 606

a. componenta C coboara

b. pistonul de putere H se ridica

c. arcul F este tensionat

d. supapa D se inchide

1137

1

Daca umiditatea relativa ridicata, se mentine intr-o magazie de marfa apare posibilitatea ca: I sa

apara o acumulare de electricitate statica; II mucegaiul se va extinde si va contamina marfa :

a. numai I;

b. numai II;

c. atat I cat si II;

d. nici I si nici II.

474 of 606

1138

1

Daca un compresor de aer cu pistoane are batai in functionare si cauzeaza o functionare

neregulata ce se manifesta in turatie, cauza poate fi :

a. centrajul sau uzura lagarelor paliere

b. ungere insuficienta a cilindrilor

c. clapeti slabiti sau deteriorati

d. toate de mai sus

1139

1

Daca un compresor de aer de la bordul unei nave, nu refuleaza :

a. compresorul va functiona continuu

b. presiunea din butelia de aer va fi excesiv de joasa

c. curelele pot aluneca la pornire

d. compresorul va pompa ulei de ungere

1140

1

Daca un compresor de aer functioneaza cu zgomote in concordanta cu turatia acestuia cauza

posibila este..

a. abatere de la coaxialitate ori uzura cuzinetilor principali

b. insuficienta ungere a cilindrilor

c. o defectuoasa ungere a cilindrilor

d. toate cele enumerate mai sus

1141

1

Daca un compresor frigorific dintr-o instalatie de racire cu mai multe compartimente

functioneaza continuu, cauza ar putea fi:

a. comutatorul de inalta presiune este blocat in pozitie inchis

475 of 606

b. inchizatorul mecanic este ancransat

c. cantitate insuficienta de agent frigorific

d. bulbul termic este defect

1142

1

Daca un sistem frigorific este supraincarcat cu agent frigorific, unul din rezultate ar fi:

a. presiune mica de aspiratie

b. presiunea de refulare a compresorului mai mare decat cea normala

c. cresterea eficientei de functionare a sistemului

d. ciclizarea scurta la inchiderea presostatica

1143

1

Daca utilizati o pompa centrifuga cu inel de compensare a uzurii deteriorat:

a. pompa va fi foarte zgomotoasa;

b. pompa va vibra excesiv;

c. pompa va refula un debit insuficient;

d. presetupa va avea scurgeri excesive.

1144

1

Daca viteza de deplasare a uleiului, ce actioneaza un mecanism de actionare linear este redusa

la jumatate din valoarea initiala :

a. presiunea de evacuare a pompei va fi redusa cu o valoare direct

proportionala;

b. viteza mecanismului de actionare va fi redusa;

c. viteza mecanismului de actionare va fi marita;

d. mecanismul de actionare va functiona neregulat.

476 of 606

1145

1

De ce distilatorul va tinde sa lucreze mai eficient cand opereaza in ape sarate mai reci?

a. apa de mare mai rece trece prin fascicolul de tevi al condensorului,

creste vacuumul vaporizatorului;

b. cantitatea de apa evacuata de la incalzitor dupa condensor este in

crestere;

c. mai putine gaze necondensate sunt create de catre fluxul apei de mare

reci;

d. mai multa apa de mare intra prin prima treapta a opritorului de preaplin.

1146

1

De ce presiunea de refulare a unei pompe cu angrenaje in forma de V este mai uniforma decat

presiunea de descarcare a unei pompe cu roata dintata cilindrica?

a. jocul dintre roti si carcasa este mai mic

b. dintii in V ai rotii sunt mai mici decat cei ai pompei cu roata dintata

cilindrica

c. faza de descarcare incepe inaintea terminarii fazei precedente de

descarcare

d. pompa cu angrenaje cu dinti in V are patru pinioane in loc de doua

1147

1

De ce sunt demontabile lagarele montate pe axele pompelor centrifuge:

a. face inlocuirea mai usoara a etansarii axului pompei;

b. poate fi mai economica inlocuirea in situatia uzurii lagarului;

c. poate fi demontata cand este necesara micsorarea greutatii pompei;

d. mareste rezistenta axului.

1148

1

De ce un mecanism hidraulic de actionare liniar este prevazut cu un dispozitiv de franare ?

a. pentru a regla viteza mecanismului de actionare pe toata lungimea

cursei;

477 of 606

b. pentru a reduce viteza pistonului la cap de cursa care impiedica socul

si deteriorarea datorita efectelor de lovire;

c. pentru a permite pompei sa actioneze temporar la o presiune de 10%

deasupra reglarii supapei de siguranta fara deschiderea acesteia;

d. toate cele de mai sus.

1149

1

De obicei aditivii aflati in uleiul de ungere al turbinelor cuprind :

a. agenti antispumanti;

b. inhibitori de oxidare (agenti antioxidanti);

c. aditivi pentru a rezista la presiuni ridicate (extreme);

d. toti cei de mai sus.

1150

1

Debitul compresorului trebuie sa fie :

a. suficient pentru umplerea unei butelii ale motorului principal in timp de o

ora plecand de la presiunea minima la care este posibila ultima manevra

b. suficient pentru umplerea unei butelii ale motorului principal in timp de o

ora de la presiunea atmosferica

c. suficient pentru umplerea buteliilor motoarelor principale in timp de o

ora de la presiunea atmosferica

d. suficient pentru umplerea buteliilor motoarelor principale in timp de o

ora de la presiunea minima la care este posibila ultima manevra

1151

1

Debitul minim al fiecarei pompe de incendiu, cu exceptia celei de avarie va fi:

a. asigurarea a trei jeturi de apa la debitul necesar;

b. de 80% din debitul total necesar, impartit la numarul de pompe de

incendiu, dar nu mai mic de 25 mc./h;

c. asigurarea a patru jeturi de apa la debitul necesar;

d. asigurarea a cinci jeturi de apa la debitul necesar.

478 of 606

1152

1

Debitul minim al pompei stationare de incendiu de avarie trebuie sa fie suficient de mare pentru

alimentarea cu apa a cel putin:

a. patru jeturi cu ajutaje de diametru de iesire maxime;

b. trei jeturi cu ajutaje de diametru de iesire maxime;

c. doua jeturi cu ajutaje de diametru de iesire maxime, dar nu mai mic de

25 mc./h.;

d. cinci jeturi cu ajutaje de diametru de iesire minime, sau cel putin 40%

din debitul total necesar al pompelor de incendiu.

1153

1

Debitul unei pompe centrifuge, cand functioneaza la viteza constanta, va descreste daca se va

mari:

a. volumul de refulare al pompei;

b. presiunea de aspiratie a pompei;

c. turatia pas cu pas a pompei;

d. jocul rotorului pompei.

1154

1

Defectiunile uzuale ale cilindrilor pneumatici sunt :

a. pierderea capacitatii de etansare dintre piston-cilindru sau tija-capac;

b. pierderea stabilitatii tijei de actionare;

c. pierderea stabilitatii tijei de actionare;

d. toate de mai sus.

1155

Densitatea apei sarate intr-un evaporator cu tuburi imerse trebuie sa fie mentinuta la:

479 of 606

1

a. 1.031 kg/mc.

b. 1.047 kg/mc.

c. 1.063 kg/mc.

d. 1.109 kg/mc.

1156

1

Deschizand aburul intr-un sistem de incalzire insuficient purjat ar avea drept rezultat:

a. deteriorarea suprafetelor de etansare ale scaunelor valvulelor;

b. mase de apa ce se deplaseaza cu viteza mare in sistem;

c. avarii produse de ciocanele hidraulice;

d. toate de mai sus.

1157

1

Destinatia barcii de urgenta de pe nava dumneavoastra este :

a. pentru a salva persoanele care nu au incaput in barcile de salvare

b. de rezerva, utilizata pentru remedierea gaurilor de apa aparute in urma

unei coliziuni

c. pentru a salva persoanele aflate in pericol si pentru a grupa

ambarcatiunile de salvare

d. utilizata in situatii de urgenta la trecerea navei prin stramtori

1158

1

Deteriorarea lagarului unui compresor de aer cu miscare alternativa poate fi produsa de :

a. abaterea de la coaxialitate a arborelui cotit

b. intinderea prea mult a curelelor de transmisie

c. uleiul din baie este contaminat

d. toate cele de mai sus

480 of 606

1159

1

Dezavantajele subsistemelor de racire cu apa a pistoanelor sunt :

a. formarea crustei in spatiile de racire

b. actiunea corosiva a apei

c. posibilitatea contaminarii uleiului de ungere

d. toate cele de mai sus

1160

1

Diametrul maxim al dispozitibului indicat in fig. MRN-008 este de:

a. 38,65 mm

b. 34,6 mm

c. 40,2 mm

d. 48,66 mm

1161

1

Diametrul minim al tubulaturii de aerisire este de:

481 of 606

a. 100 mm

b. 75 mm

c. 60 mm

d. 50 mm

1162

1

Diametrul tubulaturii principale cat si a ramificatiilor trebuie sa fie aleasa astfel incat in orice

sectiune viteza de circulatie a apei sa nu fie mai mare de:

a. 4 m/s.;

b. 3,5 m/s;

c. 3 m/s.;

d. 2,5 m/s.

1163

1

Dilatarea si contractarea conductei de abur, ca urmare a schimbarilor de temperatura, este cel

mai bine preluata de :

a. racorduri de cuplare

b. racorduri de cuplare

c. garnituri metalice elastice

d. suporti rigizi

1164

1

Dilatarea unui fascicul de tevi al unui racitor de tip multitubular poate fi preluata de :

a. garnituri si inele special amplasate;

b. placa tubulara de capat

c. suruburile de fixare a carcasei;

d. placi de deflectie transversala.

482 of 606

1165

1

Dimensiunea caracteristica a suprafetelor cilindrice este diametrul. Alezajele si arborii care se

asambleaza impreuna au:

a. Acelasi diametru efectiv;

b. Diametre nominale diferite;

c. Acelasi diametru nominal;

d. Aceeasi toleranta.

1166

1

Dimensiunea discului gravitational de la evacuare folosita pentru functionarea eficienta a unui

separator cu discuri depinde de :

a. capacitatea nominala a separatorului;

b. vascozitatea uleiului separat;

c. turatia (viteza tangentiala) a separatorului;

d. greutatea specifica a uleiului separat.

1167

1

Dimensiunea liniara sau unghiulara este caracteristica geometrica care determina :

a. Marimea unei piese;

b. Pozitia unei suprafete fata de alta;

c. Pozitia unei piese fata de alta intr-un ansamblu;

d. Toate de mai sus.

1168

1

Din punct de vedere al organizarii reparatiilor se disting :

a. reparatii planificate;

b. reparatii accidentale;

483 of 606

c. reparatii neplanificate;

d. reparatii planificate+reparatii neplanificate;

1169

1

Din punct de vedere constructiv segmentii pistonului la o masina alternativa cu abur pot fi :

a. excentrici;

b. concentrici;

c. cu sau fara canale pe suprafata de lucru;

d. excentrici; concentrici; cu sau fara canale pe suprafata de lucru;

1170

1

Dispozitivul de descarcare a sarcinii unui compresor va determina :

a. variatia vitezei in raport cu temperatura si sarcina

b. pornirea si cresterea vitezei inainte de comprimarea aerului

c. schimbarea vitezei in raport cu criteriile de suprasolicitare

d. reducerea densitatii aerului comprimat

1171

1

484 of 606

Dispozitivul din fig. AHP-054 este folosit ca:

a. valvula fara presetupa a instalatiei frigorifice;

b. valvula cu inchidere rapida;

c. valvula de reducere a presiunii;

d. valvula de aer cu presiune ridicata a motorului diesel.

1172

1

Dispozitivul din fig.CSM-027 este folosit pentru inchiderea sau deschiderea unei valvule tip

fluture. Motorul va fi asigurat in timpul fazei de inchidere de catre:

485 of 606

a. limitator de torsiune

b. limitator de cursa

c. microintrerupator bipozitional

d. buton de oprire manuala

1173

1

Dispozitivul folosit pentru limitarea umiditatii intr-o instalatie frigorifica este:

a. umidificator

b. aerator

c. dehidrator

d. separator

1174

1

Dispozitivul ilustrat in fig.CSM-026 este in proces de inchidere sau deschidere a valvulei

aferente. Daca maneta de actionare manuala este pusa pe pozitia actionat rezultatul va fi:

486 of 606

a. avarierea severa a agregatului

b. nu se va intampla nimic

c. maneta exterioara se va roti in sens orar

d. maneta exterioara se va roti in sens antiorar

1175

1

Dispozitivul indicat in fig.CSM-066 este deschis de forta asigurata de:

487 of 606

a. presiunea pneumatica

b. presiunea arcului

c. presiunea aerului de baleaj

d. presiunea hidraulica

1176

1

Dispozitivul indicat in fig.CSM-066 este inchis de forta asigurata de:

488 of 606

a. 'E'

b. 'F'

c. 'H'

d. 'J'

1177

1

Dispozitivul indicat in fig.CSM-106 elementul notat 423 se numeste:

489 of 606

a. valvula de reglare la inversare

b. dispozitiv de siguranta pentru directia de functionare

c. pompa de ulei a sistemului de comanda

d. servomotor de inversare

1178

1

Dispozitivul indicat in imaginea GS 69 este cunoscut sub numele de

490 of 606

a. vascozimetru

b. debitmetru

c. analizor de presiune de vapori

d. gresor

1179

1

Dispozitivul prezentat in fig. AHP 18 este:

491 of 606

a. filtru decantor pentru aer

b. filtru pentru ulei

c. decantor- ungator pentru aer

492 of 606

d. filtru reductor de aer

1180

1

Dispozitivul prezentat in fig. AHP 19 este:

a. filtru de aer

b. reductor de aer

c. amplificator de aer

d. ungator de aer

493 of 606

1181

1

Dispozitivul prezentat in fig. AHP 19 este:

a. filtru de aer

b. reductor de aer

c. amplificator de aer

d. ungator de aer

1182

1

Dispozitivul prezentat in fig. AHP-003 se numeste:

494 of 606

a. manometru

b. termometru cu lichid

c. termometru manometrice

d. indicator de vascozitate

1183

1

Dispozitivul prezentat in fig. AHP-004 se numeste:

495 of 606

a. termometru cu lichid

b. termometru cu gaz in stare de saturatie

c. termometru manometrice

d. manometru

1184

1

Dispozitivul reprezentat de simbolul &quot;B&quot; din blocul functional prezentat in fig.CSM-

115 este folosit pentru:

a. eliminarea umiditatii din sistem

b. ungerea sursei de alimentare cu aer

496 of 606

c. reducerea temperaturii sursei de aer ca rezultat al comprimarii aerului

d. eliminarea impuritatilor prezente in sursa de alimentare cu aer

1185

1

Dispozitivul reprezentat in fig.CSM-026 este utilizat pentru:

a. balansarea motorului principal

b. actionarea unui elevator de masina

c. actionarea unei centrifuge

d. deschiderea de la distanta a valvulelor

1186

1

Distribuitoarele intr-un circuit de actionare au rolul:

a. de a controla energia fluidului prin debit fara a-i modifica valoarea

distribuind-o pe diverse circuite prin orificii in functie de pozitia de lucru

dupa o caracteristica 'tot sau nimic';

b. de a controla energia fluidului sau reglarea presiunii, distribuind-o pe

diverse circuite prin orificii in functie de pozitia distribuitorului dupa o

caracteristica 'tot sau nimic';

c. de a controla energia fluidului atat prin debit cat si prin presiune,

distribuind-o pe diferite circuite prin orificii in functie de pozitia

distribuitorului;

d. de a dirija fluxul de fluid prin toate circuitele necesare actionarilor

497 of 606

automate de la distanta.

1187

1

Drept gaz inert mai poate fi folosit:

a. hidrogenul sulfurat;

b. bioxidul de carbon;

c. bioxidul se sulf;

d. nitrogenul.

1188

1

Dupa cat timp trebuie facuta verificarea calitatii aerului comprimat utilizat in actionarile

pneumatice:

a. cel putin odata la 3 luni pentru clasa de impurificare 'D'

b. cel putin odata la 6 luni pentru clasa de impurificare 2,3 si 4

c. in toate cazurile,dupa reparatii sau inlocuirea unor elemente ale

instalatiei de alimentare cu aer

d. toate de mai sus

1189

1

Dupa ce indici dinamici se apreciaza un regulator centrifugal?

a. gradul de neregularitate delta si forta F necesara pentru actionarea

pompei de injectiegradul de neregularitate delta si gradul de insensibilitate

psi

b. gradul de neregularitate delta si gradul de insensibilitate psi

c. gradul de neregularitate delta si momentul rezistent MR al motorului

d. gradul de insensibilitate psi al regulatorului in afara regimului nominal

de functionare

498 of 606

1190

1

Dupa ce instalatia frigorifica a fost deschisa pentru reparatii se recomanda purjarea (evacuarea)

aerului din sistem prin:

a. deschiderea redusa a supapei de purjare de pe condensor

b. deschiderea redusa a capacului ventilului de laminare

c. rotirea volvatului compresorului cu supapa conductei de aspiratie

deschisa

d. slabirea imbinarii de purjare de la rezervorul agentului frigorific

1191

1

Dupa ce parasesc scruberul instalatiei de gaz inert gazele arse sunt preluate de catre:

a. compresoare;

b. ventilatoare;

c. pompe de vid;

d. ejectoare.

