Diferente in asistenta copilului fata de cea a adultului

Practica asistentei sociale a copilului difera de cea a adultului sub cateva aspecte importante. Arareori masura de protectie este solicitata de copil. El este adus de adulti care considera ca un anumit aspect al vietii, securitatii si dezvoltarii copilului este sau merge inspre anormalitate si / sau patologie. Foarte multe lucruri depind de atitudinile si toleranta adultilor si de felul in care ei percep comportamentul copilului. Un factor corelat este dat de faptul ca cel mai adesea problema unui copil este o reactie la tulburarile din cadrul familiei. O alta diferenta fata de protectia adultului consta in faptul ca atunci cand hotaram ce este normal si ce este anormal trebuie acordat o mai mare atentie stadiului de dezvoltare a copilului (adolescentului, tanarului) si duratei, decat problemei in sine. Ca exemplu, urinatul in pat poate si considerat normal la un copil de 3-4 ani, dar indica o serioasa problema la un tanar de 18 ani. Interventia se realizeaza punand accentul mai ales pe atitudinea profesionistilor, pe incurajarea si cresterea stimei de sine, cat si pe coordonarea resurselor (persoane de sprijin, cadru, abilitati si competente personale ale clientului).

Cu grupe de virsta diferite trebuie abordate si teme diferite. De exemplu formarea deprinderii de a completa un formular de angajare nu va putea fi in mod normal abordata inainte de virsta de 15 ani a copilului. La fel interpretarea informatiilor privind valoarea nutritiva a alimentelor care apar pe diferitele etichete ale produselor alimentare.In schimb problema riscului de a consuma anumite alimente, in anumite conditii de igiena sau cu o anumita frecventa poate fi discutata de la virste mai fragede : 10 - 11 ani.

Pentru diferitele grupe de varsta vor fi utilizate si metode de formare diferite, adaptate caracteristicilor psihosociale specifice.

Va trebui sa se lucreze cu grupuri de adolescenti avand nivel de varsta si cunostinte apropiate. E bine sa fie despartiti cei mici de cei mari pentru a-i elibera de orice inhibitie pe cei dintai si a-i face mai responsabili pe cei din urma.

1. Clientii care fac solicitari si cereri de ajutor chiar au nevoie de ajutor. Chiar daca sunt manipulativi nu inseamna ca nu sunt in suferinta si chiar pericol. Este de aceea nejustificat sa fie intampinati cu agresivitate sau indiferenta. Trebuie multa rabdare. Desigur ca este foarte posibil ca motivul pentru care se solicita ajutorul sa fie neintemeiat.

2. Este lipsit de realism sa te astepti din partea clientilor la un comportament normal si sanatos Aceasta nu inseamna ca toti sunt bolnavi, ci doar ca toti au trecut prin evenimente si perioade dificile exact in cele mai vulnerabile momente ale lor: in copilarie. Efectele institutionalizarii trec in timp si pentru aceasta este nevoie de rabdare si de efortul sustinut al profesionistilor si a retelei de suport.

3. Indiferent de efortul depus pentru verificari, evaluari si studiul dosarului in faza initiala nu poti vedea decat varful icebergului Este de aceea necesara o permanenta conlucrare intre institutii, referenti, asistenti sociali, psihologi si chiar apartinatori (fie ca sunt membrii ai familiea extinse sau educatori care i-au avut in agrija). Aceasta pentru a folosi resursele si intregul potential al clientului dar si pentru o permanenta reajustare a portretului acestuia si a demersurilor astfel incat sa fie adaptate situatiei din prezent - clientul se maturizeaza adeseori sub ochii profesionistilor fara ca acestia sa observe si sa-si ajusteze. Desigur ca acelasi lucru se poate intampla si cu o patologie.

4. Este o greseala profesionala sa tratezi clientii (adolescenti, tineri) ca pe niste copii chiar daca uneori par a cere acest lucru si chiar se comporta copilareste A imbraca un rol de copil (cuminte sau rebel) este un mod de adaptare la situatie comun multor oameni care duc o viata normala. Si rolul matur se invata iar agresivitatea sau ignorarea nu contribuie la aceasta.

5. Priza la realitate a clientilor este relativ slaba iar viziunea lor asupra lumii pare (uneori este) foarte diferita de a omului normal atunci cand ajung in S.D.V.I Cu toate acestea ei incearca si reusesc o ajustare si o adaptare fara ca cineva sa le impuna acest lucru. Este de aceea necesara multa rabdare cu ei, si sa nu le cerem prea mult dintr-o data; oricum se vor maturiza. Depinde de profesionistii care lucreaza cu ei daca maturizarea si trecerea la o viata independenta se va face in salturi si dureros sau adaptat si progresiv - aceasta ar trebui sa fie principiul calauzitor.

6. Nevoile clientilor sunt adesea diferite de cele pe care le exprima. Adesea profesionistii sunt asaltati de clienti cu cereri materiale. La o prima vedere acestea par indreptatite intrucat putini dintre ei se pot lauda cu un o acumulare materiala de vreun fel. Sta in capacitatile profesionistilor sa inteleaga ca, clientii au nevoie si de altceva dacat de ceea ce afiseaza si adesea revendica. De ce altceva oare banii si hainele cerute cu insistenta si obtinute cu greu se "topesc" misterios? In acest sens este necesar sa fie discutata problema fiecaruia sub toate aspectele si pe parcursul a mai multe intervale de timp. Aceasta se poate intampla cel mai bine si organizat in timpul reuniunilor de echipa care totusi nu trebuie sa se margineasca doar la acest rol. Adaptarea continua la realitate trebuie sa se oglindeasca in P.P.I. si sa fie unul dintre scopurile acestuia.

7. Sunt necesare studii longitudinale cu privire la evolutia pe termen lung a fostilor clienti Adesea profesionistii considera un caz rezolvat si chiar un model de buna practica ceea ce in timp se poate dovedi un fiasco. Este de aceea necesara o monitorizare pentru o perioada de minim 6 luni.   Recomandabil si frumos ar fi 2 ani.

