Asamblari prin strangere pe con

ASAMBLARI PRIN STRANGERE PE CON

Asamblarile prin strangere pe con sunt asamblari demontabile prin strangere elastica folosind frecarea,fixa,fara elemente intermediare.

Presiunea necesara transmiterii momentului de torsiune se realizeaza fie prin exercitarea unei forte axiale,cu ajutorul unei piulite,fie prin strangere proprie,prin supradimensionarea arborelui conic fata de alezajul respectiv.

Asemenea asamblari se utilizeaza pentru fixarea pe capetele arborilor a unor roti,discuri sau scule in general(freze,burghie).Strangerea elastica radiala dintre butuc si arbore se obtine prin efectul apasarii axiale pe care o da asamblarea filetata prevazuta cu saiba Grower impotriva autodesfacerii asamblarii.Prin strangerea pe con,in asamblare ia nastere o tensiune de contact(s)care asigura transmiterea unor momente de torsiune prin forte de frecare tangentiale.Uneori,cand nu este dorita patinarea la suprasarcina,se poate prevedea si o pana de disc(fig.16).

Fig.16 Asamblarea pe con

Centrarea obtinuta la asamblarea pe con este deosebit de buna,iar montarea si demontarea sunt facile.Inclinarea conului este,de regula a=2 . 15,in functie de utilizare,fiind asigurata sau nu conditia de autofranare.

Alezarea conului butucului si rectificarea conului arborelui trebuie sa fie extreme de riguros facute,astfel incat tensiunea de strivire sa fie uniform distribuita pe suprafata de contact(fig.17.c);in caz contrar,tensiunile pot fi distribuite puternic neuniform,asa cum este sugerat in fig.17.a) si b).

Domenii de utilizare:

Fixarea pe arbori si axe a unor roti,volanti,parghii etc.

La cozi,mansoane conice si reductii conice pentru fixarea sculelor aschietoare cu cozi conice (burghie,alezoare,freze).

Etansarea unor asamblari (robinete cu cep).

Avantajele asamblarii:

Se autocentreaza la montare;

Se poate regal presiunea dintre piese;

Asigura etansietatea pieselor asamblate;

Are curse de presare si desfacere scurte;

Forta axiala necesara presarii este mica;

Are montare si demontare usoare.

Dezavantajele asamblarii

Calcularea exacta a solicitarilor este dificila;

Sunt necesare conicitati exacte ale butucului si arborelui.

Clasificarea asamblarilor

Dupa conicitate:

Eseu: CAIET DE SARCINI pentru executia infrastructurii din beton armat Referat: Manual de reabilitare termica a cladirilor prin imbunatatirea protectiei termice a peretilor exteriori

- de uz general;

- de uz special.

Conicitatile de uz general au conicitatea 1 : 200 ~ 1 : 1,5(unghiul conului 0°17'13" ~ 36°52'12")si se utilizeaza la stifturile conice,conuri metrice de scule,conuri de asamblare,pivoti,capete de axe,imbinari de tevi.

Conicitatile de uz special,numite conuri Morse,au conicitatea 1 : 19,212 ~ 1: 19,180 (unghiul conului 2°58'54" ~ 2°59'12") si se utilizeaza la cozi de scule.

Conicitatea 1:k este raportul dintre diferenta a doua diametre corespunzatoare unor sectiuni drepte intr-un con si distanta dintre cele doua plane de sectionare.

Fig.18 Conivitatea de uz general

Elemente de tehnologie Montarea asambarii prin strangere pe con este in functie de felul asamblarii:

La strangerea axiala prin piulita:

*se introduce arboreal in alezaj si se verifica marimea suprafetei de contact;

*se fixeaza saiba si pilita;

*strangerea se face astfel ca sa ramana un joc intre saiba si partea frontala a arborelui,necesar eliminarii jocului cand apar uzuri;

*se executa controlul asamblarii prin metode cu caliber,sabloane,metoda petelor de vopsea.

La asamblarea de etansare a robinetelor cu cep:

*se ajusteaza cepul(conul)pe corpul robinetului;

*se fixeaza saiba si piulita;

*se executa controlul etanseitatii prin incercarea sub presiune.

3.1 ASAMBLARI CU BRATARI ELASTICE

Acestea se folosesc la imobilizarea pe arbori a unor manivele,suporturi,roti de transmisie.Ele pot fi folosite ca limitatori de cursa sau la blocarea intr-un anumit interval a unor organe de masini.

Bratarile au partea interioara de prindere alezata,partea exterioara nefiind intodeauna prelucrata.

Strangerea se realizeaza cu suruburi cu sau fara piulita.

Dupa forma constructive bratarile elastice pot fi (fig.18):

cu inel simplu sectionat (a);

cu inel sectionat cu levier (b);

din doua semiinele simple (c);

din doua semiinele cu levier (d).

Fig.19

F,F_S-forte care produc strangerea;μ-coeficient de frecare;N-forte normale

Bratarile elastice se executa din otel laminat,forjat,matritat sau turnat,precum si din fonta pentru strangeri mici si functionare fara socuri.

NORME DE TEHNICA SECURITATII SI IGIENA MUNCII                         

IN TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI

Protectia muncii,tehnica securitatii si igiena muncii constau din masuri pentru asigurarea celor mai bune conditii de munca,evitarea accidentelor si prevenirea imbolnavirilor.

Protectia muncii in tara noastra este o problema de stat.Ocrotirea sanatatii tuturor persoanelor incadrate in procesul de productie este reglementata de legi si se cheltuiesc fonduri importante pentru acest scop.