1192

1

Dupa dependenta de timp semnalele sistemelor de reglare automata pot fi:

a. semnale continui si semnale logice

b. semnale discrete, emise la intervale de timp prescrise si semnale

continui

c. semnale discrete, emise la anumite intervale de timp si semnale

deterministe caracterizate prin valori previzibile

d. semnale continui electrice, optice sau sonore

1193

1

Dupa efectuarea unei decarbonizari a unui motor acesta se va porni numai dupa:

a. un control interior si exterior al motorului

b. virarea motorului

c. indepartarea sculelor utilizate

d. toate cele de mai sus

499 of 606

1194

1

Dupa efectuarea unei decarbonizari a unui motor acesta se va porni numai dupa:

a. un control interior si exterior al motorului

b. virarea motorului

c. indepartarea sculelor utilizate

d. toate cele de mai sus

1195

1

Dupa executarea reparatiei elicei se face controlul in scopul depistarii eventualelor defecte

aparute sau ramase. Tipul de control ce se executa este:

a. control vizual, cel putin pentru zonele reparate, cu o lupa ce mareste de

4-8 ori

b. control nedistructiv, dupa prelucrarea finala cu lichide penetrante sau

metode magnetice

c. atat cel specificat la 1 cat si cel specificat la 2 in functie de cererile

formulate de inspectorul societatii de clasificare

d. nu sunt necesare controalele,deoarece intotdeauna reparatia este buna

1196

1

Dupa gresarea unui rulment al axului pompei cu un tecalimit trebuie:

a. rotirea pompei cu dopul de drenaj deschis al carcasei rulmenului pentru

scurt timp;

b. inchiderea dopului de drenaj al carcasei rulmentului si adaugarea

vaselinei in plus pentru compensarea pungilor de aer din rulment;

c. demontarea tecalimitului si lasarea orificiului deschis pentru scurgerea

vaselinei in exces;

d. colectarea vaselinei folosite pentru analiza chimica.

500 of 606

1197

1

Dupa inlocuirea inelelor din presetupa pompei centrifuge, aceastea trebuie presate, apoi piulita

presetupei trebuie:

a. lasata in acea pozitie;

b. slabita pana cand apare un joc intre garnitura si presetupa;

c. stransa pentru a fixa garnitura;

d. slabita, apoi stransa pana cand nu se mai poate strange cu mana.

1198

1

Dupa inlocuirea snurului garniturii moi din presetupa pompei centrifuge, se aseaza presetupa si

piulita presetupei:

a. se lasa in pozitia initiala;

b. slabita pana cand apare un joc, intre garnitura si presetupa;

c. stransa la maxim pentru a fixa garnitura;

d. se slabeste si apoi stransa pana cand nu se mai poate strange cu

mana.

1199

1

Dupa instalarea unei pompe hidraulice noi intr-un sistem hidraulic trebuie acordata o atentie

speciala urmatoarelor:

a. supapele de siguranta din sistem ar trebui recalibrate;

b. filtrele si elementele filtrante care trebuie verificate mai des;

c. tot sistemul de presiune ar trebui reglat din nou;

d. sistemul ar trebui golit, iar fluidul de lucru inlocuit cu altul cu

caracteristici de functionare diferite;

1200

1

Dupa instalarea unei pompei hidraulice noi in sistem o atentie speciala trebuie acordata ?

a. supapei de siguranta a sistemului si trebuie reglata

b. filtrelor care trebuie verificate frecvent

c. presiunii sistemului care trebuie reglata

501 of 606

d. sistemul trebuie drenat sau uleiul inlocuit cu un fluid cu caracteristici de

exploatare diferite

1201

1

Dupa montarea inelelor noi de compensare a uzurii la rotor, prin apasarea (presarea) lor pe

directia axului pompei, se recomanda:

a. sa se echilibreze dinamic axul si rotorul;

b. sa se verifice daca ansamblul ax si rotor au batai radiale si axiale, a se

vedea daca suprafetele inelelor sunt corespunzatoare;

c. sa se verifice vizual inelele dupa o ora de functionare;

d. toate de mai sus.

1202

1

Dupa montarea inelului compensator de uzura nou la o pompa centrifuga, prin apasarea lui in

lacasul carcasei pompei se recomanda:

a. sa se echilibreze dinamic axul si rotorul;

b. sa se verifice daca ansamblul ax si rotor sunt la centru pentru a se

vedea daca suprafata inelelor Sunt corespunzatoare;

c. sa se verifice vizual inelele dupa o ora de functionare;

d. toate cele de mai sus.

1203

1

Dupa o curatare perfecta a arborelui port-elice verificarea se face prin:

a. metode distructive (taiere de epruvete si incercari pe masinile de

incercat)

b. metode nedistructive (vizual, ciocanire, lichide penetrante, fluxuri

magnetice, ultrason)

c. marci tensometrice aplicate atat longitudinal cat si la 45 grd. pentru

determinarea deformatiilor de torsiune

d. observare cu ochiul liber a deformatiilor mecanice care au aparut in

timpul functionarii

502 of 606

1204

1

Dupa strangerea pompei pe postament si cu flansele instalatiei se verifica :

a. rotirea libera a rotorului si sensul de rotire al acestuia;

b. fixarea pompei pe postament si racordarea cu conductele de aspiratie

si refulare;

c. centrajul electromotorului cu pompa.

d. rotirea libera a rotorului si sensul de rotire al acestuia; fixarea pompei

pe postament si racordarea cu conductele de aspiratie si refulare;

centrajul electromotorului cu pompa.

1205

1

Echipamentul de stingere a incendiului de la bordul navei este indicat pe:

a. rolul general al navei;

b. documentele oficiale ale navei;

c. certificatul corpului navei;

d. certificatul de inspectie al societatii de clasificare.

1206

1

Echipamentul minim de stingere a incendiului existent la bordul unui petrolier poate fi stabilit din:

a. manualul de stingere a incendiilor;

b. lista echipamentelor tipizate utilizate in domeniul naval;

c. Regulile societatii de clasificare (RNR);

d. articolele curente ale navei.

1207

1

Ejectoarele sunt generatoare hidropneumatice cu fluid motor care:

a. folosesc transfer de masa si energie intre un agent cu potential ridicat

si fluidul de lucru, de presiune inferioara;

b. folosesc transfer de energie cinetica intre un agent cu potential ridicat si

503 of 606

fluidul de lucru de presiune superioara;

c. folosesc transfer de masa, energie cinetica si potentiala intre un agent

cu potential ridicat si fluidul de lucru de presiune superioara.

d. folosesc transfer de energie cinetica si potentiala intre un agent cu

protential ridicat si fluidul de lucru de presiune superioara.

1208

1

Elicea este un organ supus solicitarilor ciclice foarte mari. Elicea este supusa la :

a. tensiuni de incovoiere si tensiuni axiale provenite din forta de impingere

si forta de inertie ale palelor

b. coroziune in fisurile aparute datorita oboselii in anumite zone ale elicei

cu efect accelerat

c. atat 1 cat si 2

d. solicitarile nu sunt mari si nu trebuie luate in considerare

1209

1

Elicele navelor maritime sunt executate din :

a. aliaje de cupru (Cu Ni Al)

b. oteluri inoxidabile

c. masa plastica armata cu fibre de sticla

d. atat din aliaje de cupru cat si din otel inoxidabil

1210

1

Energia necesara transportului fluidelor prin conducte se transmite prin intermediul

a. pompelor

b. compresoarelor

c. pompelor si compresoarelor

d. nu este necesara energie pentru transportul fluidelor

504 of 606

1211

1

Evacuarea apei din motor in sistemul de racire a cilindrilor MP se face :

a. pe la partea superioara a blocului de cilindri

b. pe la partea superioara a fiecarei chiulase

c. pe la partea inferioara a blocului de cilindri

d. toate cele de mai sus

1212

1

Excessively low air pressure occurring in the intercooler of a reciprocating air compressor is

caused by:

a. leaky discharge valves on the LP cylinder

b. leaky discharge valves on the HP cylinder

c. insufficient intercooler cooling

d. low ambient air pressure

1213

1

Factorii ce determina durata de viata a garniturii unei pompe vor include una din urmatoarele

conditii:

a. tipul pompei;

b. starea axului;

c. durata de lucru;

d. toate de mai sus.

1214

1

Fiecare ambarcatiune de salvare va fi :

a. gata pentru folosire cand se da rolul de abandon

b. gata de folosire oricand, astfel incat doi membri din echipaj sa poata

efectua pregatirile pentru imbarcarea si lansarea la apa in mai putin de 5

min.

c. gata de folosire, astfel incat trei membri din echipaj sa poata efectua

pregatirile pentru imbarcare in 10 min

505 of 606

d. amplasata una la prova si una la pupa gata de a fi folosita in caz de

inspectie

1215

1

Fiecare butelie de aer trebuie sa fie prevazuta cu o supapa de siguranta care sa indeplineasca

urmatoarea conditie:

a. nu este necesara supapa de siguranta pentru ca este prevazuta una pe

compresorul de aer

b. sa se deschida la 10% din presiunea normala de lucru

c. sa se deschida la 1,1pn si sa se inchida la 0,85pn

d. sa se deschida la 0,85pn

1216

1

Fiecare butelie va avea un postament care va asigura:

a. pozitia orizontala cu un strat de pasta intre butelie si postament

b. o inclinare longitudinala de 1,5grd si un strat de pasta pe suprafata de

sprijin a buteliei pe postament

c. o inclinare longitudinala cu 3grd si un sistem de fixare superioara cu

platbanda

d. nu este necesara nici inclinarea si nici fixarea deoarece sta pe

postament datorita greutatii proprii

1217

1

Fiecare hidrant de incendiu va fi prevazut cu: I - racord standard de cuplare rapida; II - valvula

de inchidere;

a. numai I;

b. numai II;

c. atat I cat si II;

d. nici I si nici II.

506 of 606

1218

1

Fiecare ventilator din instalatia de gaz inert are o capacitate:

a. egala cu capacitatea pompelor de marfa;

b. cu 25% mai mica decat capacitatea pompelor de marfa;

c. cu 25% mai mare decat capacitatea pompelor de marfa;

d. cu 50% mai mare decat capacitatea pompelor de marfa.

1219

1

Fig. MRN-007 este desenata la scara 1:1. Care este dimensiunea lui X daca lungimile sunt:

E=16mm, F=33mm, G=53mm, H=142mm.

a. 22 mm

b. 32 mm

c. 40 mm

d. 50 mm

1220

1

Fig. MRN-007 este desenata la scara 1:10. Care este dimensiunea reala a lui X daca lungimile

la scara sunt: E=16mm, F=33mm si H=142mm?

507 of 606

a. 380 mm

b. 340 mm

c. 400 mm

d. 410 mm

1221

1

Fig. MRN-007 este desenata la scara 1:10. Care este dimensiunea reala a lui X daca lungimile

la scara sunt: E=16mm, F=33mm si H=142mm?

a. 380 mm

b. 340 mm

c. 400 mm

d. 410 mm

508 of 606

1222

1

Fig. MRN-007 este desenata la scara 1:10. Care este dimensiunea reala a lui X daca lungimile

la scara sunt: E=16mm, F=33mm si H=142mm?

a. 380 mm

b. 340 mm

c. 400 mm

d. 410 mm

1223

1

Fig. MRN-007 este desenata la scara 1:10. Care este dimensiunea reala a lui X daca lungimile

la scara sunt: E=16mm, F=33mm si H=142mm?

a. 380 mm

b. 340 mm

509 of 606

c. 400 mm

d. 410 mm

1224

1

Fig. MRN-007 este desenata la scara 1:5. Care este dimensiunea reala a lui X daca lungimile la

scara sunt: E=16mm, F=33mm si H=142mm?

a. 18 mm

b. 195 mm

c. 240 mm

d. 200 mm

1225

1

Fig. MRN-007 este desenata la scara 1:5. Care este dimensiunea reala a lui X daca lungimile la

scara sunt: E=16mm, F=33mm si H=142mm?

510 of 606

a. 18 mm

b. 195 mm

c. 240 mm

d. 200 mm

1226

1

Fig. MRN-007 este trasata la scara 1:20. Care este dimensiunea reala a lui X daca lungimile la

scara sunt: E=16mm, F=33mm si H=142mm?

a. 760 mm

b. 800 mm

c. 810 mm

d. 900 mm

511 of 606

1227

1

Fig. MRN-007 este trasata la scara 1:20. Care este dimensiunea reala a lui X daca lungimile la

scara sunt: E=16mm, F=33mm si H=142mm?

a. 760 mm

b. 800 mm

c. 810 mm

d. 900 mm

1228

1

Fig. MRN-007 este trasata la scara 1:20. Care este dimensiunea reala a lui X daca lungimile la

scara sunt: E=16mm, F=33mm si H=142mm?

a. 760 mm

b. 800 mm

512 of 606

c. 810 mm

d. 900 mm

1229

1

Fig.MRN-038 reprezinta un desen al:

a. tija metalica cu ruptura

b. tub metalic cu sectiune de rupere

c. conducta metalica cu lipsa unei sectiuni centrale

d. bara metalica cu sectiune oblica

1230

1

Filtrarea uleiului inainte de a intra in rampa de ungere a M.P din fig.CSM-004 se realizeaza intro

prima treapta in:

513 of 606

a. filtrul indicator 12

b. filtru magnetic 5

c. filtru automat 11

d. racitorul 7

1231

1

Firmele constructoare de etansari mecanice nu admit scurgeri sub forma de picaturi. Cauzele

care genereaza picaturile sunt: I - alegerea etansarii necorespunzatoare si un montaj defectuos;

II - manipulare neatenta in timpul montarii care provoaca deteriorarea suprafetelor de alunecare;

a. numai I;

b. numai II;

c. atat I cat si II;

d. nici I si nici II.

514 of 606

1232

1

Firmele constructoare de motoare navale prefera subsistemele de racire cu apa a pistoanelor

pentru urmatoarele avantaje:

a. cost redus

b. tratarea simpla a apei

c. caldura specifica mare a apei

d. toate cele de mai sus

1233

1

Fisurile pot fi impiedicate sa se dezvolte la colturile placilor sudate prin:

a. Taierea sub forma de unghi drept a colturilor;

b. Rotunjirea colturilor;

c. Sudarea de nituri la colturi;

d. Sudarea cu santuri (cu crestaturi).

1234

1

Fittingurile folosite pentru a inchide capetele tevilor se numesc:

a. capace

b. coturi

c. teuri

d. inchizatoare

1235

1

Fluidele de lucru utilizate in sistemele de actionari si automatizari trebuie sa indeplineasca

urmatoarele cerinte:

a. sa asigure lubrifierea, rezistenta mecanica a peliculei sa fie buna,

stabilitate termica si chimica buna

b. variatia vascozitatii cu temperatura sa fie minima si sa nu degaje vapori

515 of 606

la temperaturi obisnuite de functionare

c. sa aibe punct ridicat de inflamabilitate si cat mai scazut de congelare

d. toate de mai sus

1236

1

Folosind o pompa centrifuga la o turatie mai mare decat cea proiectata poate cauza:

a. micsorarea tolerantelor dintre partile in miscare;

b. micsorarea alunecarii pe partea de aspiratie a pompei;

c. corodarea;

d. cavitatie si uzura excesiva.

1237

1

Fonta de turnare este rezistenta la acizi si contine :

a. Pana la 14 % Si si se prelucreaza foarte greu

b. Pana la 14 % Si si se prelucreaza usor cu scule taietoare;

c. Pana la 14 % C si este rezistenta la foc;

d. Pana la 30 % Cr si nu este rezistenta la foc.

1238

1

Fonta dura are o compozitie deosebita si este turnata in cochilii metalice. Datorita unei raciri mai

rapide, patura superficiala se solidifica sub forma de:

a. Fonta de turnare;

b. Fonta maleabila;

c. Fonta alba si dura;

d. Fonta bruta;

516 of 606

1239

1

Forta arcului reductorului de presiune ilustrat in fig. AHP-054, ca rezultat al comprimarii datorata

rotirii rotii de manevra, este echilibrata de:

a. micul arc din partea de jos a reductorului;

b. semnalul de la distribuitorul de comanda extern;

c. presiunea aburului pe partea interioara a supapei;

d. presiunea redusa care actioneaza pe partea inferioara a diagramei.