8. Foarte putini clientii isi planifica si realizeaza o activitate din timp si in amanunt (de exemplu facutul temelor, invatatul pt. scoala). Adevarata problema este nerecunosterea adevaratelor nevoi ale copilului, adolescentului si tanarului, dintre care face parte si libertatea. A manca bine sau rau, a invata bine sau nu, a se imbraca corecect sau nu, trezit si culcat la ora reglementata, relatiile din institutii se invart in jurul acestui gen de lucruri. Pentru adolescenti si tineri este important sa fie autonomi cat mai devreme posibil. Au nevoie sa se simta iubiti si sa devina siguri pe ei in spatiu, sa castige progresiv o anumita libertate de miscare. Pot fi lasati in voia nevoii lor de experienta personala, de relatie, profesionistul se poate multumii sa asiste si sa fie la indemana clientului. Spatiul si timpul in care se pot comporta liber, frecventarea altora asemeni lui, autonomie in ceea ce priveste ritmul nevoilor sale, aceasta educa respectul limitelor de spatiu si timp. Daca este respectat acest principiu, planificarea, organizarea si punerea in ordine a timpului si in final a vietii va deveni de la sine o deprindere.

9. Stima de sine, reguli.

Interdependenta intre oameni este normala (afectiva, intelectuala sau spirituala) dar interdependenta exprimata prin amenintari si santaj distruge increderea in autoritate care reprezinta si inlocuieste parintii, dar si increderea in sine. A educa este egal cu a-l face sa devina autonom. Nu este pedagogic ca copiilor sa le impui multe dintre dorintele si regulile tale (ma refer la profesionisti, instructori, referenti de caz etc.) fara nici o valoare formatoare din punct de vedere moral. Bine si frumos ar fi ca, copilul si mai apoi adolescentul si tanarul sa aiba doar un cadru de reguli indispensabile pentru siguranta lui si experienta il va invata atunci cand va incerca sa le incalce ca sunt indispensabile si ca regulile nu sunt puse doar pentru a-l bate la cap. Trebuie totusi fermitate in a interzice ceea ce este periculos dar cu respect fata de adultul in devenire. Desigur, importanta este si interdictia sexuala intre copii si adulti, pe care copiii ar trebui sa o cunoasca, intrucat deseori ajung prada celor mari.

10. Dezvoltare fizica.

Cand copilul a crescut si a juns in adolescenta, trebuie lasat sa-si antreneze corpul. In privinta miscarii si a foamei, clientul se autoregleaza. Nu trebuie sa ne alarmam ca initial frigiderul este gol. Daca il lasam sa faca singur experiente, va invata sa fie prudent. Daca, dimpotriva., nu-l lasam sa incerce usoare si progresive esecuri, clientul va fi nepregatit pentru experiente dificile.

De asemenea nu trebuie sa ne alarmam daca clientul strica diferitele obiecte pe care le foloseste pentru prima data "liber" sau se ingrijeste mai putin de aspectul lui si al spatiului lui.

Taci, nu atinge, stai nemiscat, aia nu ai voie si altele sunt interdictii ce stau la baza cladirii unor personalitati nevrotice. Asa a crescut in institutie. Copilul inabusa inlautrul lui dorinta, placere si durere. Devine pasiv si timid, adica "cuminte" sau "copil bun". Adolescent fiind, barierele se rup sau el "se rupe". La baza acestei conditii sta nevoia unei parti a personalului din institutii de a avea rezultate bune, adica "copii buni", "cuminti". In timp conduita clientului se va rega si adapta noului statut

11. Scoala

Este exagerata importanta acordata reusitei scolare. Scoala este un loc privilegiat de intalnire cu ceilalti, dar strada , televiziunea si calculatorul sunt mediatori moderni ai cunoasterii. Cand copilul are un esec scolar, este un semn ca altceva nu merge de fapt. Caracterul, inteligenta si inserarea in social sunt indispensabile vietii, mult mai importante decat notele si aceste elemente trebuiesc urmarite si intarite (desigur preocuparea aceasta trebuie sa aiba ecou si in PPI).

12. Legile si regulile

Copiii ar putea fi, foarte devreme, pusi la curent cu adevaratele legi. Cand copilul are de luptat cu legile unui grup, ale unei institutii, ale societatii, nu va amestecati si nu comentati "moraliceste ca ceea ce s-a intamplat a fost bine sau rau, totusi, regulile trebuie modificate pe masura ce copilul inainteaza in varsta, dar in nici un caz, pe cele legate de infractiuni si de Codul Penal. Adesea, in institutii, toti sunt tratati la fel sau asa este anuntat ca intentie. Nu conteaza cat de mare, inteligent, silitor, "ascultator" sau de dezvoltat este copilul si mai apoi adolescentul client al S.D.V.I., el trebuie sa se supuna aceluiasi regulament si acelorasi proceduri ca si cei mai mici, slabi la invatatura, "handicapati" sau rai. Dezvoltarea unui adolescent se poate intarzia in acest fel de asteptarea dezvoltarii colegului care are alt potential sau pur si simplu alt ritm. Tratati-l pe fiecare asa cum trebuie, fara a ceda revendicarilor rezultate din comparatii. Asumati-va raspunderea de a fi "nedrepti".

13. Anxietatea la clienti

Adolescentii au in mod normal un anumit grad de anxietate. Castigati-le increderea, dati-le senzatia de siguranta, in primul rand, in dumneavoastra ca persoane si profesionisti apoi pe realitatea inconjuratoare si apoi pe ei ca principale resurse si factori de schimbare. Folositi simtul umorului din plin. Atentie, radeti cu ei, nu de ei, nu-i ironizati. De exemplu incercati sa elaborati impreuna cu ei consecintele cele mai rele ale intorsaturilor de situatie si relativizati-le apoi prin umor.

Nu va lasati atrasi in "delirul" lor, nu trebuie sa impartasiti viziunea lor asupra lumii, aratati-le ca exista si alte posibilitati. In nici un caz, insa, nu-i impartasiti propriile dvs. nelinisti si frici, are el suficiente, iar daca nu viata ii va oferi suficiente.