Industria confectiilor metalice usoare pentru constructii cere o serie de masuri specifice,adaptate la natura productiei.Securitatea si igiena muncii se realizeaza atat prin masuri organizatorice,cat si prin contributia nemijlocita a activului de productie.

Muncitorilor recent incadrati in productie trebuie sa li se faca instructaj substantial,san u se aprobe nici o avansare intr-o categorie superioara de salarizare acelora care nu cunosc temeinic regulile de protectie a muncii.

In cele ce urmeaza se dau indicatii generale care trebuie respectate in productia confectiilor metalice.

In general,accidentele pot fi evitate daca se tine seama de forma si dimensiunile materialelor prime folosite,de lungimea profilelor si a barelor,a tablelor subtiri debitate si nedebitate etc.

Depozitarea materiilor prime,a elementelor debitate,la operatiile interfazice trebuie sa se faca prin stivuire,prin asezarea lor pe postamente,spre a impiedica alunecarea lor.Trebuie evitata aglomerarea materiilor prime,a semifabricatelor,a produselor finite la locul de munca.Deseurile trebuie stranse si evacuate imediat din jurul masinilor.

Locurile de trecere ca:drumurile de acces si de circulatie,coridoarele,trebuie sa fie permanent libere,san u se permita depozitarea materialelor pee le.Podeaua atelierelor trebuie sa fie neteda,orice deteriorare sau denivelare trebuind reparata astfel incat,la trecerea mijloacelor de transport,san u se piarda echilibrul obiectelor transportate,care sa devina surse de accidente.

Profilurile lungi trebuie legate cu cabluri de otel in vederea transportului.La masinile de debitat:foarfece,ghilotine,prese excentrice,dispozitivele de ingradire si protectie montate in jurul masinii trebuie correct construite si montate pentru a nu fi cauza accidentelor.

Sculele manuale trebuie sa fie permanent in perfecta stare.Cozile de ciocan trebuie sa fie impanate si capatul daltilor sa fie fara floare.Metodele de lucru improvizate sau periculoase pot fi sursa de accidente.La lucrari de montaj se impune folosirea centurii de siguranta.

Folosirea echipamentelor de protectie:palmarele,castile,ochelarii si genunchierele sudorilor,capacele si ecranele de protectie a polizoarelor,intra in obligatia muncitorilor care nu trebuie sa execute o lucrare ce nu le-a fost incredintata.

Calificarea insuficienta a muncitorilor poate avea urmari grave,iar instructajul de protectia muncii facut formal sporeste pericolul de accidente.

Aplicarea tuturor masurilor tehnico-organizatorice privin protectia muncii trebuie sa fie permanent verificata de catre organelle de conducere,sefii de echipe,maistrii si inginerii.Oboseala poate provoca slabirea organismului,sporeste stangacia si imprudenta miscarilor si impune intercalarea pauzelor in desfasurarea procesului de munca.

Pozitia corecta a corpului in timpul lucrului este deseori neglijata,inaltimea menghinei trebuind corelata cu inaltimea muncitorului.

Efectul daunator al vibratiilor sculelor care se transmit corpului uman se micsoreaza prin folosirea tampoanelor si amortizoarelor(cazul uneltelor pneumatice portabile).

Pentru micsorarea zgomotului se vor folosi antifoane de cauciuc ce dau rezultate bune in protectia fonica.

Aparatele si instalatiile electrice,in special aparatele electrice de sudura nu trebuie inghesuite sau amplasate necorespunzator.Nuse sudeaza in atmosfera cu umiditate ridicata(in aceste conditii chiar si curentul de joasa tensiune putand provoca accidente mortale).

Instalatiile si sculele electrice vor fi correct construite si in perfecta stare de functionare,iar legarea acestora la pamant este una din regulile de protectia muncii si tehnica securitatii.

BIBLIOGRAFIE

Aurel Ciocirlea - Vasilescu,Mariana Constantin - Asamblari mecanice:manual pt. Cls. A XI - a,ruta directa si pt. Cls. A XII - a,ruta progresiva filiera tehnologica,profil Tehnic - Bucuresti : CD PRESS,2007.

Aurel Ciocirlea - Vasilescu,Mariana Constantin - Asamblarea,intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor : manual pt. Cls. A XII - a,profil Tehnic - Bucuresti.

Pavelescu Marian,Pavelescu Simona - Asamblari mecanice : Filiera tehnologica,profil Tehnic,ruta directa : Cls. A XI - a si ruta progresiva : Cls. A XII - a - Bucuresti,EDP,2007.

Ruxandra Noia,Liliana Tenescu - Organe de masini si mecanisme : manual pt. Cls. A XII - a,Specializarea : Mecanica - Bucuresti, Editura SIGMA,2002.

Aurel Ciocirlea - Vasilescu,Mariana Constantin - Organe de masini si mecanisme : manual pt. Cls. A XII - a - oferta Ed. ALL Educational, Bucuresti .

DUBBEL - Manualul inginerului mecanic.Fundamente - Editura Tehnica,Bucuresti,1998.

Demian,T.;Tudor,D.;Grecu,E. - Mecanisme de mecanica fina - EDP, Bucuresti,1982.

Ciocirdia C.,colab. - Bazele elaborarii proceselor tehnologice in constructiile de masini - EDP,Bucuresti,1983.

Zgura,Gh. Si colab. - Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice - EDP, Bucuresti .