1240

1

Forta de actionare a pistonului pneumatic este asigurata de :

a. presiunea uleiului din camerele de lucru uniform distribuita pe

suprafetele acestora;

b. presiunea aerului din camerele de lucru uniform distribuite pe

suprafetele acestora;

c. presiunea aerului din cilindrul pistonului care este variabila si distribuita

dupa o lege oarecare;

d. presiunea uleiului din cilindrul pistonului care este distribuita dupa o

lege liniara.

517 of 606

1241

1

Functia de baza a rotorului unei pompe centrifuge este de a:

a. creste presiunea lichidului pompat;

b. creste viteza lichidului pompat;

c. transforma energia potentiala a lichidului in energie cinetica;

d. separa aerul din lichidul pompat.

1242

1

Functia motorului de sincronizare de pe regulatorul DG-ului, indicat in fig.AHP-021 este:

a. pentru actionarea axului terminal la turatia de referinta (de calcul)

b. pentru a roti axul de actionare a regulatorului in timpul pornirii

c. pentru a asigura comanda de la distanta a regulatorului de turatie

d. pentru alimentarea lampilor de sincronizare a generatorului

518 of 606

1243

1

Functia principala a unui regulator de presiune montat in instalatia frigorifica este:

a. pentru limitarea presiunii minime in evaporator pentru a nu se atinge

temperaturi excesiv de reduse (coborate) in compartimente

b. pentru a mentine o presiune constanta de aspiratia compresorului,

indiferent de sarcina

c. pentru a mentine o presiune in serpentinele evaporatorului care asigura

temperaturi excesiv de reci in serpentine

d. pentru reglarea presiunii de aspiratie a compresorului la diferite sarcini

1244

1

Functia unui schimbator de caldura intr-un sistem frigorific este de a:

a. cobora temperatura agentului frigorific inaintea intrarii in valvula de

expandare

b. reduce posibilitatea agentului frigorific sa se intoarca la compresor

c. minimalizeaza transpirarea conductei de aspiratie

d. toate raspunsurile

1245

1

Functionarea analizoarelor de ceata de tip Graviner model Comparator si model Level este

asemanatoare, difera doar:

a. tubul de referinta

b. tubul de masurare

c. punctele de captare a cetii

d. tipul ventilatoarelor

1246 Functionarea compresorului de aer cu piston cu vibratii excesive indica , ca:

519 of 606

1

a. compresorul functioneaza in suprasarcina

b. motorul de actionare functioneaza in suprasarcina

c. suruburile de prindere de postament sunt slabite

d. curele de transmisie sunt prea tensionate

1247

1

Functionarea unui compresor de aer, cu miscare alternativa, fara un filtru de aer pe aspiratie va

produce:

a. depuneri de calamina pe clapeti si pistoane

b. uzura exagerata a clapetilor si pistoanelor

c. blocarea (infundarea) orificiilor de admisie

d. presiune excesiva la evacuarea compresorului

1248

1

Gaiacul din bucsa tubului etambou este de obicei lubrifiat cu:

a. unsoare consistenta

b. ulei

c. apa de mare

d. grasime animala

1249

1

Garnitura instalata in presetupa unei pompe este lubrefiata cu:

a. ungatoare prin picurare;

b. pompe de gresat;

c. ungator cu pahar;

d. scapari ale presetupei.

520 of 606

1250

1

Garnitura de etansare a presetupei a fost in mod repetat stransa, pana cand presetupa a ajuns

in partea de jos. Care din operatiile urmatoare trebuie efectuate daca scurgrerea continua sa fie

excesiva:

a. inlocuirea cu o garnitura cu sectiunea mai mare;

b. inlocuirea garniturii simple cu o garnitura armata cu sarma;

c. se continua adaugarea de garnituri si strangerea lor;

d. inlocuirea garniturii.

1251

1

Garnitura din calti (in sau canepa) este buna pentru a fi :

a. utilizata la temperaturi joase;

b. utilizata la temperaturi inalte;

c. utilizata unde centrarea este critica;

d. utilizata la supapele cu tija canelata necorespunzator.

1252

1

Aerul de alimentare in instalatiile de automatizare este impartit in patru clase de impurificare in

functie de

a. continutul de particule solide cu cele doua componente , dimensiunea

maxima a particulelor si concentratia acestora

b. continutul de umiditate in stare lichida si de vapori

c. continutul de ulei in stare lichida si de vapori

d. toate de mai sus

1253

1

Gruiele barcilor de salvare trebuie sa fie oricand gata de functionare astfel incat barcile de

salvare sa poata fi date la apa usor si sigur in urmatoarele conditii de inclinare maxime ale

corpului navei

a. transversale de 12 grd. si longitudinale de 7 grd.

b. transversale de 15 grd. si longitudinale de 10 grd.

521 of 606

c. transversale de 10 grd. si longitudinale de 5 grd.

d. transversale de 22 grd. si longitudinale de 7 grd.

1254

1

Gruiele barcilor de salvare trebuie sa fie oricand gata de functionare astfel incat barcile de

salvare sa poata fi date la apa usor si sigur in urmatoarele conditii de inclinare maxime ale

corpului navei :

a. transversale de 12 grd. si longitudinale de 7 grd.

b. transversale de 15 grd. si longitudinale de 10 grd.

c. transversale de 10 grd. si longitudinale de 5 grd.

d. transversale de 22 grd. si longitudinale de 7 grd.

1255

1

Imbinarile nedemontabile ale instalatiei frigorifice vor fi facute prin:

a. lipirea cu flacara

b. sudarea

c. lipirea cu electrod de argint

d. toate cele de mai sus

1256

1

Imediat inainte de inceperea procesului de incarcare a compresorului cu ulei frigorific conductele

prin care acesta circula trebuie slab conectate si:

a. spalate cu ulei frigorific curat

b. suflate cu agent frigorific

c. spalate cu o solutie de amoniac si alcool

d. conectate la compresor

522 of 606

1257

1

Imediat inainte de inceperea procesului de incarcare a compresorului cu ulei frigorific conductele

prin care acesta circula trebuie slab conectate si:

a. spalate cu ulei frigorific curat

b. suflate cu agent frigorific

c. spalate cu o solutie de amoniac si alcool

d. conectate la compresor

1258

1

In cazul incendiilor, aparute in zone deschise sau compartimente de pe nava, la produsele

petroliere, agentul de stingere cel mai eficient este:

a. apa

b. spuma chimica

c. CO2

d. aburul

1259

1

In cazul pompelor cu debit variabil excentricitaea se poate modifica de la

a. e= 0 (debit zero) la e= e max.(debit max)

b. e= 0 (debit zero) la e= e max/2(debit max)

c. e= 1 (debit zero) la e= 2 (debit max)

d. e= 1 (debit zero) la e= e max.(debit max)

1260

1

In cazul pompelor cu debit variabil excentricitaea se poate modifica de la

a. e= 0 (debit zero) la e= e max.(debit max)

b. e= 0 (debit zero) la e= e max/2(debit max)

c. e= 1 (debit zero) la e= 2 (debit max)

d. e= 1 (debit zero) la e= e max.(debit max)

523 of 606

1261

1

In cazul pompelor natura uzurii poate fi

a. uzura mecanica

b. uzura electromagnetica

c. uzura chimica

d. uzura mecanica si uzura chimica

1262

1

In cazul pompelor natura uzurii poate fi

a. uzura mecanica

b. uzura electromagnetica

c. uzura chimica

d. uzura mecanica si uzura chimica

1263

1

In combaterea incendiilor la echipamente electrice cel mai eficient agent de stingere este:

a. apa pulverizata

b. aburul

c. spuma mecanica

d. CO2

1264

1

In combaterea incendiilor la echipamente electrice cel mai eficient agent de stingere este:

a. apa pulverizata

b. aburul

524 of 606

c. spuma mecanica

d. CO2

1265

1

In interiorul statiei de CO2, intr-un loc vizibil se va afisa:

a. instructiuni de punere in functiune

b. schema instalatiei de stins incendiu

c. schema incaperilor pe care le deserveste

d. toate de mai sus

1266

1

In locurile de instalare a barcilor de salvare, marginea exterioara a puntii se va prevedea cu:

a. o rama care sa impiedice alunecarea picioarelor oamenilor care

deservesc gruiele de barca si barcile de salvare

b. o platforma pentru a asigura o inaltime corespunzatoare oamenilor care

deservesc gruiele de barca si barcile de salvare

c. o scara metalica pentru a asigura o pozitie corespunzatoare oamenilor

care deservesc gruiele de barca si barcile de salvare

d. un carlig pentru degajarea rapida a barcii de salvare in caz de urgenta

1267

1

In mod normal instalatia de gaz inert este prevazuta cu:

a. doua ventilatoare montate in serie

b. doua ventilatoare montate in paralel

c. un ventilator si un compresor

d. doua compresoare montate in serie

525 of 606

1268

1

In mod practic nu exista pompa care sa functioneze fara uzura, dar cerinta este ca aceasta sa

se produca intr-un timp cat mai indelungat. Acest lucru se obtine prin;I alegere corespunzatoare

a pompei; II intretinere permanenta

a. Numai I

b. Numai II

c. Atat I cat si II

d. Nici I si nici II

1269

1

In mod uzual concentratia de oxigen din gazul inert obtinut din gazele de ardere de la caldari

este mentinut la valori cuprinse intre:

a. 2% si 10% din volum

b. 3% si 8% din volum

c. 4% si 5% din volum

d. 5% si 21% din volum

1270

1

In proiectarea echipamentelor si a tubulaturilor hidraulice se tine cont de minimizarea

turbulentelor fluidului hidraulic aceasta cauzand

a. vibratia moleculara a lichidului

b. pierderi de energie

c. variatii mari ale presiunii

d. distrugeri mecanice ale valvulelor de comanda

1271

1

In scopul asigurarii bunei functionari a pompei cu roti dintate angrenarea dintre cele doua roti

trebuie sa fie etansa pentru a..

a. separa camera de refulare de cea de aspiratie

b. se evita dezamorsarea pompei

526 of 606

c. se putea mari debitul pompei

d. se micsora pierderile de lichid

1272

1

In scopul reducerii poluarii apei de mare prin descarcarile de hidrocarburi conform normelor

internationale, petrolierele trebuie sa dispuna de

a. tancuri de decantare a caror capacitate trebuie sa fie de cel putin 3 %

din capacitatea de transport

b. un sistem de supraveghere si control al descarcarii hidrocarburilor

prevazut cu un dispozitiv inregistrator de hidrocarburi

c. inregistrare a cantitatii totale de hidrocarburi deversate si sa opreasca

descarcarea atunci cand nu sunt respectate concentratiile din normele

internationale

d. toate de mai sus

1273

1

In situatia cand presiunea gazelor din cargotanc creste:

a. punctul de fierbere al lichidului creste

b. punctul de fierbere al lichidului scade

c. punctul de fierbere al lichidului ramane neschimbat

d. variatia presiunii gazului din tanc nu are influienta asupra punctului de

fierbere al lichidului

1274

1

In timpul functionarii sistemului frigorific cu mai multe compartemente frigorificet, utilizand un

compresor cu debit fix, numai doua din cinci compartimente sunt racite. Daca doua

compartimente aditionale ar trebui aduse simultan in procesul de racire, atunci

a. presiunea de refulare ar scadea cu 25 psi la inceputul perioadei de

racire

b. volumul de subracire a condensorului ar creste cu aproximativ 5 grade

F

c. presiunea de aspiratie ar creste temporar cu cel putin 1 psi

d. presiunea de aspiratie ar ramane la fel ca inainte de a fi adaugate

527 of 606

compartimentele

1275

1

In timpul functionarii unei pompe cu paleti glisanti, paletii se deplaseaza in canale datorita

a. energiei cinetice a fluidului si raman mereu in contact cu peretele

interior al carcasei

b. fortei centrifuge si raman mereu in contact cu peretele exterior al

carcasei

c. fortei centrifuge si raman mereu in contact cu peretele interior al

carcasei

d. fortei tangentiale si raman mereu in contact cu peretele interior al

carcasei

1276

1

In timpul functionarii unei pompe cu roti dintate la fiecare rotatie completa

a. fiecare dinte transporta un volum de lichid egal cu un gol dintre doi dinti

b. doi dinti consecutivi transporta un volum de lichid egal cu un gol dintre

ei

c. fiecare dinte transporta un volum variabil de lichid functie de turatia

pompei

d. pompa va refula un volum constant de lichid indiferent de turatie

1277

1

In timpul scaderii temperaturilor din camerele unei instalatii frigorifice care din dispozitivele

indicate se foloseste pentru a preveni presiunea excesiva a gazului la aspiratia compresorului?

a. o supapa de limitare a presiunii pe conducta de aspiratie

b. presostat de presiune maxima

c. valvula electromagnetica

d. presostat de presiune minima

528 of 606

1278

1

In timpul stationarii la ancora, lantul de ancora trebuie asigurat de

a. numai de frana vinciului de ancora

b. opritorul de lant sau opritorul rotirii inverse a cabestanului cu

castanetele

c. surubul de oprire

d. cheia ( de impreunare)

1279

1

Inainte de prima punere in functiune a unei pompe cu inel de lichid

a. pompa se umple total cu lichid auxiliar

b. pompa se umple partial cu lichid auxiliar

c. pompa se umple partial cu ulei

d. pompa se porneste cu purja deschisa pana se amorseaza pompa dupa

care se inchide

1280

1

Inaltimea de aspiratie statica a unei pompe centrifuge orizontale este diferenta de inaltime dintre

a. nivelul lichidului in tancul de refulare si nivelul lichidului in tancul de

aspiratie

b. nivelul lichidului in tancul de refulare si centrul pompei

c. nivelul lichidului in tancul de aspiratie si axul pompei

d. nivelul de imersiune al sorbului la aspiratie si nivelul in tancul de

refulare

1281

1

Incaperile pentru statiile de CO2 vor avea:

a. izolatii ignifugate

b. pereti etansi la foc si consolidati

c. usi de acces din compartimentele adiacente

529 of 606

d. instalatie de ventilatie comuna cu camerele de locuit

1282

1

Incaperile pompelor de marfa de la petroliere trebuie sa fie prevazuta cu ventilatie artificiala de

extractie separata pentru fiecare incapere care sa asigure cel putin numarul de schimburi pe ora

de

a. 20

b. 15

c. 10

d. 5

1283

1

Incarcarea instalatiei frigorifice trebuie sa fie realizata prin adaugarea:

a. vaporilor de agent frigorific numai in rezervor

b. agent frigorific lichid numai la partea inferioara a rezervorului

c. agent frigorific lichid numai la partea de sus a rezervorului

d. agent frigorific lichid sau la partea inferioara sau la partea superioara

1284

1

Incendiile initiale la scaparile de gaze lichefiate acolo unde este posibil, vor fi combatute:

a. folosind tunurile de apa

b. folosind tunurile cu spuma chimica

c. prin oprirea scurgerii gazelor

d. folosind instalatia de CO2

1285 Inchizatorul hidraulic al instalatiei de gaz inert are rolul de a:

530 of 606

1

a. nu permite gazelor de hidrocarburi sa patrunda in cargotancuri

b. permite gazelor de hidrocarburi sa patrunda in cargotancuri

c. nu permite patrunderea gazelor de hidrocarburi din cargotancuri in C.M.