Rezistati tentatiei de a-i surprinde, de a-i speria. Evitati sa-l puneti in dificultate.

14. Revendicativitatea

In mod firesc clientii proveniti din institutii dau dovada de neincredere, suspiciozitate si prudenta. Nu este ceva patologic, nu trebuie confundat acest lucru cu o tulburare paranoida de personalitate. Ei au fost abandonati in realitate o data ( la momentul institutionalizarii) si mai apoi real sau simbolic ori de cate ori altcineva disparea din viata lor ( de exemplu la schimbarea referentului, la trecerea dintr-o institutie in alta, la plecarea unui coleg - cu atat mai mult cu cat acesta a fost adoptat si respectivul nu) Explicati-va clar intentiile si conduita. Nu ii evitati. Explicati-le ca cunoasteti regulile jocului. Evitati sa le atacati stima de sine. Evitati sa le ajungeti datori, sa ii recomandati "sa se caute la mansarda", sa-i barfiti. Purtati-va cu tact si prudenta..

15. Impetuozitatea solicitarii , a revendicarii.

Cererea, solicitarea, revendicarea, "trebuie" satisfacuta imediat, pentru ca are nevoie. Daca nu se poate cel putin sa i se spuna imediat pentru ca nu cumva sa ii incurce cineva treburile. Ori in cel mai rau caz sa i se dea ceva ca sa nu fi batut drumul degeaba sau ca demersul sa nu fie zadarnic. Acest lucru face parte cel mai adesea dintr-o strategie generala: "Daca demonstrez ca problema mea este foarte acuta atunci poate se pun lucrurile in miscare mai repede si fara prea multe "probleme". Acest gen de energie trebuie canalizata in directia rezolvarii personale a problemelor ce va inlocui treptat rezolvarea insotita si mai apoi rezolvarea asistata. Este desigur si mult infantilism afectiv aici: "Problema mea este cea mai grava! Eu am cea mai mare nevoie de ajutor! Problema mea nu sufera amanare! Eu merit !" Este o conduita foarte asemanatoare cu aceea a unui copil care nu poate inca intelege ca nu intreaga lume se invarte injurul lui. De aceea este necesar un cadru, se impun limite, se stabileste o relatie contractuala. Nu trebuie in nici un caz acuzat clientul de egocentrism. Preocuparea pentru propria-i bunastare este o resursa ce poate fi folosita. Oricum odata cu cresterea afectiva si cu trecerea treptata la o viata independenta acest gen de conduita va deveni (cu atat mai repede cu cat resursele interioare devin mai consistente) insignifiant si va disparea.

16. Gandirea magica.

Unii clienti cred ca situatia lor se va rezolva in mod miraculos. Cineva sau ceva va interveni pe langa Bunul Dumnezeu si nu vor ramane fara noroc. O atare forma de miracol o reprezinta si ajutorul din afara care vine fara nici un fel de efort. Un astfel de miracol este spre exemplu primirea S.D.V.I . imediat cum a aparut nevoia si a fost facuta solicitarea (un bun motiv pentru care primirea trebuie temporizata).

17. Distorsiuni de gandire.

Acestea par a face parte tot din categoria gandirii magice. Astfel exista credinta ca le pot fi citite nevoile (slujba preferata, timp liber, felul de mancare preferat, etc.) sau gandurile. Acest lucru pare benefic la inceput - cand toata lumea pare a le vrea binele, dar se poate transforma intr-o piedica putin mai apoi, cand trebuiesc impuse respectarile regulilor si limitelor.

18. Durata sprijinului

O mare parte dintre clienti cer sprijin pe o perioada nedefinita ("Ca pana la urma s-o intampla ceva, si m-oi descurca eu") - asta ca nu zic infinita - ("pana ma cheama fratele meu cu care nu am mai discutat de 8 ani peste granita", "pana aranjez sa-mi donez un rinichi", "pana gasesc o solutie ", pana ma impac cu mama" etc.) Nu trebuie sa mai explic folosirea mecanismelor "foot in the door" si "door in the face", dar trebuie sa precizez ca rareori este vorba despre o strategie in sensul tare - adica constienta si exersata cu buna stiinta. Cel mai adesea este vorba despre o miscare inconstienta si care se inscrie intr-o tendinta profund umana - de a mana pana la momentul dezvoltarii suficiente. Nu trebuie sa ridiculizam acest demers, trebuie doar lucrat pentru constientizarea limitei de timp si a inevitabilitatii parasirii sistemului. Gradarea, limitele si pasii din PPI sunt instrumente in acest sens.

19.Deresponsabilizarea.

"Daca mi se intampla ceva rau profesionistii sunt de vina!" Cu alte cuvinte: "Daca m-ati luat, atunci sa si aveti grija de mine". Astfel ajung in rolurile unor copii (ascultatori sau nu) si ca orice copii au "probleme" de dependenta. Este necesara neaparat responsabilizarea clientilor si trecerea haturilor vietii de la institutie (reprezentata prin profesionisti) in mainile clientilor. Nu doar simbolic ci si fizic: la inceput demersurile (de ex. pt. obtinerea de acte de identitate) se fac impreuna a profesionistii pentru ca mai apoi sa fie doar indrumate si asistate de profesionisti.

20. Dependenta.

La inceput pare normal si in limita unor asteptari firesti ca cineva (S.D.V.I.) sa aiba grija de destinul lor, sa le gaseasca un serviciu, o casa, sa le faca existenta cat mai usoara. Este ceea ce patim si noi oamenii "normali" atunci cand suntem "la doctor" si cand asteptam asistenta si indicatii si pentru a lua o aspirina. Cu alte cuvinte nu este ceva grav, daca profesionistul poate face deosebirea si se poate comporta nuantat.