d. nu permite trecerea catre cargotanc a unui gaz cu o concentratie de

oxigen mai mare de 5%

1286

1

Inelul labirint la o pompa centrifuga se uzeaza datorita

a. fortelor de frecare ce apar datorita miscarii relative a inelului labirint fata

de rotor

b. actiunii elementelor chimice ale unui lichid asupra materialului cu care

vine in contact

c. actiunii particulelor abrazive care circula prin interstitiul format de inel si

rotor

d. vascozitatii fluidului vehiculat de pompa care datorita tensiunii

tangentiale ce apare intre straturile de fluid, duce la dislocarea de material

din inelul labirint

1287

1

Instalatia de stingere a incendiului cu CO2 se bazeaza pe princpiul:

a. racirea compartimentului unde are loc incendiul

b. umplerea volumului liber al unei incaperi inchise cu CO2 pentru

reducerea continutului de oxigen

c. izolarea materialului combustibil

d. izolarea sursei de incendiu

1288

1

Instalatiile antiincendiu trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

a. sa nu intensifice prin actiunea lor arderea

b. sa fie oricand gata de functionare

c. sa fie sigure in exploatare

531 of 606

d. toate cele de mai sus

1289

1

Instalatiile de apa potabila si tehnica la bordul navelor:

a. pot fi temporar interconectate cu un racord detasabil

b. sunt permanent interconectate

c. nu pot fi niciodata interconectate

d. pot fi conectate daca sunt folosite pentru apa de spalare

1290

1

Instalatiile de stingere a incendiului cu apa se bazeaza pe principiul:

a. racirii focarului de incendiu

b. reducerea cantitatii de CO2

c. izolarea sursei de incendiu

d. izolarea materialului combustibil

1291

1

Instalatiile de stingere cu apa dupa modul cum actioneaza asupra incendiului pot fi impartite in:

a. instalatii cu jet cinetic de apa

b. instalatii cu apa pulverizata

c. instalatii de inundare

d. toate cele de mai sus

1292

1

Instalatiile de stingere volumica a incendiilor utilizeaza urmatorii agenti:

a. abur

532 of 606

b. gaze inerte

c. CO2

d. toate cele de mai sus

1293

1

Instrumentul folosit mereu in legatura cu un salinometru, pe un generator de apa tehnica, este:

a. pirometru

b. termometru

c. higrometru

d. hidrometru

1294

1

Interzicerea eliminarii in atmosfera a agentilor frigorifici halogenati cu flor si carbon presupune

ca agentul frigorific sa fie:

a. recuperat

b. reclamat

c. reciclat

d. distrus

1295

1

Intr-o instalatie frigorifica agentul de racire absoarbe caldura latenta de vaporizare in:

a. compresor

b. condensor

c. rezervorul de lichid

d. vaporizator

533 of 606

1296

1

Intr-o instalatie frigorifica cantitatea de caldura absorbita de agentul frigorific este reglata la:

a. compresor

b. condensator

c. serpentina evaporatorului

d. valvula de laminare

1297

1

Intr-o instalatie frigorifica de tipul cu expansiune directa, comanda de pornire-oprire a

compresorului pentru a-si face ciclul de functionare este data de:

a. termostat

b. presostatul de inalta presiune

c. ventilul electromagnetic

d. presostatul diferential presiune

1298

1

Intr-un distilator, apa de alimentare se va vaporiza brusc, in prima etapa, datorita:

a. presiuni din camera de evaporare care este mai mica decat presiunea

de saturatie ce corespunde apei de alimentare

b. temperaturii care este mai mare decat temperatura de evaporare a apei

de alimentare

c. suprafetelor schimbatorului de caldura care sunt amplasate direct in

calea apei de intrare

d. orificiilor care pulverizeaza apa incalzita, care intra in camera de

evaporare

1299

1

Intrucat apa de racire a scruberului instalatiei de gaz inert este foarte acida evacuarea ei se

face:

a. direct peste bord

b. printr-un separator

534 of 606

c. printr-un filtru

d. printr-un epurator

1300

1

Inundarea accidentala a compartimentului de masini prin tubulatura de santina este prevenita

de:

a. valvulele cu retinere montate pe tubulatura de aspiratie a santinei

b. folosind o pompa de santina cu miscare alternativa (volumica)

c. montand ejectoare la toate sorburile de santina

d. montand un robinet de retinere cu clapeta inaintea fiecarei valvule de

santina

1301

1

Inundarea accidentala a compartimentului masini de catre tubulatura principala de santina este

prevenita de:

a. clapetii valvulelor de retinere montate pe tubulatura de aspiratie a

santinei

b. folosind o pompa de santina cu miscare alternativa cu piston

c. montand ejectoare la toate sorburile de santina

d. montand o valvula oscilanta de retinere inaintea fiecarei valvule de

santina

1302

1

Jocurile excesive din mecanismul supapei pompei cu piston duplex vor cauza:

a. micsorarea cursei pompei in mod continuu la ambele capete pentru

ambii cilindri

b. oprirea pistoanelor la mijlocul cursei

c. reducerea debitului pompei

d. uzura supapelor de amortizare

535 of 606

1303

1

La bordul navelor de marfa cu un tonaj brut de 20000 tone si mai mult, barcile de salvare trebuie

sa poata fi lansate la apa daca este necesar cu ajutorul barbetelor, cu nava in mars la viteze de

pana la

a. 5 noduri in apa calma

b. 5 noduri in mare agitata

c. 10 noduri in apa calma

d. barca de salvare nu poate fi lansata in mars

1304

1

La bordul navelor de marfa toate plutele de salvare trebuie

a. sa aiba barbeta legata in permanenta la nava si cu un dispozitiv de

lansare libera si daca este gonflabila, umflarea sa se faca dupa ce se

dezleaga barbeta de la postul de lansare

b. sa aiba barbeta legata in permanenta la nava si cu un dispozitiv de

lansare libera si daca este gonflabila, umflarea sa se faca automat in caz

naufragiu

c. sa aiba barbeta legata in permanenta de barca de salvare cea mai

apropiata, iar in caz de abandon se vor lansa impreuna

d. sa aiba barbeta legata in permanenta de gruiul de lansare iar daca este

gonflabila, umflarea sa se faca imediat ca a fost deschisa valvula buteliei

de aer

1305

1

La care din urmatoarele intervale de timp supapele de siguranta ale pompelor de marfa ale

petrolierelor trebuiesc verificate

a. inaintea fiecarei operatiuni de descarcare a marfii

b. cel putin o data la fiecare plecare in voiaj

c. cel putin o data pe an

d. la inspectiile de la doi ani

1306

1

La compresorul cu piston procesele de aspiratie, compresie si refulare au loc pe parcursul

536 of 606

a. unei rotatii complete

b. doua rotatii complete

c. trei rotatii complete

d. patru rotatii complete

1307

1

La instalatiile frigorifice cu evaporatoare multiple dozarea agentului frigorific din fiecare

serpentina a spatiului de congelare este realizata de:

a. valvula de laminare Kinstone

b. valvulele de laminare ale serpentinelor individuale

c. valvula electromagnetica de pe conducta de lichid

d. valvulele de reglare a presiunii de vaporizare din toate compartimentele

cu exceptia celui mai rece

1308

1

La nave ejectoarele sunt folosite in:

a. instalatiile de curatare la petroliere

b. instalatiile de evacuare a apelor uzate

c. instalatiile de alimentare cu apa a caldarilor navale

d. toate cele de mai sus

1309

1

La navele petroliere cu supape la tancurile de marfa actionate manual cel mai folosit tip de

supapa este

a. supapa fluture

b. supapa cu bila (sferica)

c. ventil de inchidere

d. supapa de retinere

537 of 606

1310

1

La o crestere a temperaturii volumului agentului hidraulic:

a. se contracta

b. ramane acelasi

c. ramane constant daca presiunea scade

d. creste

1311

1

La o instalatie de conditionare a aerului sau frigorifica sistemul de purjare este folosit pentru:

a. purjarea uleiului de ungere din agentul frigorific lichid

b. recuperarea apei purjate din sistem

c. separarea gazelor toxice (nocive) din rezervor

d. purjarea gazelor necondensabile fara pierderea agentului frigorific

1312

1

La o instalatie frigorifica, daca apa de racire a condensatorului lipseste:

a. valvula electromagnetica se va inchide

b. ventilul de laminare se va inchide

c. compresorul frigorific se va opri

d. valvula Kingstone se va deschide

1313

1

La o pompa cu angrenaj elicoidal lichidul este impiedicat sa se scurga la iesirea axelor de

a. suprapunerea spatiilor dintre dintii angrenajului

b. un rulment cu role

c. o presetupa

538 of 606

d. garniturile de etansare de la capatul axului

1314

1

La o pompa cu pistonase radiale schimbarea de sens si reglarea debitului de fluid se realizeaza

modificand

a. distribuitorul central

b. pistonul plunjer radial

c. excentricitatea rotorului

d. corpul cilindrului

1315

1

La petroliere care din urmatoarele tipuri de valvule vor functiona cu comanda hidraulica

a. valvula cu ventil de inchidere

b. valvula cu bila

c. valvula tip fluture

d. valvula cu un singur sens

1316

1

La petroliere pompele de marfa sunt folosite pentru

a. descarcarea marfii

b. incarcarea marfii

c. balastarea, debalastarea tancurilor de balast separat

d. toate cele de mai sus

1317 La petroliere sunt folosite de obicei urmatoarele sisteme de aerisiri

539 of 606

1

a. sistem de aerisire independent

b. sistem de aerisire comun

c. sistem de aerisire de tip grupat

d. toate cele de mai sus

1318

1

La petrolierele noi compartimentul pompelor de marfa este amplasat in :

a. prova compartimentului masini

b. pupa compartimentului masini

c. in compartimentului masini

d. la centrul navei

1319

1

La petrolierele unde se folosesc valvule actionate manual indicatorul de pe tija valvulei ne ar ata

a. ce procent din lungimea totala a cursei sale a parcurs ventilul

b. continutul de oxigen din tanc

c. cate ture a fost deschisa valvula

d. nivelul de ulei din tanc

1320

1

La pompele centrifuge piesa cea mai expusa la uzura este

a. corpul pompei

b. rotorul

c. capacul de etansare

d. corpul pompei; rotorul; capacul de etansare

540 of 606

1321

1

La pompele centrifuge piesele cele mai expuse la uzura sun t

a. Sistemul de etansare mecanic sau moale

b. Arborele cu lagarele sale si bucsa de protectie al arborelui

c. Rotorul

d. Toate de mai sus

1322

1

La pompele centrifuge piesele cele mai expuse uzurii sunt

a. etansarea mecanica

b. rotorul

c. corpul pompei

d. etansarea mecanica + rotorul

1323

1

La pompele cu piston este preponderenta uzura datorata

a. actiunii chimice a fluidului

b. cavitatiei

c. coroziunii

d. abraziunii

1324

1

La schema hidraulica din fig.AHP-041 simbolul pompei indica:

541 of 606

a. pompa cu roti dintate si debit constant

b. pompa cu debit constant de constructie nedefinita

c. pompa cu surub cu debit constant

d. pompa cu debit constant rotativa, bidirectionala

1325

1

La testarea instalatiei frigorifice cu agent R-22 pentru neetansietati, care din urmatoarele

afirmatii este corecta:

a. pentru a sesiza scurgerile minime trebuie sa se foloseasca cea mai

mare flacara posibila a arzatorului cu halogen

b. flacara arzatorului cu halogen va deveni albastra in prezenta agentului

frigorific R-22

c. arzatoarele cu halogen sunt utile pentru localizarea scurgerilor de agent

frigorific R-22 foarte mici

d. testarea rapida a scurgerilor de agent frigorific este posibila cu arzatorul

de halogen, deoarece nu exista un timp de intarziere intre momentul cand

aerul intra in tubul de control al arderii, pana cand loveste placa

542 of 606

1326

1

La un motor hidraulic cu pistonase axiale cu capacitate (volum) cilindrica fixa, turatia variaza prin

a. reglarea raportului dintre momentul de torsiune (cuplu) si turatie prin

limitatorul de torsiune al motorului

b. prin directionarea debitului de la evacuare din motor printr-o conducta

de ocolire

c. mentinerea unei intrari constante a debitului si presiunii

d. reglarea vitezei de intrare a uleiului (modificarea debitului)

1327

1

La un sistem de guvernare electro-hidraulic, care din dispozitivele indicate va impiedica carma

sa depaseasca unghiul de bandare la semnalul dat de timona ?

a. axiometrul (indicatorul de unghi)

b. sistemul de urmarire

c. emitatorul electric

d. limitatorul de unghi al carmei

1328

1

La un sistem de guvernare electrohidraulic, deteriorarea produsa de blocarea carmei este

impiedicata de :

a. arcurile de amortizare

b. supapele de siguranta

c. curgerea uleiului prin pompe

d. amortizare pneumatica

1329

1

La un sistem de guvernare electrohidraulic, franarea carmei la capat de cursa este limitata de :

a. un mecanism diferential

543 of 606

b. arcurile de rapel

c. un acumulator hidraulic

d. sistemul de franare si supapele de siguranta

1330

1

Limita de inflamabilitate a amestecului vapori de petrol - aer este cuprinsa intre:

a. 1,5% si 99% din volumul atmosferei

b. 10% si 90% din volumul atmosferei

c. 1% si 10% din volumul atmosferei

d. 1% si 15% din volumul atmosferei

1331

1

Macaralele hidraulice trebuie incalzite adecvat inainte de operare deoarece:

a. piesele in miscare relativa trebuie sa se dilate corespunzator

temperaturii de lucru

b. permite incalzirea supapelor de siguranta pentru a fi testate adecvat

c. filtrele hidraulice opereaza numai pe timpul incalzirii

d. fluidul hidraulic trebuie sa aiba vascozitate adecvata

1332

1

Majoritatea sistemelor de guvernare hidraulice sunt prevazute cu supape de siguranta care :

a. functioneaza cand carma este in plan diametral

b. elimina excesul de presiune din sistemul hidraulic

c. protejeaza ansamblul de conducte la lovitura carmei

d. elimina presiunea in exces din telemotor

544 of 606

1333

1

Materialele din care se confectioneaza canalele de ventilatie trebuie sa fie; I necombustibili, II

rezistente la coroziune

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I si nici II

1334

1

Materialul din care se confectioneaza supapele la o pompa cu piston este

a. bronzul

b. fierul

c. otelul

d. fonta

1335

1

Materialul din care se executa o barca de salvare este

a. lemnul pentru ca are o greutate specifica mica, si pret de cost relativ

scazut

b. metalul(otel) sau aliaje de aluminiu construite in sistem transveral cu

chesoane etanse

c. materiale plastice care nu corodeaza, nu putrezesc si sunt

antimagnetice

d. toate de mai sus

1336

1

Mecanismele de baza pentru procesul de filtrare sunt I filtrare de suprafata; II filtrare de

adancime (profunzime)

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

545 of 606

d. nici I si nici II

1337

1

Mecanismul de urmarire la un sistem de guvernare este pentru a asigura o pozitie carmei pentru

fiecare pozitie comandata de timona. De aceea, mecanismul de urmarire trebuie :

a. sa readuca rapid dispozitivul de reglare a cursei variabile a pistonaselor

pompei principale la cursa zero, tocmai cand carma realizeaza unghiul

comandat

b. sa mentina unghiul de cursa variabil al pistonaselorpompei principale

dupa ce carma a realizat unghiul de bandare

c. sa mareasca treptat unghiul de cursa variabila al pistonaselor pompei

principale cand carma atinge unghiul comandat

d. sa readuca dispozitivul ce realizeaza cursa variabila al pompei

principale treptat la cursa zero cand carma realizeaza unghiul comandat

1338

1

Mediile filtrante mai des folosite in instalatiile ce vehiculeaza fluide sunt

a. sitele si filtrele bobinate

b. impaslituri fibroase si pulberi sinterizate

c. filtre lamelare

d. toate de mai sus

1339

1

Mediul hidraulic contaminat dintr-o instalatie hidraulica afecteaza

a. durabilitatea functionala a elementelor si fiabilitatea instalatiei

b. performantele functionale ale instalatiei (masinii) si frecventa de

reparatie a instalatiei

c. siguranta operationala si eficienta economica a instalatiei

d. toate de mai sus

546 of 606

1340

1

Momentul de rotatie al motorului pneumatic cu paleta este direct proportional cu :

a. presiunea fluidului de lucru asupra paletei

b. presiunea maxima a pompei

c. debitul maxim al pompei

d. debitul fluidului ce intra in motor

1341

Natura fluidelor vehiculate prin ejector sunt: I - aceeasi natura; II - de natura diferita

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I si nici II

1342

Ne putem referi la presiunea unui lichid care paraseste o pompa ca la:

a. inaltime totala

b. inaltime (presiune) de refulare

c. presiune de aspiratie pozitiva neta

d. inaltime de aspiratie

1343

Neetansietatea clapetilor unui compresor de aer poate fi rezultatul

a. presiunii de evacuare excesive

b. frecarii lovirii, prafului si impuritatilor

c. turatiei excesive a compresorului

d. sistemului de ungere defect

1344

Numarul de butelii de aer existent pe nava este:

a. o butelie pentru lansarea MP

b. doua butelii una pentru lansare MP si alta pentru lansare MA

c. trei butelii, doua pentru lansare MP si o butelie pentru lansarea MA

d. patru butelii, doua pentru lansare MP, o butelie pentru lansare MA si o

butelie pentru tifon

1345

Numarul de butelii in care se pastreaza rezerva de aer comprimat pentru pornirea motoarelor

principale este ..