21. Proba muncii

In tot domeniul social este greu sa probezi faptul ca ai muncit, ca ai si succese, ca se schimba ceva prin munca ta. Prezentatul clientului la diferite concursuri, prezentari de caz, sarbatoriri are astfel un rol de proba: "Uite, de cand a venit in S.D.V.I. cat de bine crescut a devenit!" In subsidiar"De cand ma ocup eu de el uite cat de bine ii merge ! Si eu am un rol important in asta." Cu alte cuvinte "Nu doar norocul, Dumnezeu, si natura mama fac cate ceva. Cate ceva mai fac si eu!" Iata de ce este nevoie de recunoastere profesionala, de o fina analiza a muncii, si nu doar de tabeluri in care se bifeaza activitati. Munca cu oamenii nu poate fi cuantificata prin numar de "reintegrari, reinsertii, si clienti preveniti". O monitorizare a vietii ulterioare da o adevarata masura a muncii de calitate.

22. Infantilismul.

Institutionalizarea prin ceea ce este si prin ceea ce face (ingrijire in afara familiei, ruperea relatiilor de atasament normale, duce persoanele gazduite la infantilizare. Acest lucru se intampla oricui este gazduit intr-o institutie din afara casei personale - spre exemplu la spital. Trebuie facuta deosebirea inca de la inceput intre conduita infantila cu care intra in sistemul de protectie (si care este datorata varstei) si cea pe care o dobandeste aici. Unii dintre clientii protejatii incearca sa paraseasca sistemul pe portita din spate (fuga, sarcina "nedorita", excludere, etc.) in dorinta de a fi recunoscute ca persoane adulte. Atentie, multi dintre acesti clienti sunt in risc de exploatare (lucru la negru, trafic, etc.) Este deci bine si frumos ca in nici un caz infantilizarea sa fie incurajata si orice progres si apropiere de maturitate sa fie marcate (unul din rolurile PPI). Nu inseamna ca tentatia nu este mare. Un beneficiar infantilizat, iti pune mai putine probleme, protesteaza mai putin, s.a.m.d. Astfel ai senzatia ca - profesionist - ca lucrezi mai usor, mai bine. De aceea (pentru constientizare si ajustare) sunt necesare reuniunile de echipa, supervizarile, analiza muncii, P.P.I. - ul, etc.

23. Slujbele si maturizarea

Impresia ca sunt necesari foarte multi bani pentru o viata independenta. Este de fapt vorba despre a spune in alte cuvinte ca nu se cred in stare de a avea grija in acest moment singuri de ei. Desigur ca daca ar avea un salariu mai bun (mult mai mult decat este necesar decat se poate pe moment, lucrurile ar sta altfel.) Pare firesc deci sa ramana sub protectia sistemului pana cand vor fi in stare sa castige acei bani. Iata un minunat prilej de a cauta la nesfarsit un serviciu si de a-si-l parasi cand se apropie de desprinderea de sistem. De aici si urmatoarea idee: toate problemele se pot solutiona cu bani. Clientii se simt indreptatiti sa ramana dependenti pentru ca nu au bani. De aici porneste si dezechilibrul flagrant intre calificarea pe care o au si slujba pe care o cauta. Este nevoie de multa rabdare si de fermitate pe pozitii pentru a pregati desprinderea de sistem si de mult profesionalism pentru a o face cu adevarat posibila. Este sortit esecului orice fel "intarcare" fortata desi exista termene si resurse limitate care preseaza partasirea sistemului.

24. Mirajul plecarii in strainatate.

Plecarea "dincolo" pare ca ar rezolva toate problemele. Acolo, in imparatia cainilor cu covrigi in coada, se pot castiga foarte rapid si usor bani. In plus, ar putea pleca departe tot si toate (daca au fost raniti au scapat si sunt in siguranta daca au fost sustinuti, continuti si ocrotiti demonstreaza ca reusind departe cat de independenti si maturi sunt). Este un fel de nou start, si deci o potentiala noua sansa. Trebuie avuta multa grija si mult tact caci ceea ce vad ei cel mai des sunt exemplele de succes. Iata de ce este necesara o buna informare asupra fenomenului de trafic de persoane, asupra legislatiei in domeniul muncii, asupra realitatilor conditiilor din afara tarii. In nici un caz nu vor functiona abordarile moraliste si brutale. Trebuiesc avute in vedere exemplele concrete, informarile pertinente, cifrele exacte si pericolele reale. Desigur ca este necesar ca profesionistii din S.D.V.I. sa aiba un minimum de cunostiinte in acest e domenii si trebuie sa-si actualizeze periodic cunostiintele - rolul formarilor si ale schimburilor de experienta.

25. Punerea in discutie a rolului p[rofesionistilort de catre clienti

Atunci cand vorbesc despre ceea ce au facut profesionistii pentru cresterea si dezvoltarea lor se intampla ca, clientii sa uite munca profesionistilor. Uneori personalul este topit in totalitate intr-un singur mare personaj - Statul - care nu satisface asteptarile - adica nu este un bun parinte de substitutie - ("Daca nu-mi aduc aminte de voi si nu va individualizez este pentru ca nu ati fost ati fost tot ceea ce am avut nevoie.") Desigur ca au dreptate. Nici un profesionist indiferent cat de bine calificat ar fi nu poate inlocui total o familie buna. Si nici nu poate fi perfect. Este destul sa fie doar suficient de bun pentru conditiile date. La fel sunt si parintii. Un parinte impune reguli, pune limite si iubeste (este suficient de bun, niciodata fiinta perfecta, intotdeauna oam care poate deci sa si greasca). Unui profesionist nu i se poate cere sa iubeasca clientii (nici nu este un lucru sanatos). Acesta nu trebuie sa devina un factor de descurajare sau de scadere a implicarii in educatia si cresterea aptitudinilor si deprinderilor clientilor. Trebuie doar constientizata aceasta tendinta inconstienta si deloc rauvoitoare. Odata ce clientul s-a maturizat si a devenit independent va recunoaste valoarea celor care l-au ajutat sa devina un bun adult. Insasi faptul ca poate infrunta singur viata este un indicator al unei munci de calitate.