a. o butelie

b. doua butelii

c. trei butelii

d. patru butelii

1346

Numarul de guri de incendiu montate pe nave se determina din conditia ca in orice parte a

fiecarei incaperi, punti sau magazii sa poata ajunge cel putin:

a. cinci jeturi din ajutaje diferite

b. trei jeturi din ajutaje diferite

c. patru jeturi din ajutaje diferite

d. doua jeturi din ajutaje diferite

1347

Numarul minim de compresoare principale pentru navele ca zona de navigatie limitata trebuie sa

fie

a. unu

b. doua

c. trei

d. patru

1348

Numarul minim de pompe de incendiu, pentru navele de transport, fara a socoti pompa de

avarie, este:

a. o pompa pe instalatia de stins incendiu fiind dublata de o alta pompa

din compartimentul de masini

b. doua pompe pe instalatia de stins incendiu cu jet de apa

c. trei pompe pe instalatia de stins incendiu cu jet de apa

d. societatile de clasificare nu prevad numarul de pompe de pe instalatia

de stins incendiu cu jet de apa

1349

O marime caracteristica a ejectoarelor este coeficientul de ejectie U. Acesta se calculeaza cu

urmatoarea relatie intre debite: (Qo = fluidul motor; Q1 = fluidul de lucru)

a. Qo/Q1

b. Q1/Qo

c. Q1 - Qo

d. Qo - Q1

1350

O marire a tolerantelor rotorului intr-o pompa rotativa va avea ca efect:

a. marirea presiunii de refulare

b. micsorarea debitului pompei

c. micsorarea cavitatiei pompei

d. micsorarea jocului segmentului de contrapresiune

1351

O nava care respecta regulile privind poluarea, manipularea si descarcarea reziduurilor se face

prin:

a. pastrarea la bord a reziduurilor

b. tratarea reziduurilor intr-un sistem aprobat

c. pomparea reziduurilor, intr-un container aprobat, la mal

d. pastrarea la bord a reziduurilor+tratarea reziduurilor intr-un sistem

aprobat+pomparea reziduurilor, intr-un container aprobat, la mal

1352

O pompa centrifuga este proiectata sa aiba un joc admisibil la montaj de 0,051 mm. Intre rotori

si carcasa pompei pentru a dezvolta o viteza de curgere de 189,27 litri/minut la 2068 KPa. Dupa

un an de functionare jocul a crescut la 0,203 mm. cu presiunea

a. mai mic de 189,27 litri/min. din cauza cresterii jocului

b. 189,27 l./min. deoarece presiunea este neschimbata

c. mai mare de 189,27 l./min. din cauza alunecarii reduse

d. mai mare decat 189,27 l./min. din cauza randamentului mai mare

1353

O pompa centrifuga poate avea probleme cu pomparea lichidului cand este pornita prima data

daca

a. etansarea tubulaturii nu este asigurata

b. pompa nu este amorsata

c. inelul de etansare este incorect montat

d. rotorul este inundat

1354

O pompa centrifugala dezvolta gradual o presiune de refulare insuficienta. Ca masura corectiva

se impune:

a. inlocuirea garniturilor uzate

b. deschiderea minima a valvulei de refulare

c. inlocuirea garniturilor uzate ale arborelui si rotorului

d. deschiderea minima a valvulei de aspiratie

1355

O pompa cu pistonase axiale difera de o pompa cu pistonase radiale dupa modul cum sunt

pozitionate pistonasele, la pompa cu pistonase axiale acestea sunt asezate

a. radial fata de ax

b. paralel unul fata de altul si fata de ax

c. paralel unul fata de altul dar in unghi fata de ax

d. in unghi unul fata de altul si fata de ax

1356

O pompa cu roti dintate trebuie pornita cu valvula de refulare

a. usor deschisa

b. in pozitie neutra

c. deschisa la maximum

d. deschisa la jumatate

1357

O pompa este definita ca un dispozitiv care:

a. produce presiune

b. introduce energie unui fluid pentru a se deplasa de la nivelul A la nivelul B

c. creeaza vacuum pentru a deplasa lichidul in toate instalatiile

d. dezvolta energie potentiala

1358 O refulare neadecvata a unei pompe de santina cu piston este cel mai adesea cauzata de:

a. clapetul de aspiratie defect

b. filtru de aspiratie infundat

c. peretii cilindrului cu rizuri

d. valvula de purjare infundata

1359

O reglare a zonei de masura proportionala la un manometru cu tub Bourdon este realizata prin: I

- reglarea lungimii efective a bratului intre capatul tubului Bourdon si centrul de rotatie al rotii

dintate; II - reglarea pozitiei acului indicato fata de

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I si nici II

1360

O sageata imprimata pe corpul unei valvule, indica

a. directia de deplasare a organului de inchidere

b. pozitia inchis

c. pozitia deschis

d. directia de curgere

1361

O strangulare mica la intrarea in valvula de expandare va provoca:

a. fluctuatii ale presiunii de aspiratie

b. oscilatii slabe ale presiunii de refulare

c. valvulele de expandare sunt concepute sa permita trecerea particolelor

mici, deci nu vor apare perturbari ale sistemului

d. gheata este singura cauza, si se va topi curand datorita supraincalzirii;

nu vor fi efecte nedorite

1362

O unsoare aditivata cu grafit va fi folosita eficient pentru lubrifierea: I - lagarului vinciului de

balansina; II - lagarului pompei de ulei

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I si nici II

1363

Obstructionarea unei valvule de expandare poate fi indicata de un evaporator insuficient de racit

si:

a. o presiune de descarcare mai mare decat cea normala

b. inghet la intrarea in evaporator

c. o scadere a inghetului pe uscator

d. inghet la partea de aspiratie a compresorului

1364

Ofiterul mecanic de cart observa ca garnitura de etansare a arborelui compresorului frigorific s-a

deteriorat. In aceasta situatie trebuie sa:

a. opreasca imediat compresorul si sa inchida valvula de aspiratie si

refulare

b. sa goleasca sistemul si sa izoleze scurgerea

c. sa inchida valvula de aspiratie, sa opreasca compresorul si sa

inlocuiasca garnitura

d. sa reduca turatia compresorului si sa inlocuiasca rapid sistemul de

etansare

1365

Opritoarele de flacara sunt:

a. dispozitive care se monteaza pe tubulatura de ventilatie pentru a

preveni trecerea flacarilor spre cargotanc dar nu restrictioneaza trecerea

gazelor

b. dispozitive care se monteaza pe tubulatura de ventilatie pentru a

preveni trecerea flacarilor din cargotanc in atmosfera exterioara dar nu

restrictioneaza trecerea gazelor

c. dispozitive care se monteaza pe tubulatura de ventilatie pentru a

preveni trecerea flacarilor si a gazelor

d. dispozitive care se monteaza pe tubulatura de ventilatie pentru a

preveni intrarea aerului in cargotancuri

1366

Parametrii pompelor cu surub sunt

a. Q = 0-50 m cub/h; p = 1000 N/m2; n = 100-300 rot/min

b. Q = 5-300 m cub/h; p = 2000 N/cm2; n = 600-800 rot/min

c. Q = 10-500 m cub/h; p = 3000 N/cm2; n = 500-1500 rot/min

d. Q = 50-600 m cub/h; p = 4500 N/cm2; n = 500-1500 rot/min

1367

Parametrii pompelor cu suruburi neetanse sunt

a. n = 5 000-10 000 rot/min; Q = 3- 300m cub/h ; p = 2000 N/cm2

b. n = 1000-1500 rot/min; Q = 10- 500m cub/h ; p = 4000 N/cm2

c. n = 1000-1500 rot/min; Q = 10- 500m cub/h ; p = 4500 N/cm2

d. n = 100-300 rot/min; Q = 0- 50m cub/h ; p = 1000 N/cm2

1368

Parametrii unei pompe cu paleti sunt

a. p max= 500 bar; Q= 10- 600 l/min; randamentul = 0,65

b. p max= 140 bar; Q= 4- 360 l/min; randamentul = 0,95

c. p max= 50 bar; Q= 0- 50 l/min; randamentul = 0,75

d. p max= 75 bar; Q= 0- 100 l/min; randamentul = 0,85

1369

Partea vinciului de ancora pe care se cupleaza lantul de ancora pentru ridicare se numeste

a. tambur

b. piesa de ghidare

c. barbotina

d. cabestan

1370

Pe baza regulilor societatii de clasificare (RNR) trebuie sa avem un sistem de guvernare care sa

asigure deplasarea carmei :

a. de o instalatie principala si de o instalatie de guvernare auxiliara

necesara in conditii de urgenta, cand sunt prevazute sisteme de putere

pentru guvernare duble

b. de la 35 grade dintr-un bord la 35 grade in celalalt bord pentru jumatate

viteza inapoi fara avarie

c. de la 35 grade dintr-un bord la 30 grade in celalalt bord sub 28 secunde

d. de la 15 grade intr-un bord la 15 grade in celalalt bord, in 30 secunde la

viteza de 7 noduri sau jumatate din viteza de deplasare maxima a navei

1371

Pe langa presiune majoritatea aparatelor de masura (indicatoarelor) pentru agentul frigorific sunt

prevazute cu o scala care indica:

a. temperatura gazului (agentului frigorific) saturat

b. temperatura gazului supraincalzit

c. temperatura absoluta

d. presiunea absoluta

1372

Pe masura ce unghiul de carma stabilit este obtinut ca rezultat al comenzii initiale, mecanismul

de urmarire al instalatiei de guvernare este :

a. in miscare asigurand o marime de intrare nula

b. nu este in miscare, asigurand astfel o marime de intrare nula

c. in miscare, asigurand o marime de intrare astfel incat sa pozitioneze

pompa principala pe cursa maxima

d. in miscare, asigurand marimea de intrare si pozitioneaza pompa

principala pe excentricitate sau unghi zero

1373

Pe navele de pasageri toate ambarcatiunile de salvare trebuie sa poata fi lansate la apa complet

incarcate cu persoane si echipament intr-o perioada de

a. 5 minute dupa ce a fost dat semnalul de abandonare a navei

b. 10 minute dupa ce a fost dat semnalul de abandonare a navei

c. 30 minute dupa ce a fost dat semnalul de abandonare a navei

d. o ora dupa ce a fost dat semnalul de abandonare a navei

1374

Pe traseele de ventilatie, conform prevederilor societatilor de clasificare se prevad clapeti contra

incendiului in apropierea peretelui de trecere ce vor fi prevazuti cu

a. comanda automata de actionare

b. dispozitive manuale de actionare manevrabile din ambele parti ale

peretelui sau puntii

c. sistem de indicare deschis si inchis

d. toate de mai sus

1375

Pe tubulatura de refulare, la iesirea din compresor, trebuie sa fie prevazuta o siguranta fuzibila

care intra in functiune la temperatura

a. 100+ sau - 5 grd. C

b. 110 + sau - 5 grd. C

c. 120 + sau - 5 grd. C

d. 125 + sau - 5 grd. C

1376

Pe un petrolier cu valvulele instalatiei de marfa actionate de la distanta automat, acestea sunt

actionate:

a. hidraulic

b. electric

c. cu abur

d. diesel

1377

Pentru a adauga agent frigorific (de racire), la partea de joasa presiune a unui sistem de

conditionare a aerului, trebuie introdus prin :

a. valvula de aspiratie sub forma de vapori

b. valvula de aspiratie sub forma de lichid

c. valvula de refulare sub forma de vapori

d. valvula de admisie/evacuare sub forma de lichid

1378

Pentru a completa agentul frigorific la partea de inalta presiune a unei instalatii de conditionare a

aerului, trebuie sa introduce-ti agentul frigorific prin:

a. supapa de evacuare sub forma de vapori

557 of 606

b. supapa de aspiratie sub forma de lichid

c. valvula de umplere sub forma de lichid

d. valvula de purjare a condensorului sub forma de vapori

1379

Pentru a da un randament maxim, compresoarele de aer in doua trepte sunt de obicei

a. montate orizontal

b. nu au niciodata montate filtre pe partea de aspiratie

c. dotate cu racitoare intermediare

d. functioneaza tot timpul neincarcate

1380

Pentru a mari debitul pompei cu pistonase radiale se procedeaza astfel

a. pe aceeasi axa se pot monta in paralel 2-3 randuri de cilindri

b. pe aceeasi axa se pot monta in serie 2-3 randuri de cilindri

c. pe aceeasi axa se pot monta in serie 2-3 randuri de cilindri

d. pe aceeasi axa se mareste diametrul pistonaselor

1381

Pentru a preveni incarcarea inutila a unui sistem de conditionare a aerului, in timp ce se mentine

temperatura indicata de termometrul uscat si umiditatea relativa stabilita la un sistem de

conditionare a aerului, trebuie :

a. sa se permita intrarea numai a unei cantitati de aer proaspat din

exterior pentru a asigura ventilatia corecta

b. sa se reduca sarcina sistemului de incalzire a aerului

c. sa se reduca presiunea compresorului

d. sa se actioneze continuu sistemul de purjare

1382

Pentru a realiza o uscare mai mare veti regla instalatia de conditionare a aerului prin : I -

reducerea debitului de apa rece prin serpentina de racire; II -cresterea temperaturii

preancalzitorului :

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I si nici II

1383

Pentru lansarea si ridicarea la post a barcilor in general, se foloseste una din urmatoarele

dispozitive :

a. grui rabatabile (basculante), la care bratul se rabate in jurul axului

orizontal al lagarului gruiei

b. grui gravitationale, realizate in constructii diverse, permitand o lansare

rapida a barcii

c. grui pivotante (radiale) care realizeaza aducerea la bord sau lansarea

barcii prin rotirea gruielor in lagarul vertical al acestora

d. toate de mai sus

1384

Pentru navele de transport presiunea minima la hidrant va fi:

a. 3,2 bar

b. 2,8 bar

c. 2,3 bar

d. 2 bar

1385

Pentru o depozitare in conditii de siguranta a buteliilor cu agent frigorific temperatura maxima

admisa la care pot fi expuse este:

a. 100gradeF

b. 125gradeF

c. 150gradeF

d. 175gradeF

1386

Pentru producerea gazului inert in generatorul de gaz inert se arde:

a. benzina

b. gaz petrolier lichefiat

c. motorina

d. toate cele de mai sus

1387

Persoanele familiar izate cu instalatiile frigorifice cu amoniac se obisnuiesc cu mirosul specific si

pot uita ca vaporii de amoniac:

a. in concentratii mici pot cauza moartea

b. se dizolva in transpiratie si cauzeaza arsuri caustice

c. vor arde sau exploda

d. toate cele de mai sus

1388

Personalul ce lucreaza cu instalatii frigorifice si cei supusi expunerii la agenti frigorifici ar trebui

sa poarte:

a. un ecran protector al fetii

b. un aparat de respirat

c. manusi de cauciuc

d. o masca de gaze universala

1389

Pierderea agentului frigorific in timpul procesului de purjare poate fi mentinut la minim prin:

a. actionarea continua a deshidratorului

b. purjarea prin supapa de evacuare

c. prin actionarea scurta (lovire) a manetei de actionare a valvulei de

purjare

d. inchiderea valvulei Kingstone de la conducta apei de racire

1390

Pompa centrifuga multietajata poate fi cel mai bine descrisa ca avand:

a. doua sau mai multe rotoare in aceeasi carcasa si montate pe acelasi ax

b. un singur rotor in trepte montat intr-o carcasa cu mai multe trepte

c. un joc radial mare intre rotor si carcasa pentru a preveni

supraancalzirea cauzata de frecare

d. o crestere a vitezei lichidului cu o scadere corespunzatoare a presiunii

in trepte

1391

Pompele cu inel de lichid sunt utilizate:

a. pentru crearea vidului necesar diverselor procese tehnologice

b. pentru amorsarea pompelor de combustibil

c. pentru amorsarea pompelor de transfer ulei

d. pentru amorsarea pompelor cu pistoane axiale

1392

Pompele cu inel lichid sunt utilizate:

a. pentru amorsarea pompelor cu piston

b. pentru amorsarea pompelor centrifuge

c. pentru amorsarea pompelor sumersibile la tancurile de marfa si

tancurile chimice

d. pentru amorsarea ejectoarelor

1393

Pompele cu

membrana sunt utilizate:

a. pentru pomparea lichidelor care nu trebuie sa vina in contact cu

elementele instalatiei de pompare

b. in instalatiile in care lichidul pompat sa nu fie alterat de uleiul de ungere

c. in instalatiile in care fluidul pompat sa nu se prelinga in cavitatea de

lucru

d. toate cele de mai sus

1394

Pompele cu paleti sunt utilizate in;

a. actionarile hidraulice

b. actionarile pneumatice

c. instalatiile de balast

d. instalatiile de racire a motoarelor navale

1395

Pompele cu pistonase axiale sunt prevazute cu orificiu in carcasa de drenare in carcasa pentru

a..