Nu trebuie sa uitam ca cea mai mare parte din meritul maturizarii si trecerii la o viata independenta revine clientului (singurul fara de care nu se poate construi nici un fel de plan sau PPI).

26. Sarcina ca simptom

O sarcina nedorita mai ales la o varsta frageda, dezechilibreaza situatia din institutia in care se afla clienta (sau clientul in cazul tatalui adolescent). Este foarte posibil ca aceasta sa fie una dintre semnificatiile simbolice.

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

In subsidiar se afla nevoia de independenta. Asta inseamna ca, copilul ei este declaratia ei de independenta in fata profesionistilor, a parintilor, a concubinului, a anturajului, etc. A schimba statutul de persoana asistat cu unul de mama pare o evolutie catre independenta.Femeia care a ramas insarcinata are nevoie de cineva care sa o iubeasca. Un copil - poarta cel putin virtual - promisiunea de iubire neconditionata si eventual de reparatie a trecutului ce i-a fost refuzat mamei. Prin ingrijirea adecvata a copilului se ingrijeste pe sine si arata celor din trecutul ei cum ar fi trebuit ea ingrijita. Mecanismul este asemanator si in situatia in care i-a murit o ruda apropiata sau copilul anterior

Se mai intampla ca, tanara mama (sau potentiala mama) sa aiba nevoie nevoie de ceva doar al ei cum ar fi un copil pe care sa nu-l imparta cu nimeni. Nu este asadar de mirare de ce uneori nu se mai intereseraza de soarta tatalui copilului, sau mai degraba de ce isi aleg drept concubin o persoana care nu sa nu se mai intereseze de copil.   

Drogurile si mituri asociate conduitei dependente care circula printre clienti:

- Folosirea ocazionala a drogurilor nu poate face rau.

- Marihuana este la fel ca alcoolul sau ca tutunul.

- Doar cei slabi devin toxicomani.

- Toata lumea se drogheaza din cand in cand.

- Drogurile nu afecteaza decat drogatii.

- Este treaba fiecaruia daca se drogheaza sau nu.

- Drogurile nu "prind" la romani.

Este nevoie de un training specific pentru a combate aceste mituri / prejudecati si de aceea este neaparat necesara cooperarea cu Centrele de Prevenire si Consiliere Antidrog si consultarea legislatiei in vigoare ( 143 / 2000).

Identificarea copiilor care vor beneficia de servicii de formare de deprinderi de viata, asistenta specializata, se realizeaza direct, odata cu solicitarea parintilor copilului sau a reprezentantilor sai legali, exprimata in scris catre Comisia pentru Protectia Copilului sau SDVI.

Solicitarea parintilor copilului sau a reprezentantilor sai legali se refera la evaluarea complexa a copilului in scopul obtinerii, in primul rand, a unei imagini despre gradul de dezvoltare a DVI, iar in al doilea rind,certificat de incadrare a copilului intr-o categorie de persoane cu handicap si,dupa caz, a eliberarii unui certificat de orientare scolara sau stabilirii unei masuri de protectie a copilului. Serviciul de evaluare complexa va analiza toate aspectele legate de caz si va face propuneri pertinente , indiferent de ceea ce au solicitat initial parintii copilului.

La nivel comunitar, persoanele care pot identifica deficientele si orienta copilul si familia sa catre un sdvi sunt profesionistii care indeplinesc diferite roluri sau functii in comunitatea respectiva: educator, profesor, consilier scolar, psiholog, medic de familie, medic de specialitate, asistent medical comunitar, preot, primar, asistent social, lucrator social comunitar sau referent al primariei, alte persoane implicate in serviciile locale pentru copil si familie.

Preluarea

In urma solicitarii parintilor copilului sau a reprezentantilor legali ai acestuia, coordonatorul SDVI si managerul de caz vor desemna un responsabil de caz insarcinat de coordonarea activitatilor care au drept scop principal pregatirea raportului de evaluare complexa a copilului, care contine propunerile privind DVI ce vor fi abordate, orientarea scolara, masurile de protectie si, ca anexa, programul de interventie specifica.

d. Metodologia evaluarii deprinderilor de viata. Instrumente de evaluare care pot fi folosite:

Evaluarea initiala a cazului se refera la investigarea prin metode specifice a situatiei in care se afla clientul la momentul preluarii cazului. Se vor analiza resursele clientului si cele ale mediului sau social,nevoile clientului, disfunctiile care apar si cauzele care le genereaza precum si ariile de interventie imediata si pe termen lung in beneficiul clientului. In aceasta etapa se realizeaza urmatoarele activitati obligatorii:

. Culegerea informatiilor relevante

. Organizarea informatiei

. Evaluarea de tip unitar a situatiei clientului

. Identificarea problemei

In general, evaluarea initiala trebuie sa cuprinda urmatoarele:

. evaluarea punctelor tari si a nevoilor

. identificarea si definirea problemelor

. alegerea obtiunilor posibile de viata si a scopurilor

. evaluarea consecintelor si procesarea rezultatelor

Evaluarea propriilor probleme

Asistentul social trebuie sa-1 ajute pe tanar sa-si evalueze propriile sale puncte tari si nevoile pe care le are.

Evaluarea completa a gradului in care tanarul actioneaza trebuie sa determine deprinderile curente si deprinderile noi pe care trebuie sa si le insuseasca pentru a deveni independent.

Reevaluarile periodice il vor ajuta pe tanar sa ramana constient de progresul facut si sa-si dea seama ce deprinderi mai are de dobandit.

Orientarea trebuie sa se focalizeze pe acumularile tanarului ca urmare a actiunilor pe care le-a realizat si acest lucru il va incuraja sa-si imbunatateasca si deprinderile pe care le stapaneste mai putin.

Monitorizarea regulata a starii generale de bunastare a tanarului trebuie sa ofere feedback in ce priveste nivelul curent in formarea deprinderilor raportat la planul tanarului de dezvoltare a independentei.