a. aerisi in caz de acumulare de aer in instalatie

b. drena apa acumulata in pompa inainte de pornirea ei

c. ajuta la indepartarea completa a uleiului hidraulic din instalatie inainte

de inceperea unor reparatii

d. preveni avariile cauzate de turbulenta si supraincalzirea uleiului

acumulat in corpul pompei ca urmare a unor scapari interne minore

1396 Pompele cu pistonase radiale lucreaza cu urmatorii parametri

a. p=300bar Q= 20-70l/min

b. p=500bar Q= 50 -1500l/min

c. p=100bar Q= 20-150l/min

d. p=25bar Q= 5 -25l/min

1397

Pompele cu surub neetanse se compun din;

a. doua suruburi cu filet trapezoidal unul antrenat de motor iar celalalt prin

intermediul rotilor dintate

b. trei suruburi cu filet witfort, unul antrenat de motor iar celelalte prin

intermediul rotilor dintate

c. doua suruburi cu filet dreptunghiular unul antrenat de motor iar celalalt

prin intermediul rotilor dintate

d. trei suruburi cu filet dreptunghiular unul antrenat de motor iar celelalte

prin intermediul rotilor dintate

1398

Pompele cu surub se clasifica

in;

a. pompe cu profil cicloidal

b. pompe cu surub neetanse

c. pompe cu surub cu un singur rotor

d. toate cele de mai sus

1399

Pompele cu surub sunt formate din;

a. doua sau mai multe suruburi fara sfarsit cu axele paralele avand spirele

patrunse intre ele

b. doua roti dintate si un surub fara sfarsit cu axele paralele avand spirele

patrunse intre ele

c. o roata dintata si un surub fara sfarsit cu axele paralele avand spirele

patrunse intre ele

d. oricare din cele de mai sus

1400

Pompele de curatare (strip) in general sunt actionate de:

a. masini alternative cu abur montate in camera pompelor

b. masini alternative cu abur montate in compartimentul masini

c. motoare electrice

d. turbine cu abur

1401

Pompele de curatare (strip) sunt pompe folosite la :

a. golirea ultimilor resturi de marfa din tancurile de marfa

b. golirea ultimilor cantitati de balast din tancurile de balast separat

c. balastarea tancurilor de reziduuri

d. toate cele de mai sus

1402

Pompele de marfa sunt antrenate de :

a. turbine cu abur

b. motoare electrice

c. compresoare de marfa

d. 1 sau 2

1403

Pompele hidraulice folosite in mod curent in instalatiile de guvernare sunt de tipul :

a. cu lobi

b. cu surub

c. cu pistonase axiale

d. cu roti dintate

1404

Pozitia carmei este indicata pe puntea de comanda de :

a. axiometru

b. sistemul de urmarire

c. pozitia telemotorului

d. pozitia distribuitorului principal

1405

Precizati ce parametru caracterizeaza functionarea pompei in retea?

a. debitul sau capacitatea de pompare care reprezinta cantitatea de fluid

pompata in unitatea de timp, masurata la flansa de refulare a pompei

b. inaltime manometrica de pompare (presiunea de pompare) ce

reprezinta lucrul mecanic util transmis fluidului de catre rotorul pompei

(cresterea energiei fluidului de catre rotorul pompei )

c. puterea necesara actionarii pompei ce reprezinta lucrul mecanic

transmis pompei in unitatea de timp, consumat in vederea vehicularii

debitului

d. debitul sau capacitatea de pompare care reprezinta cantitatea de fluid

pompata in unitatea de timp, masurata la flansa de refulare a

pompei+inaltime manometrica de pompare (presiunea de pompare) ce

reprezinta lucrul mecanic util transmis fluidului de catre rotorul pompei

(cresterea energiei fluidului de catre rotorul pompei )+puterea necesara

actionarii pompei ce reprezinta lucrul mecanic transmis pompei in unitatea

de timp, consumat in vederea vehicularii debitului

1406

Presiunea de proba hidraulica a unei butelii de aer va fi de:

a. 1,25pn

b. 1,5pn

c. 1,75pn

d. 2pn

1407

1

Presiunea relativa a aerului de alimentare al aparatelor din instalatiile pneumatice trebuie sa fie

de:1,4bar, 2,5, 4, 6, 8bar. Care este abaterea maxima acceptata de la aceste valori:

a. 5%

b. 10%

c. 15%

d. 20%

1408

Prevenirea degradarii mediului marin este o actiune cu caracter international, reglementata de

conventii si documente. Conform acestor conventii care este obligatia navelor de peste 400

TRB:

a. sa foloseasca distilatoare de apa

b. sa foloseasca separatoare de reziduuri petroliere

c. sa foloseasca separatoare de combustibil

d. sa foloseasca doua pompe de santina

1409

Prevenirea intrarii aerului fals prin jocul dintre ax si garnitura presetupei unei pompe centrifuge

sunt prevenite prin:

a. comprimarea garniturii

b. inele distantiere

c. etansare cu lichid

d. cutia de etansare

1410

Prezenta depunerilor si impuritatilor pe partea de apa sarata a unui racitor de ulei este de obicei

indicata de :

a. filtre de ulei imbacsite

b. curgerile de apa sarata in sistemul de ulei

c. scaderea presiunii uleiului de ungere

d. cresterea treptata a temperaturii uleiului

1411

Prima operatie care se efectueaza dupa realizarea centrajului pompei cu motorul de actionare

este;

a. rotirea libera a rotorului cand este actionat cu mana;

b. rotirea libera a rotorului pornind si oprind motorul de actionare;

c. verificarea sensului de rotatie a pompei;

d. verificarea sistemului de ungere a lagarelor

1412

Prima operatie care se efectueaza dupa realizarea centrajului pompei cu motorul de actionare

este;

a. rotirea libera a rotorului cand este actionat cu mana;

b. rotirea libera a rotorului pornind si oprind motorul de actionare;

c. verificarea sensului de rotatie a pompei;

d. verificarea sistemului de ungere a lagarelor.

1413

Prin repararea pompelor se urmareste restabilirea parametrilor energetici ai instalatiei, cat mai

apropiate de valorile de la punerea in functiune. Acest lucru se obtine prin;

a. schimbarea pompei uzate cu una noua;

b. corectarea jocurilor si a dimensiunilor pieselor uzate;

c. diverse procedee tehnologice;

d. efectuarea operatiunilor de corectare a jocurilor, a dimensiunilor

pieselor uzate si diverse procedee tehnologice;

1414

Principalul rol al opritorului lantului vinciului de ancora este sa;

a. desfaca capetele indoite ale paramei

b. absoarba socul de franare al vinciului de ancora

c. tina lantul de ancora in timpul stationarii la ancora

d. blocheze arborele intermediar al barbotinei

1415

Principiul de racire a focarului de incendiu sta la baza functionarii instalatiei de stingere:

a. cu apa

b. cu spuma

c. cu bioxid de carbon

d. cu haloni

1416

Principiul izolarii flacarii de obiectele aprinse sta la baza functionarii instalatiei de stingere cu:

a. jet de apa

b. gaz inert

c. spuma

d. apa pulverizata

1417

Principiul reducerii continutului de oxigen din zona focarului sta la baza functionarii instalatiei de

stingere:

a. cu jet de apa

b. cu bioxid de carbon sau gaz inert

c. cu perdea de apa

d. cu apa pulverizata

1418

Procedeul de verificare a centrarii unei pompe cu rigla este urmatorul;

a. se aseaza rigla perpendicular cu axa celor doi arbori, astfel incat sa se

sprijine pe generatoarele unei semicuple. Se executa masuratori in patru

puncte decalate la 90 de grade pe circumferinta cuplajului rotind cu mana

subansamblul;

b. se aseaza rigla paralel cu axa celor doi arbori, astfel incat sa se sprijine

pe generatoarea unei semicuple. Se executa masuratoarea in doua

puncte decalate la 180 de grade pe circumferinta cuplajului;

c. se aseaza rigla paralel cu axa celor doi arbori, astfel incat sa se sprijine

pe generatoarea unei semicuple. Se executa masuratori in patru puncte

decalate la 90 de grade pe circumferinta cuplajului rotind cu mana

subansamblul;

d. se aseaza rigla paralel cu axa celor doi arbori, astfel incat sa se sprijine

pe generatoarea unei semicuple. Se executa masuratori in sase puncte

decalate la 60 de grade pe circumferinta cuplajului rotind cu mana

subansamblul

1419

Punctul de aprindere al combustibilului din tancul de depozitare este definit astfel :

a. cea mai joasa temperatura la care combustibilul va degaja suficienti

vapori pentru a produce o flacara cand este aprins

b. cea mai joasa temperatura la care combustibilul va degaja suficienti

vapori pentru a continua sa arda odata ce este aprins

c. temperatura la care trebuie incalzit combustibilul pentru pulverizarea

corespunzatoare

d. temperatura la care combustibilul va arde in focarul cazanului

1420

Punctul de aprindere al unui produs petrolier indica :

a. viscozitatea

b. temperatura de congelare

c. volatilitatea

d. limita inferioara de explodare

1421

Punctul de inflamabilitate al unui lichid este :

a. temperatura la care arde liber

b. temperatura la care ceara de parafina din solutie incepe sa se

cristalizeze

c. cea mai joasa temperatura la care vaporizeaza suficient pentru a forma

un amestec aer-vapori inflamabil (exploziv)

d. capacitatea unui combustibil de a se aprinde la injectie intr-un cilindru

al motorului diesel

1422 Purja este montata la un compresor de aer pentru;

a. by- pass intre treapta de inalta si treapta de joasa presiune la sarcina

de 100% a compresorului

b. prevenirea unei presiuni excesive intre cele doua trepte de comprimare

c. reglarea presiunii de refulare

d. pornirea compresorului fara sarcina

1423

Purjarea aerului dintr-o instalatie electrohidraulica de guvernare este necesara cand :

a. se schimba pe actionare manuala

b. se cupleaza timona

c. sistemul a fost umplut cu ulei nou

d. indicatorul pozitiei carmei nu se potriveste cu pozitia timonei

1424

Purjarea aerului dintr-un sistem hidraulic este necesara cand:

a. se adauga cantitati mici de ulei

b. sistemul a fost supraincalzit

c. sistemul a fost golit si apoi umplut cu ulei nou

d. sistemul nu a functionat o perioada lunga de timp

1425

Purjarea buteliilor de aer se face;

a. prin ambele extremitati

b. manual

c. automat

d. toate cele de mai sus

1426

Purjarea este procesul pentru:

a. eliminarea umiditatii din instalatia frigorifica

b. separarea agentului frigorific de ulei

c. eliminarea gazelor necondensabile din instalatia frigorifica

d. reducerea cantitatii totale de agent frigorific din instalatie

1427

Racitoarele finale sunt folosite la compresoarele de aer pentru;

a. reducerea temperaturii aerului comprimat trimis catre butelie

b. reducerea densitatii aerului comprimat

c. amortizarea impulsurilor de presiune la refularea aerului din compresor

d. asigurarea expansiunii complete a aerului comprimat

1428

Racitoarele finale sunt folosite la compresoarele de aer pentru;

a. reducerea temperaturii aerului comprimat

b. reducerea densitatii aerului comprimat

c. amortizarea impulsurilor de presiune la aerul de evacuare

d. asigurarea expansiunii complete a aerului comprimat

1429

Recoacerea de normalizare se face pentru;

a. A elimina eventuale fisuri in structura materialului;

b. A indrepta deformatiile aparute in timpul tratamentului

c. A elimina influienta factorilor de mediu in timpul prelucrarii materialului;

d. A elimina influienta tratamentelor termice anterioare

1430

Recoacerea pentru maleabilizare urmata de racire inceata duce la obtiner

ea;

a. Cementitei globulare -o structura moale, preferata pentru prelucrarea

prin aschiere;

b. Austenitei globulare -o structura moale, preferata pentru prelucrarea

prin aschiere;

c. Cementitei cenusii - o structura rezistenta in timpul operatiei de frezare

a piesei;

d. Fontei fosforoase -o structura moale, preferata turnarii in forme de nisip

1431

Recoacerea pentru reducerea tensiunilor interne se realizeaza prin;

a. Incalzirea si stationarea la o temperatura de pana la 650 grade C;

b. Incalzirea si stationarea la o temperatura de pana la 1250 grade C;

c. Incalzirea si racirea unei piese intr-o plaja de temperaturi cuprinse intre

650 grade C si 1250 grade C;

d. Racirea lenta a piesei intr-o baie de ulei de la temperatura de 650

grade C la temperatura mediului ambiant.

1432

Reglarea debitului unui compresor frigorific centrifugal poate fi realizat prin:

a. variatia turatiei compresorului

b. variatia presiunii de aspiratie

c. variatia vitezei de curgere a apei in condensator

d. variatia turatiei compresorului si a presiunii de aspiratie a lui

1433

Reglarea punctului de referinta al unui manometru cu tub Bourdon este realizata prin: I -

reglarea lungimii bratului de cuplu dintre capatul tubului Bourdon si centrul de rotatie al rotii

dintate; II - reglarea pozitiei indicatorului fata de axul

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I si nici II

1434

Regulile RNR solicita montarea pe nava a boilerelor pentru apa fierbinte , incalzite electric sau

cu abur cu;

a. o supapa de reglare comandata manual, montata la un limitator de

temperatura reglata la 212 grd.F (100 grd. C)

b. regulator de temperatura

c. supapa de siguranta temperatura -presiune

d. alarma sonora pentru nivelul maxim (inalt) al apei

1435

Regulile RNR, pentru un boiler de apa fierbinte incalzit electric, solicita reglarea limitei de

temperatura pentru;

a. a preveni ca volumul de 75 % de apa din volumul lui sa nu depaseasca

o temperatura mai mare de 99 grd. C (210 grd.F)

b. traductoarele de temperatura sa se regleze automat cand temperatura

scade sub 90 grd C (194 grd.F)

c. sa se deschida o sursa de alimentare electrica secundara numai la

elementele incalzitorului

d. pentru a impiedica ca apa sa atinga o temperatura mai mare de 90 grd

C ( 194 grd. F)

1436

Relatia dintre debitul total al pompelor de santina (Qs) si debitul total al pompelor de incendiu

(Qi) trebuie sa fie:

a. Qs = Qi

b. Qs =(1; 1,2)Qi

c. Qs = (1,2 ; 1,3)Qi

d. Qs = (0,9; 1,0)Qi

1437

Remedierea incovoierii unui arbore de pompa se face cu ajutorul unei prese mecanice. Operatia

de indreptare trebuie facuta pana cand bataia se inscrie in limitele tolerantei de;

a. 0,03- 0,05 mm;

b. 0,01-0,02 mm;

c. 0,3-0,5 mm;

d. 0,1-0,2 mm.

1438

Repararea elicelor poate fi facuta prin;

a. metalizare

b. sudare sau polizare

c. indreptare sau supraturnare

d. atat 2 cat si 3

1439

Repararea unei pompe se incredinteaza numai;

a. Personalului care poseda cunostinte de specialitate din atelierele

specializate capabile sa realizeze precizia necesara;

b. Personalului cu brevet de ofiter II mecanic care are scule si dispozitive

necesare demontarii si montarii;

c. Unui motorist cu o vechime pe nava de minim 5 ani;

d. Ofiterului I mecanic care are cunostinte de specialitate si experienta in

demontarea si montarea pompelor

1440

Reparatia capitala (RK) este un ansamblu de operatiuni ce se executa;

a. periodic in scopul inlaturarii defectiunilor prin repararea, reconditionarea

sau inlocuirea unor piese componente sau inlocuirea partiala a unor

subansamble uzate;

b. de regula anual, (sau la interval mai mic) in scopul determinarii starii

tehnice a navei, mecanismelor si instalatiilor acesteia si a principalelor

lucrari ce urmeaza a se efectua;

c. periodic si reprezinta forma de baza a sistemului de reparatii preventive

planificate si cuprinde un numar de ani avand ca scop asigurarea

functionarii acesteia in tot cursul perioadei pana la urmatoarea reparatie

curenta de gradul 2 sau reparatie capitala pentru repararea ,

reconditionarea sau inlocuirea diverselor piese uzate, agregate, instalatii

sau subansamble uzate;

d. in mod planificat dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in

normativ (12 ani) in scopul mentinerii caracteristicilor tehnico-economice

initiale si preintampinarii iesirii navelor din functiune inainte de termen prin

schimbarea unor utilaje uzate fizic sau moral

1441

Reparatia capitala (RK) se efectueaza o data la ;

a. 4 ani;

b. 12 ani;

c. 8 ani;

d. 10 ani

1442

Reparatia curenta (RC1) se efectueaza o data la;

a. 2 ani;

b. 3 ani;

c. 4 ani;

d. 8 ani.

1443

Reparatia curenta (RC2) se efectueaza o data l a;

a. 4 ani;

b. 12 ani;

c. 2 ani;

d. 8 ani.

1444

Reparatia curenta de gradul 1 (RC1) este ansamblul de operatiuni ce se execu

ta;

a. periodic, in scopul inlaturarii defectiunilor prin repararea,

reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente uzate;

b. de regula anual, (sau la interval mai mic) in scopul determinarii starii

tehnice a navei, mecanismelor si instalatiilor acesteia si a principalelor

lucrari ce urmeaza a se efectua;

c. periodic si reprezinta forma de baza a sistemului de reparatii preventive

planificate si cuprinde un numar de ani avand ca scop asigurarea

functionarii acesteia in tot cursul perioadei pana la urmatoarea reparatie

curenta de gradul 2 sau reparatie capitala pentru repararea ,

reconditionarea sau inlocuirea diverselor piese uzate, agregate, instalatii

sau subansamble uzate;

d. in mod planificat dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in

normativ in scopul mentinerii caracteristicilor tehnico-economice initiale si

preintampinarii iesirii navelor din functiune inainte de termen.

1445

Reparatia curenta de gradul 2 ( RC2) este ansamblul de operatiuni ce se executa;

a. periodic in scopul inlaturarii defectiunilor prin repararea, reconditionarea

sau inlocuirea unor piese componente sau inlocuirea partiala a unor

subansamble uzate;

b. de regula anual, (sau la interval mai mic) in scopul determinarii starii

tehnice a navei, mecanismelor si instalatiilor acesteia si a principalelor

lucrari ce urmeaza a se efectua;

c. periodic si reprezinta forma de baza a sistemului de reparatii preventive

planificate si cuprinde un numar de ani avand ca scop asigurarea

functionarii acesteia in tot cursul perioadei pana la urmatoarea reparatie

curenta de gradul 2 sau reparatie capitala pentru repararea ,

reconditionarea sau inlocuirea diverselor piese uzate, agregate, instalatii

sau subansamble uzate;

d. in mod planificat dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in

normativ in scopul mentinerii caracteristicilor tehnico-economice initiale si

preintampinarii iesirii navelor din functiune inainte de termen.

1446

Reparatiile navelor este o componenta a planului de treansport pe apa si se stabileste prin: I

planul de reparatii multianual; II planul de reparatii anual cu defalcare lunara.

a. Numai I

b. Numai II

c. Atat I cat si II

d. Nici I si nici II

1447

Revizia tehnica este ansamblul de operatiuni ce se executa;

a. periodic in scopul inlaturarii defectiunilor prin repararea, reconditionarea

sau inlocuirea unor piese componente sau inlocuirea partiala a unor

subansamble uzate;

b. periodic si cuprinde un ansamblu de lucrari complete care se executa la

un anumit numar de ani avand ca scop asigurarea functionarii acesteia in

tot cursul perioadei pana la urmatoarea reparatie curenta pentru

repararea, reconditionarea sau inlocuirea diverselor piese uzate;

c. de regula anual, (sau la interval mai mic)in scopul determinarii starii

tehnice a navei, mecanismelor si instalatiilor acesteia si a principalelor

lucrari ce urmeaza a se efectua cu ocazia primei reparatii planificate

curente sau capitale pentru a se asigura in continuare functionarea

normala a acesteia;

d. in mod planificat dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in

normativ in scopul mentinerii caracteristicilor tehnico-economice initiale si

preintampinarii iesirii navelor din functiune.

1448

Rolul unui dispozitiv de purjare al unui compresor de aer este;

a. drenarea apei din butelia colectoare

b. drenarea apei din cilindri

c. intarzierea procesului de comprimare pana cand compresorul a atins

turatia de lucru

d. de a verifica centrarea pompei

1449

Rotile dintate ale unui vinci de ancora trebuie mentinute aliniate pentru a preveni;

a. supraincalzirea uleiului de lubrefiere

b. supraturarea motorului

c. uzura sistemului de franare

d. distrugerea coroanei dintate

1450

Rotirea timonei din comanda de navigatie initiaza cresterea presiunii de ulei pe pistoanele

instalatiei de guvernare prin :

a. reglarea nivelului de ulei printr-un distribuitor

b. miscarea valvulei diferentiale automate

c. miscarea telemotorului receptor (sistemului de urmarire) care regleaza

distribuitorul cu doua cai

d. modificarea unghiului mecanismului de inclinare sau a excentricitatii

pompelor principale

1451

Scaparile de aer la clapetii unui compresor de aer cu miscare alternativa si presiune joasa pot

rezulta de la;

a. presiunea excesiva de evacuare a compresorului

b. functionarea compresorului la turatie excesiva

c. cursa neregulata a pistonului la compresor

d. abraziuni produse de praf si impuritati

1452

Scaparile escesive si distrugerea prematura a garniturii de etansare a tijei unei valvule au loc ca

urmare a:

a. deschiderea rapida a valvulei

b. intepenirea valvulei in pozitie inchisa

c. fluid ce curge cu presiune redusa prin tubulaturi

d. rugozitati prea mari sau a zgarieturilor existente pe tija

1453

Scopul examinarii elicei navei este de;

a. a asigura armatorul si societatile de clasificare si asigurare ca stare

generala a elicilor este satisfacatoare, prevenindu-se astfel eventuale

accidente produse prin coliziuni sau avarii

b. a asigura armatorul si societatile de asigurare ca palele elicilor nu sunt

indoite sau fisurate

c. a asigura societatea de clasificarea ca elicea nu are fisuri si este

eliminata posibilitatea ruperii unei pale

d. de a asigura armatorul si societatea de clasificare ca elicea nu a fost

lovita si nu se pot produce accidente

1454

Scopul principal al filtrului folosit pe conducta de lichid la o instalatie frigorifica este de a

impiedica impuritatile si depunerile sa intre in:

a. valvulele electromagnetice si de laminare

b. compresor si rezervor

c. condensor si conducta de lichid

d. conducta serpentinelor evaporatorului

1455

Scopul unui drosel variabil folosit la un sistem hidraulic, este;

a. pentru a impiedica curgerea inapoi a uleiului la mecanismele de

actionare

b. pentru a impiedica supraincalzirea pompei hidraulice

c. pentru a regla viteza de miscare a capacelor de magazii la

inchideri/deschideri

d. pentru a limita alimentarea cu ulei de capacele de magazie neactionate

1456

Scruberul unei instalatii de gaz inert are rolul de a:

a. raci gazele arse

b. spala gazele arse

c. usuca gazele arse

d. toate cele de mai sus

1457

Scurgerile de apa de la etansarea mecanica a unei pompe sunt impiedicate sa intre in carcasa

rulmentului de:

a. cuzinetii axului

b. inelul de etansare

c. semeringul rulmentului

d. etansarea cu apa

1458

Se considera corecta centrarea pompei cu motorul de antrenare daca;

a. rigla este in contact pe toata lungimea generatoarelor in toare punctele

circumferintelor;

b. distanta dintre cele doua semicuple sa fie aceeasi masurandu-se cu

ajutorul trusei de calibrare;

c. rigla este in contact pe toata lungimea diametrului celor doua cuple;

d. rigla este in contact pe toata lungimea generatoarelor in toare punctele

circumferintelor; distanta dintre cele doua semicuple sa fie aceeasi

masurandu-se cu ajutorul trusei de calibrare.

1459

Simbolul grafic al unui element hidraulic indicat in imaginea din fig.AHP-068 este folosit pentru a

reprezenta:

a. un motor rotativ bidirectional

b. un motor rotativ unidirectional

c. pompa cu debit variabil unidirectional

d. pompa cu debit bidirectional

1460 Simbolul grafic ilustrat in fig.B din imaginea AHP-068 este folosit pentru a reprezenta:

a. un drosel variabil

b. o clapeta de aer pilotata

c. un resort reglabil

d. o supapa de retinere

1461 Singurul mod de eliminare a caldurii latente de condensare dintr-un agent frigorific intr-un ciclu

normal de racire este prin:

a. trecerea agentului de racire prin valvula de laminare

b. condensarea agentului de racire in condensorul instalatiei

c. trecerea agentului de racire in stare gazoasa prin schimbatorul de caldura de pe partea de aspiratie a compresorului

d. mentinerea unei presiuni pe rezervorul de lichid a instalatiei

1462 Sistemele de aerisire a cargotancurilor trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte;

a. sa asigure evacuarea presiunii excesive a vaporilor de petrol din cargotancuri

b. sa asigure dispersia sigura in atmosfera exterioara a gazelor petroliere formate in cargotancuri

c. sa preintampine formarea vacumului total sau partial in cargotancuri

d. toate cele de mai sus

1463 Sistemele de supraveghere automata permit:

a. lansarea de la distanta

b. comutarea comenzilor intre posturile de comanda

c. indicarea continua sau prin testare a valorilor parametrilor supravegheati

d. transmiterea si primirea comenzilor

1464 Sistemele de supraveghere electronice automate realizeaza urmatoarele functii:

a. alarma si protectie

b. indicarea continua sau prin testare a valorilor momentane ale parametrilor

c. masoara si compara rezultatele masurilor cu valorile limita ale parametrilor

d. alarma si protectie, indicarea continua sau prin testare a valorilor momentane ale parametrilor, masoara si compara rezultatele masurilor cu valorile limita ale parametrilor

1465 Sistemul de aerisire a cargotancurilor are rolul de a controla si asigura dispersia gazelor de

petrol formate in ;

a. tancurile de marfa

b. tancurile de balast

584 of 606

c. tancurile de combustibil

d. spatiile de locuit

1466

1

Sistemul de purjare a unui compresor de aer;

a. creste presiunea de refulare la pornire

b. creste turatia de antrenare a compresorului daca este necesar

c. permite motorului la pornire sa roteasca compresorul fara sarcina

d. reduce sarcina de frecare a compresorului cand porneste

1467

1

Sorburile cu retinere sunt special proiectate pentru:

a. a asigura o protectie pozitiva mecanismului de actionare sau motorului

pompei, cand actioneaza in pozitia inchis

b. a asigura un mijloc de alimentare a lichidului de etansare pentru

presetupa axului rotorului

c. a asigura mentinerea conductei de aspiratie si a pompei pline cu lichid

(amorsate) inainte de pornire

d. a asigura protectia sistemului de pompare impotriva variatiilor de debit

si a loviturilor de berbec

1468

1

Spuma cu un grad inalt de expansiune are un grad de infoiere (factor de spumare) de

aproximativ:

a. 150/1 pana la 1.500/1

b. 150/1 pana la 300/1

c. 1.500/1 la 3.000/1

d. 1.000/1 la 3.500/1

585 of 606

1469

1

Spuma cu un grad scazut de expansiune are un grad de infoiere (factor de spumare) de

aproximativ:

a. 2/1 pana la 5/1

b. 3/1 pana la 15/1

c. 15/1 pana la 30/1

d. 30/1 pana la 50/1

1470

1

Statia de CO2 amenajata intr-o incapere speciala, trebuie sa fie in permanenta incuiata, iar setul

de chei se va pastra:

a. la seful mecanic si ofiterul I mecanic

b. la ofiterul de cart din compartimentul de masini

c. la ofiterul de cart de la timonerie

d. intr-o cutie inchisa, prevazuta cu geam in apropierea incuietorii

1471

1

Statia de preparare a aerului utilizata intr-o instalatie de automatizare pneumatica trebuie sa

realizeze;

a. o filtrare

b. o reducere a presiunii si sa asigure o protectie pe fiecare nivel de

presiune

c. o uscare si uneori o ungere

d. toate de mai sus

1472

1

Sudura in siguranta solicita:

a. verificarea zonei pentru indepartarea obiectelor care se pot aprinde

b. supravegherea flacarii

c. verificarea existentei gazelor explozibile

586 of 606

d. toate de mai sus

1473

1

Supapa de aerisire (presiune vacum) deschide la o valoare a suprapresiunii de:

a. 1450 mm coloana de apa

b. 750 mm coloana de apa

c. 2000 mm coloana de apa

d. 200 mm coloana de apa

1474

1

Supapa de aerisire (presiune vacum) deschide la o valoare a vacumului de:

a. 700 mm coloana de apa

b. 1500 mm coloana de apa

c. 2000 mm coloana de apa

d. 200 mm coloana de apa

1475

1

Supapa de sens cu orificiu calibrat ( cu drosel) de la un sistem hidraulic este folosita pentru:

a. reglarea debitului de lichid in ori ce directie

b. limitarea circulatiei lichidului hidraulic intr-o directie dar permite

circulatia libera in cealalta directie

c. a permite circulatia libera a lichidului hidraulic in ambele directii

d. a permite o curgere limitata a lichidului numai intr-o directie

1476

1

Supapele de aerisire ale cargotancurilor se deschid atunci cand:

587 of 606

a. in cargotanc presiunea atinge valoarea de 1.750 mm. coloana de apa si

la un vacuum de 700 mm. coloana de apa

b. in cargotanc presiunea atinge valoarea de 700 mm. coloana de apa si

la vacuum de 1.750 mm. coloana de apa

c. in cargotanc presiunea atinge valoarea de 700 mm. coloana de apa si

la un vacuum de 500 mm. coloana de apa

d. cand temperatura gazului inert depaseste 60 grd.C

1477

1

Supapele de aerisire(presiune vacum) sunt reglate sa deschida atunci cand:

a. presiunea in tancuri creste cu aproximativ 0,137 bar peste presiunea

atmosferica si atunci cand scade cu 0,0345 bar sub presiunea

atmosferica

b. presiunea in tancuri creste cu aproximativ 0,350 bar peste presiunea

atmosferica si atunci cand presiunea scade cu 0,0725 bar

c. presiunea in tancuri creste cu aproximativ 0,825 peste presiunea

atmosferica si atunci cand presiunea scade cu 0,0125 bar sub presiunea

atmosferica

d. presiunea in tancuri creste cu aproximativ 0,750 peste presiunea

atmosferica si atunci cand presiunea scade cu 0,0850 bar sub presiunea

atmosferica

1478

1

Supraaincalzirea unui lichid hidraulic intr-un vinci electrohidraulic se poate datora unui/unei:

a. suprasarcini a motorului pompei

b. nivel scazut al lichidului hidraulic in rezervor

c. vascozitate scazuta a fluidului in jurul garniturii axului motorului

d. nivel ridicat al uleiului in colector

1479

1

Tancurile de marfa de la navele petroliere si tancurile de decantare (slop) trebuie sa fie

prevazute atat cu sistemul de tubulaturi pentru evacuarea gazelor care sa mentina in tancuri o

presiune sau depresiuni in limitele parametrilor de calcul cat si

588 of 606

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I si nici II

1480

1

Temperatura este o marime care se masoara; I-direct; II-indirect

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I si nici II

1481

1

Temperatura aerului comprimat ce intra in buteliile de aer nu trebuie sa depaseas

ca;

a. 90 grd.

b. 100 grd.

c. 80 grd.

d. 110 grd.