Evaluarea initiala bazata pe puncte tari si pe nevoi

Metoda la care ne referim se bazeaza pe o abordare de tip pozitiv asupra persoanei. Ea este folosita de specialistii americani de la National Resource Center for Youth Services din Tulsa, Oklahoma si a fost prezentata in Romania cu ocazia unui stagiu de formare organizat in martie 2002 de catre World Learning.

Evaluarea deprinderilor de viata pe baza punctelor tari si nevoilor se va face tinand seama de urmatoarele recomandari:

Inainte de a incepe un interviu, formatorii vor trebui sa cunoasca foarte bine intrebarile. Nu trebuie folosit formularul de raportare in conducerea interviului. Eventual se poate pregati o foaie ajutatoare separata.

Se va incepe intotdeauna prin identificarea intereselor speciale pentru ca majoritatea tinerilor nu intampina dificultati in a discuta despre ceea ce si-ar dori ei sa faca in timpul liber.

In mod normal, se trece de la partea cu puncte tari la cea cu nevoi. Daca tanarul da semne de rezistenta, se vor parcurge mai intai toate intrebarile de la categoria puncte tari.

Inca de la inceputul interviului se va arata tinarului formularul de raportare. El va fi informat ca la incheierea interviului va primi copia acestui raport.

Raspunsurile vor fi inregistrate pe scurt. Se pot adaga unele intrebari suplimentare.

La terminarea interviului, se va revizui impreuna cu tanarul formularul de evaluare completat. Se vor modifica acele date care nu sunt considerate de tinar a fi in concoirdanta cu ce a declarat el.

Se va cere tanarului sa identifice nevoia pe care ar vrea sa o satisfca imediat si se va consemna acest fapt in formular.

In final, se va inmina tinarului o copie xerox sau la indigou a documentului.

Fisa de descriere a clientului (asamblata din rezultatele consilierii, al anchetei sociale, si al evaluarilor psihologice. Cadrul. Indicatii de lucru.

Este necesar ca inainte de inceperea interviului, evaluarii, consilierii sa fie satisfacute anumite cerinte preliminare:

- desfasurare fara intreruperi,

- incaperea in care se va desfasura trebuie sa fie suficient de bine izolata fonic,

- clientul nu va fi asezat fata in fata cu profesionistul (educator, instructor de educatie, referent, psiholog sau asistent social),

- clientul nu va fi asezat cu fata spre o sursa puternica de lumina,

- clientul nu va fi asezat in imediata vecinatate a unei surse de caldura sau aer rece (radiator, ventilator, aparat de aer conditionat).

- clientul nu va fi asezat pe un scaun mai scund decat al profesionistului sau incomod,

- atmosfera trebuie sa fie indeajuns de degajata si sa permita observarea clientului (atat in ceea ce priveste mimica cat si gestica) dar si posibilitate de reactie de raspuns (feed - back) din partea acestuia.

- adresarea va fi adaptata varstei clientului (este de preferat ca tinerii peste 18 ani sa nu fie tutuiti, aceasta pentru a accentua nivelul mai mare al responsabilitatilor, trecerea la perioada adulta dar si pentru a facilita respectul reciproc.)

- este recomandabil ca pe parcursul interviului profesionistul sa-si ia notite caci astfel se economiseste timp pretios si inregistrarea este mai fidela. De asemenea este recomandat sa fie notate reactiile verbale / raspunsurile cu cat mai multe citate.

- este recomandabil de asemenea, ca interviul / consilierea / evaluarea sa nu depaseasca o ora.

La primele intalniri este foarte important ca profesionistul sa-si intampine clientul cu bunavointa, sa se prezinte si sa-i rosteasca numele. Daca clientul este insotit de altcineva este bine ca si acesta sa fie primit in acelasi fel si sa i se explice ca trebuie sa astepte si cat anume.

Clientului i se va explica care este rolul si functia lui profesionistului.

De exemplu, profesionistul va explica cum are de gand sa procedeze si cum anume va decurge interviul - "Intai am sa va rog sa-mi spuneti cate ceva privind trecutul dumneavoastra si motivele pentru care sunteti acum aici." Clientul este astfel incurajat sa vorbeasca liber cel putin cateva minute. In tot acest timp profesionistul trebuie sa fie atent atat la ceea ce spune clientul dar mai ales la cum anume vorbeste. Abia dupa aceea poate hotara ce orientare trebuie data interviului, consilierii, evaluarii si ce anume are de aflat.

In acest timp profesionistul trebuie sa observe daca clientul este cooperant, relaxat, capabil sa vorbeasca cu usurinta sau nu, felul in care se prezinta (atitudine, vestimentatie, starea hainelor, cicatrici, tatuaje, eventuale indicii de boala sau dizabilitati (vezi Glosar de temeni, etc.).

Pe masura ce interviul continua, profesionistul trebuie sa mentina discutia in jurul punctelor importante si sa-l aduca pe beneficiar la subiect daca acesta are tendinta de a se indeparta. Acest lucru are si rolul de a organiza discursul clientului ceea ce-l ajuta pe acesta sa-si (re)formuleze problema. In timp se transforma intr-o deprindere ce ajuta la structurarea interioara.

Aceasta trebuie sa se petreaca fara utilizarea intrebarilor dirijate (vezi Glosar de temeni ) sau intrebari inchise (vezi Glosar de temeni ).

Este de preferat ca profesionistul sa foloseasca o schita a interventiei consemnand sistematic si organizat informatia in pasi simplii, atat pentru a nu scapa nimic din vedere cat si pentru a usura accesul celorlalti la informatii. Intrucat oricum este greu ca datele sa fie adunate tot timpul in aceeasi ordine dar si pentru ca clientul sa nu se simta fortat este recomandat ca demersul sa fie destul de flexibil.

Pentru inceput schita va putea fi folosita ca un ghid urmand ca mai apoi sa devina un sprijin pentru ca profesionistul sa nu treaca cu vederea vreun aspect. Nu este posibil si nici obligatoriu sau important ca aceasta schema sa fie integral completata, experienta, intuitia si bunul simt vor decide cat de adanc trebuie mers si ce anume va fi lasat pentru alta data.

Fisa de descriere este recomandabil sa fie completata in cele din urma impreuna cu intreaga echipa chiar daca initial o mare parte este completata de psiholog si /sau asistent social.

1.Persoanele care il au (l-au avut) in grija pe client (de exemplu educatorii din C.P. sau din scoala speciala de unde provine.)

Nume, relatia cu clientul, cat de apropiate / intim au fost / sunt cu acesta, de cand si cat de bine il cunosc.

Cata incredere li se poate acorda acestora.

Explicatii:

Este graitor uneori faptul ca nu a existat nici o persoana careia sa-i stie numele complet, dovada a faptului ca nu a existat nici o persoana de referinta si atasament stabila in viata clientului.

2. Familia (atat cat isi aduce aminte, cat se stie - asistent social, dosare, etc.)

Parinti, frati, rude care l-au crescut

Familia extinsa

Varsta lor in prezent

Varsta lor in momentul in care au rupt legatura (sau, daca este cazul, momentul decesului). Precizarea datelor cand s-au intamplat.    

Statusul lor marital   

Starea sanatatii (vezi Glosar de termeni - sanatate, normalitate, boala )

Ocupatia

Ce poate spune legat de personalitatea acestora (vezi Glosar de termeni - personalitate)

Cum se intelegea cu acestia

Pozitia sociala a familiei

Din ce anume proveneau veniturile casei

Cum se intelegeau in familie

Care sunt problemele in familie la acest moment

Afectiuni mintale in familie care sa necesite spitalizare, tratament medicamentos, urmarire (de exemplu trisomia 21 sau epilepsie)

Droguri, alcolism (vezi Glosar de termeni - alcoolism, droguri, dependenta)

Probleme cu politia

Explicatii

Trebuie precizata atat varsta in ani cat si data nasterii pentru ca se poate intampla sa nu corespunda dand cont de problemele cu cei a caror varsta trebuie precizata, de dezorganizare interioara sau chiar de tulburari. In mod asemanator dupa ce este necesara estimarea oricarei perioade de timp este bine sa fie cerute precizate si datele.

Prezenta de afectiuni psihice in familie (apropiata sau extinsa) deoarece poate sugera posibilitatea unor afectiuni sau riscuri de afectiuni in parte ereditare. Personalitatea, atitudinea si traseul de viata al rudelor sunt importante deoarece este mediul in care clientul a crescut o parte din viata. Rivalitatea dintre frati este importanta pentru ca se poate intampla ca unul dintre ei sa fi fost institutionalizat si altul nu.

Problemele actuale sau peste care nu s-a trecut pot reprezenta un factor de involutie in dezvoltare sau un factor de stres. Problemele din familie / ale familiei pot furniza explicatii asupra unor ticuri, fobii (vezi Glosar de termeni - ticuri, fobii ) sau preocupari excesive ale clientului (de ex.: frica de apa se poate datora faptului ca un frate a murit inecat, un comportament antisocial se poate datora unei identificari cu o ruda din inchisoare, etc.).

3. Date personale:

Daca stie ceva despre datele lui de la nastere (ex. scorul APGAR, daca nasterea lui a fost fatala mamei, daca a fost abandonat (vezi Glosar de termeni - abandon) inca din spital, etc.)

Dobandirea primelor deprinderi (mersul, vorbirea, controlul sfincterelor, etc.)

Starea sanatatii in copilarie. Sunt interesante perioadele mari de spitalizare si bolile care pot afecta dezvoltarea SNC

Probleme "cu nervii" (spaime, balbism, timiditate vezi Glosar de termeni), mutenie, enurezis, intoleranta alimentara, cosmaruri frecvente, etc.)

De la ce varsta este institutionalizat. Traseul prin diferitele institutii. Perioadele

Care crede ca este cauza institutionalizarii lui.

Explicatii

Pe langa intrebari adresate clientului trebuie facute corelari cu dosarul si inregistrarile medicale. Este neimportant daca clientul a suferit de boli contagioase (ex. pojar) in schimb poate fi crucial daca a avut meningo - encefalita sau convulsii in copilarie.

Trasaturile nevrotice din mica copilarie nu au neaparat legatura cu momentul prezent dar pot da indicii in legatura cu dezvoltarea si traseul din copilarie.

Intrebarile legate de institutionalizare pot releva probleme familiale precum si indicatii in ceea ce priveste posibila lui reinsertie in familie sau indici in ceea ce priveste viitoarea / prezenta lui viata de cuplu.

4.Scolarizare

Varsta inceperii si terminarii fiecarei perioade de studiu (de exemplu daca a terminat 8 clase pana la 20 de ani, ce ani a repetat si in ce perioade)

Rezultate (medii, rezultatele de la examene)

A avut prieteni sau a fost simpatizat de colegii

Ce relatii a avut cu profesorii

Sport si alte preocupari

Calificari profesionale obtinute. Il atrag sau nu calificarile si competentele obtinute

Studii superioare (daca urmeaza, daca are ca plan de viitor)

Explicatii

Pot fi furnizate informatii despre perioade decisive si / sau traumatizante din viata (de ex. repeta clasa de cand fratele mai mic a fost adoptat de un cuplu american, sau de cand a murit bunica).

Pot fi de asemenea furnizate informatii despre nivelul de insertie sociala si despre competentele sociale deja dobandite.

Pot fi indicate posibilitati de (re)orientare si (re)calificare profesionala (de exemplu nu si-a dorit niciodata sa devina sticlar dar a ajuns calificat in aceasta meserie pentru ca era cea mai apropiata scoala profesionala pe cand ceea ce si-a dorit sa faca - mecanic auto - presupunea inscrierea la o profesionala aflata la 2 ore distanta).

Este interesant de ce isi doreste sa faca o facultate ( de ex. Fac. Veterinara - ca sa mai ramana in ocrotirea DPC sau pentru ca iubeste animalele ?) - pot fi obtinute astfel informatii despre nevoia clientului de autonomie sau despre dependenta afectiva a acestuia.