1482

1

Temperatura efectiva a aerului depinde de : I-umiditatea relativa; II-viteza aerului :

a. numai I

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I si nici II

589 of 606

1483

1

Temperatura in grade celsius la care un lichid emana vapori inflamabili cand este incalzit intr-un

tester (vas deschis) se numeste :

a. punct de ardere

b. punct de inflamabilitate

c. temperatura de vaporizare

d. temperatura de aprindere

1484

1

Tendinta unui lichid inflamabil de a se vaporiza este indicata de :

a. punctul de ardere

b. temperatura de congelare

c. punctul de aprindere

d. temperatura de fierbere

1485

1

Tevile si tuburile noi ce urmeaza a fi instalate intr-un sistem pot fi degresate in siguranta

folosind;

a. benzina

b. apa cu detergent

c. tetraclorura de carbon

d. un solvent

1486

1

Tevile unui sistem hidraulic vor fi fixate de structura de rezistenta a navei la fiecare 1,5m pentru

a preveni;

a. cavitatia excesiva

b. dilatarea si contractia tevilor

590 of 606

c. scurgerile pe la fisurile aparute datorate vibratiilor si presiunilor

pulsatorii

d. indreptarea curburilor tevilor la aplicarea presiunii fluidului

1487

1

Toate aparatele electrice portabile trebuie sa aiba o impamantare, pentru a preveni:

a. socul electric daca aparatul este scurt circuitat

b. arderea motorului din cauza suprasarcinii

c. supraincarcarea motorului la un scurt circuit

d. topirea carcasei de plastic datorita scurtcircuitarii

1488

1

Toate pompele de incendiu, inclusiv cele de avarie trebuie sa fie amplasate in incaperi in care

temperatura minima sa fie de:

a. 10 grd.C

b. 5 grd.C

c. 3 grd.C;P140

d. 0 grd.C

1489

1

Tot agentul frigorific recuperat de la o instalatie frigorifica mica trebuie sa fie:

a. trimis catre o instalatie pentru prelucrare

b. trimis in butelia de recuperare (tampon)

c. distrus, ca fiind inutilizabil

d. folosit pentru spalarea depunerilor

591 of 606

1490

1

Traductoarele care folosesc ca principiu de masurare dilatarea volumica a corpurilor in functie

de temperatura sunt;

a. termometru cu lichid

b. dilatometru

c. termometru manometrice

d. toate de mai sus

1491

1

Traductoarele care folosesc ca principiu de masurare variatia rezistentei electrice cu

temperatura se numesc:

a. termocuple

b. termorezistente

c. termistoare

d. toate de mai sus

1492

1

Tubulaturile de aerisiri ale tancurilor din dublu fund si ale tancurilor delimitate de invelisul

exterior al corpului navei trebuie sa fie scoase deasupr

a:

a. puntii peretilor etansi

b. puntii barcilor

c. deasupra plafonului tancului cu 0,750 m

d. deasupra plafonului tancului cu 1 m

1493

1

Tubulaturile de evacuare a gazelor din cargotancuri trebuie sa aiba legatura cu ; I-tubulaturile de

aerisire; II-tubulatura de ventila

tie a altor incaperi;

a. numai I

592 of 606

b. numai II

c. atat I cat si II

d. nici I si nici II

1494

1

Tubulaturile instalatiilor de apa potabila montate la bordul navelor trebuie sa fie;

a. dezinfectate lunar cu un compus clorurat

b. independente de toate celelalte instalatii

c. captusite cu cadmiu pentru prevenirea coroziunii interioare

d. spalate de fiecare data cand se ia apa potabila la bord

1495

1

Tuburile de aerisire ale tancurilor trebuiesc scoase prin;

a. punctele cele mai joase

b. punctele de mijloc

c. punctele cele mai inalte

d. punctele cele mai apropiate de tubulatura de umplere

1496

1

Uleiul din reductorul unui vinci de ancora trebuie analizat periodic pentru

a. a preveni scurgerile din reductor

b. a preveni ca uleiul sa devina inflamabil

c. a fi siguri ca uleiul nu a fost contaminat

d. a fi siguri de ungerea cuzinetilor motorului

593 of 606

1497

1

Un avantaj al pompei cu angrenaj elicoidal fata de o pompa cu angrenaje simple este acela ca

pompa cu angrenaje elicoidale este capabila sa;

a. mentina o viteza constanta

b. distribuie lichid la distante mai mari

c. functioneze pentru perioade mai lungi de timp

d. produca un debit mai putin pulsatoriu la refulare

1498

1

Un compresor de aer este prevazut cu un racitor intermediar si un racitor final pentru;

a. introducerea vaporilor de apa in aerul comprimat

b. impiedicarea supraincalzirii supapelor din primul etaj

c. evacuarea caldurii aerului comprimat si trimiterea lui in butelie la o

temperatura sub 90 grd.C, cresterea eficientei compresorului

d. reducerea densitatii de sarcina a aerului comprimat

1499

1

Un dispozitiv care cuprinde un drosel variabil asezat in serie cu o supapa de sens la un sistem

hidraulic, este folosit pentru:

a. a permite circulatia libera a lichidului hidraulic in ambele sensuri

b. a permite curgerea lichidului numai intr-o directie

c. a permite curgerea redusa a lichidului numai intr-o directie

d. a limita curgerea lichidului hidraulic in ambele directii

1500

1

Un dispozitiv de scoatere de sub sarcina este instalat pe un compresor de aer pentru a ;

a. pune in legatura treapta de joasa presiune cu treapta de inalta presiune

cand compresorul functioneaza in sarcina de 100%

b. previne crearea unei presiuni excesive intre trepte

c. controleaza presiunea de refulare a compresorului

594 of 606

d. elimina la pornire, toate sarcinile, mai putin cele de frecare

1501

1

Un dispozitiv este folosit pentru masurarea presiunilor atat desupra cat si sub:

a. presiuni absolute

b. presiuni latente

c. presiuni de curgere

d. presiuni atmosferice

1502

1

Un factor major in determinarea pozitionarii tubulaturii de retur condens intr-o instalatie de

incalzire este/sunt:

a. necesitatea unui retur gravitational

b. necesitatea unei tubulaturi secundare cat mai scurte

c. necesitatea minimalizarii influentei in incaperile de deasupra si cu alte

instalatii

d. toate cele ce mai sus

1503

1

Un lichid este pompat cu o pompa centrifuga: la trecerea lichidului prin spirala carcasei viteza ii

scade si:

a. presiunea va creste

b. presiunea sa descreste

c. energia potentiala descreste

d. energia cinetica creste

1504 Un manometru cu tub Bourdon pentru abur se monteaza cu o bucla tip sifon pentru a preveni

595 of 606

1

distrugerea sa de catre:

a. solicitari termice extreme

b. socurile de presiune provenite din intrarea condensului

c. coeficienti de dilatare diferiti

d. socurilor mecanice la care este supus

1505

1

Un manometru cu tub in forma de U montat pe instalatia de abur este prevazut o supapa cu arc

pentru a preveni deteriorarea de la efectele directe ale:

a. socului de presiune

b. dilatatiei neregulate

c. condensatului care intra in manometru

d. vaporilor care intra

1506

1

Un robinet cu ventil de inchidere instalat pe o tubulatura trebuie sa;

a. fie folosit in pozitie normala realizand inchiderea sau deschiderea

maxima

b. instalat rasturnat

c. folosit numai in instalatiile de abur

d. folosit pentru modificarea sau reglarea debitului

1507

1

Un separator de ulei, din instalatia frigorifica, este un dispozitiv folosit pentru eliminarea uleiului

din:

a. agentul frigorific lichid

b. rezervor

c. agentul frigorific gazos

d. ventilul de laminare

596 of 606

1508

1

Un sunet ascutit generat de functionarea unui compresor de aer cu miscare alternativa va

indica;

a. slabirea curelelor de transmisie

b. supape cu neetansietati mari

c. scurgeri intre treptele compresorului

d. strangerea curelelor de transmisie

1509

1

Un timp mort excesiv al clapetilor unei pompe cu piston cu dubla actiune poate fi cauzata de:

a. cursa prea scurta intre punctele moarte pentru ambii cilindri

b. oprirea pistoanelor in mijlocul cursei

c. lichidul prea vascos pe care il vehiculeaza

d. uzura excesiva a valvulei de amortizare

1510

1

Una din caracteristicile constructive ale pompelor cu pinioane este;

a. diametrul etansarii mecanice a pinioanelor

b. sensul de rotatie

c. pasul pinioanelor

d. tipul pinionului de antrenare

1511

1

Una din cauzele scaparilor de aer la clapetul din treapta de joasa presiune a unui compresor de

aer cu piston poate fi cauzata de ;

a. functionarea cu un filtru de aer diferit de cerintele impuse de

597 of 606

constructor

b. ore excesive de functionare fara efectuarea lucrarilor de intretinere

c. compresorul are turatie prea ridicata

d. presiunea de refulare excesiva

1512

1

Una din conditii ceruta de societatile de clasificare a pompelor de santina este:

a. sa fie autoamorsabila

b. sa fie amplasata la dublu fund

c. sa deserveasca numai compartimentul de masini

d. sa evacueze peste bord la o presiune data de pescajul maxim al navei

1513

1

Una din conditiile impuse de societatile de clasificare este locul de amenajare al statiei de stins

incendiu cu CO2. Statiile de stins incendiu cu CO2 vor fi amplasate:

a. pe puntea intermediara

b. pe puntile deschise cu intrare directa

c. pe platforma

d. societatea de clasificare nu prevede restrictii pentru amplasare

1514

1

Una din masurile principale pentru a ajuta o persoana care s-a intoxicat cu vapori de amoniac

este:

a. sa se descheie imbracamintea, sa fie comod

b. sa se dea victimei sa miroasa saruri

c. sa se spele cu apa rece zona afectata

d. pacientul sa fie scos din zona contaminata pentru a respira aer

proaspat

598 of 606

1515

1

Una dintre functiile valvulei de expandare termica este:

a. de a actiona ca pilot in valvula electromagnetica

b. sa regleze debitul de agent frigorific din vaporizator

c. sa regleze debitul apei

d. sa opreasca si sa porneasca compresorul

1516

1

Unde v e ti gasi o lista a echipamentului pentru stingerea incendiului necesar pe nava

dumneavoastra:

a. certificatul de inspectie al societatii de clasificare

b. rolul general al navei

c. jurnalul de bord

d. biroul comandantului

1517

1

Unii din agentii frigorifici formati din fluocarburi clorurate se pot descompune in gaze toxice

iritante daca:

a. sunt depozitate la o temperatura mai mica de 60gradeF

b. sunt incarcate in instalatii ce au tubulaturi din cupru

c. se permite amestecarea lor cu uleiul compresorului

d. sunt expuse unei flacari deschise sau unei suprafete fierbinti

1518

1

Unul din principiile de masurare a temperaturii e

ste;

599 of 606

a. variatia caldurii latente a materialului elementului sensibil

b. variatia fluxului de caldura al elementului sensibil la variatia rezistentei

electrice cu temperatura

c. variatia rezistentei electrice cu temperatura

d. variatia compozitiei chimice cu temperatura

1519

1

Unul din principiile de masurare al temperaturii este;

a. dilatarea diferitelor corpuri in functie de temperatura

b. dilatarea diferitelor corpuri in functie de presiune

c. dilatarea corpurilor in functie de fluxul de caldura transmis prin radiatie

d. dilatarea corpurilor in functie de directia de transfer a caldurii

1520

1

Unul din rolurile principale ale inelului de compensare a uzurii folosit in pompele centrifuge este:

a. mentine centrajul radial intre rotor si carcasa

b. amortizeaza fortele axiale din axul rotorului

c. previne scurgerea de apa in exterior

d. previne uzura carcasei pompei si/sau rotorului

1521

1

Uzura chimica a unei pompe se datoreaza;

a. fortelor de frecare ce apar atunci cand doua piese aflate in contact au o

deplasare relativa una fata de alta;

b. actiunii elementelor chimice ale unui lichid asupra materialului cu care

vine in contact;

c. variatiilor de presiune in masa lichidului ce circula prin pompa si care

duce la aparitia unei presiuni tranzitorii provocand fenomenul de cavitatie;

d. vascozitatii fluidului vehiculat de pompa, care datorita tensiunii

600 of 606

tangentiale ce apare intre straturile de fluid provoaca dislocari de material

din rotor si carcasa pompei.

1522

1

Uzura mecanica a unei pompe se datoreaza;.

a. actiunii elementelor chimice ale unui lichid asupra materialului cu care

vine in contact;

b. fortelor de frecare ce apar atunci cand doua piese se afla in contact si

au o deplasare relativa una fata de alta;

c. variatiilor de presiune in masa lichidului ce circula prin pompa si care

duce la aparitia unei presiuni tranzitorii provocand fenomenul de cavitatie;

d. vascozitatii fluidului vehiculat de pompa , care datorita tensiunii

tangentiale ce apare intre straturile de fluid provoaca dislocari de material

din rotor si carcasa pompei.

1523

1

Uzura mecanica la pompe poate fi ameliorata (incetinita) prin;

a. Asigurarea unui ajustaj cat mai corect;

b. Un grad sporit de finisare al suprafetelor in contact

c. Ungerea suprafetelor de lucru in lagare pentru eliminarea frecarii

uscate;

d. Toate de mai sus.

1524

1

Uzura mecanica prin abraziune este rezultatul actiunii unor particule dure aflate in lichidul

vehiculat. Aceasta se manifesta pri

n;

a. Eroziunea materialului;

b. Coroziunea materialului;

c. Topirea metalului;

d. Sublimarea metalului

601 of 606

1525

1

Uzura segmentilor la o pompa cu piston se manifesta;

a. prin micsorarea inaltimii segmentului;

b. pe suprafata de contact cu pistonul;

c. pe suprafata de contact cu cilindrul;

d. prin ruperea segmentilor in timpul functionarii.

1526

1

Uzura tijei pistonului la o pompa cu piston se manifesta prin ;

a. rizuri transversale;

b. rizuri longitudinale;

c. micsorarea sectiunii tijei pistonului;

d. alungirea tijei pistonului.

1527

1

Uzurile caracteristice ale suprafetelor unei pompe cu piston se manifesta prin;

a. tensionare a arcului de ghidare a tijei supapei;

b. modificare aliniamentului intre supapa si ghidul supapei;

c. alungirea tijelor supapelor;

d. rizuri si ovalizari pe suprafetele de ghidare.

1528

1

Valvula de laminare montata intr-o instalatie frigorifica este reglata de:

a. bobina valvulei electromagnetice

b. prin reglarea valvulei Kinstone

602 of 606

c. de un bulb (element sensibil) montat pe serpentina evaporatorului

d. de un regulator actionat electric

1529

1

Valvula de reglare a debitului apei de racire a condensorului in sistemele frigorifice este

comandata de catre:

a. temperatura agentului refulat de compresor

b. presiunea agentului frigorific refulat de compresor

c. bobina

d. linia de sens din serpentina de capat

1530

1

Vascozitatea cinematica a combustibilului si uleiului variaza cu temperatura;

a. putin

b. mult

c. foarte mult

d. deloc

1531

1

Ventilatia compartimentelor de

masini trebuie sa asigure;

a. evacuarea gazelor mai grele decat aerul , acumulate in partile

inferioare ale incaperii si sub paiol

b. evacuarea gazelor mai grele acumulate in zona diesel-generatoarelor

c. evacuarea gazelor mai grele acumulate in zona separatoarelor de

combustibil si ulei

d. evacuarea gazelor urat mirositoare de la WC-uri

603 of 606

1532

1

Ventilatia compartimentelor de masini trebuie sa asigure;

a. toate conditiile de exploatare pe mare linistita

b. toate conditiile de exploatare pe furtuna

c. alimentarea adecvata cu aer pentru functionarea masinilor si caldarilor

la capacitate maxima

d. alimentarea adecvata cu aer pentru functionarea masinilor si caldarilor

la capacitate maxima si pentru siguranta si confortul personalului de

serviciu

1533

1

Verificarea arborilor liniei de axe se face cand nava este;

a. in plutire la pescajul navei goale

b. in plutire, balastata special ca elicea sa fie scoasa din apa

c. numai cu nava pe doc sau pe cala

d. nava poate sa fie oricum pentru ca verificarea completa se face prin

vizualizare in interiorul navei

1534

1

Verificarea la cavitatia unei pompe cu angrenaje (ce va fi indicata de o uzura specifica) se va

face:

a. in lungul partii de aspiratie a corpului pompei

b. in lungul partii de refulare a corpului pompei

c. la periferia superioara si inferioara a corpului pompei

d. pe toata periferia corpului pompei cand sunt folosite angrenaje similare

cu cele originale

1535

1

Vidul maxim care poate fi creat de catre o pompa cu inel de lichid (apa);

a. trebuie sa fie mai mare decat inaltimea minima de aspiratie a pompei

604 of 606

b. nu trebuie sa creasca peste presiunea de vaporizare a lichidului auxiliar

(apa)

c. trebuie sa fie mai mare decat inaltimea maxima de aspiratie a pompei

d. nu trebuie sa scada sub presiunea de vaporizare a lichidului auxiliar

1536

1

Viteza de circulatie a apei in tubulatura de santina principala trebuie sa fie:

a. sub 1,5 m/s

b. sub 2 m/s

c. 2 m/s

d. cel putin 2 m/s

1537 Viteza unghiulara de rotatie a motorului pneumatic cu rotatie partiala este dependenta direct de

a. presiunea maxima a pompei

b. debitul masic al pompei

c. debitul masic al fluidului de lucru ce intra in motor

d. presiunea fluidului de lucru ce intra in motor

1538 Viteza ventilatorului actionat cu o curea de transmisie poate fi marita fara schimbarea vitezei

motorului folosind;

a. ventilator cu diametru mai mic

b. roata conducatoare cu diametru mai mic

c. ventilator cu diametrul mai mare

d. roata conducatoare cu diametru mai mare

1539 Volumul de aer din cele doua butelii de lansare a MP trebuie sa asigure:

a. 12 lansari cu motorul rece, si 18 lansari cu motorul cald

b. 10 lansari cu motorul rece si 16 lansari cu motorul cald

c. 8 lansari cu motorul rece si 14 lansari cu motorul cald

d. 6 lansari cu motorul rece si 12 lansari cu motorul cald

1540 Volumul de siguranta pentru un compresor cu o singura trapta de comprimare este definit de

spatiul dintre;

a. capul pistonului si partea de jos a pistonului in PMI

b. pistonul aflat in PMS si partea superioara a camerei incluzand spatiul din jurul pistonului in partea superioara a segmentului superior si sub clapeti in PMS

c. partea inferioara a pistonului si partea de jos in PMS

d. partea superioara a pistonului si partea de jos in PMS