5. Ocupatii avute

Lista cronologica a slujbelor avute

Motivul schimbarii acestora

Felul contractului. Conditiile si remuneratia.

Situatia financiara din acea perioada.

Satisfactii profesionale.

Relatiile cu colegii si cu superiorii

Invaliditati si boli profesionale.

Planuri de viitor in aceasta directie.

Explicatii

Informatiile obtinute pot da indicatii despre conditiile de viata din prezent (de cand lucreaza ca bucatar are suficienti bani cat sa poata pleca la mare sau la munte in fiecare weekend), despre aspiratiile personale ale clientului (de ex. lucreaza la McDonalds pentru ca asa poate deveni sef in cel mai scurt timp), despre problemele de sanatate diagnosticate si care au inraurire asupra traseului profesional ulterior (de ex. are reumatism articular de cand a lucrat in piata), despre caracteristici ale personalitatii lui (de ex. faptul ca a fost concediat in repetate randuri poate indica de exemplu - din fericire nu intotdeauna - un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale).

De asemenea daca fiecare slujba este inferioara ca salarizare, conditii si perioada celei dinainte poate fi luata in calcul o posibila tulburare mintala (ex. tumoare, degenerescenta) sau chiar o dependenta de substanta (de ex. heroina). Intrebarile legate de consum de substanta toxico-dependente pot incepe evaziv (de ex.: Luati in mod regulat vreu medicament ? Care anume ?). Este important daca clientul dovedeste o buna cunoastere a substantelor interzise (vezi Glosar de termeni - substante interzise ) care contin mici cantitati de opiacee sau potenteaza drogurile. La fel o buna cunoastere a medicatiei psihiatrice poate indica o boala psihica in familie sau chiar a clientului.

6. Serviciul militar

V-ati efectuat serviciul militar (putin probabil sa se intample aceasta la tinerii clienti ai serviciilor de deprinderi de viata dar.)

Probleme de disciplina

Ati dori sa faceti armata? De ce?

Relatiile cu ceilalti

Explicatii

Serviciul militar poate fi chiar un ritual de trecere la viata adulta si poate da indicatii despre capacitatea clientului de adaptare la un mediu cu reguli si norme stricte. Aceasta spune multe despre relatiile cu egalii si cu superiorii, similare cu cele de la punctul 5. (ocupatiile)

7. Istoricul menstruatiei

Varsta primei menstruatii

Atitudinea fata de menstruatie

Dismenoree (dureri in timpul ciclului)

Sindrom premenstrual (SPM)

Data ultimei menstruatii

Planuri de viitor in ceea ce priveste o relatie de cuplu , casatoriei, copii.

Explicatii

Varsta primei menstre poate fi utila la identificarea unor posibile tulburari hormonale, la maturizarea fiziologica a clientei.

Atitudinea fata de menstruatie influenteaza trairile ulterioare ale feminitatii si poate da indicatii referitoare la diferenta dintre sex si gen.

Dismenoreea si SPM pot da informatii utile in ceea ce priveste atitudinea fata de propriul corp si procesele de feminizare cat si in ceea ce priveste modificari ale energiei si personalitatii in perioada ciclului.

Data ultimei menstruatii da indicii despre constientizarea propriilor procese fiziologice dar si despre monitorizarea acestora.

Cu totul, istoricul menstruatiei poate aduce si informatii referitoare la nivelul de cunostiinte legate de anatomie, planing si contraceptie sexuala.

8. Istoricul cuplului si al activitatii sexuale. Sarcini.

Varsta primei relatii sexuale

Experiente hetero si homosexuale

Practici sexuale actuale

Contraceptie si planing familial

Cu cat timp inainte si-a cunoscut partenerul sexual

Calitatea vietii de cuplu

Varsta partenerului

Ocupatia partenerului

Starea de sanatate

Personalitatea partenerului

Dorinta de a vea copii

Avorturi (spontane/provocate). Copii nascuti morti (motive)

Ce anume s-a schimbat in viata clientei , in ce fel ii sunt modificate planurile de viitor.

Explicatii

Bunul simt, experienta si intuitia vor hotara cat de multe intrebari pot fi puse si cat de amanuntite pot fi acestea. Este important sa se afle in primul rand aspecte legate de nivelul de cunostiinte referitoare la planing si contraceptie si referitoare la personalitate. (de ex. multiple relatii sexuale precum si o viata sexuala dezorganizata poate da indicatii referitoare la o posibila tulburare de personalitate).

Trebuie in mod special avuta o deosebita grija la momentul ales pentru punerea de intrebari referitoare la homosexualitate precum si la implicatiile acestora.

Dorinta de a vea copii poate da indicatii referitoare la dorinta de reparatie a trecutului clientului dar si referitoare la maturitatea lui afectiva.

Informatiile despre sarcini, nastere, avorturi, dau uneori cont de reactiile psihologice adverse la maternitate ale tinerei mame.  

Importante sunt si fantasmele legate de fiecare din aceste aspecte.

9. Starea prezenta:

Domiciliul. Starea actelor. Legalizarea situatiei

Probleme administrative

Probleme financiare

Explicatii:

Aceste intrebari ajuta la intelegerea personalitatii clientului in momentul prezent, precum si la gradul lui de autonomie.

10. Personalitatea

Prieteni apropiati

Relatii cu colegii

Relatia cu autoritatea

Probleme cu politia

Hobby-uri

Temperament (vezi Glosar de termeni)

Aptitudini (vezi Glosar de termeni)

Vointa (vezi Glosar de termeni)

Inteligenta (vezi Glosar de termeni)

Vocabular

Caracter (vezi Glosar de termeni)

Atentie (vezi Glosar de termeni). Concentrare in sarcina.

Obiceiuri

Planuri de viitor

Religie. Schimbarea religiei

Explicatii

Cea mai mare parte dintre aceste intrebari fie nu mai trebuiesc puse daca tot interviul a decurs normal pana la acest punct, fie pot fi aflate prin instrumente specifice ( de ex.: baraj de semne pentru atentie, Raven pentru inteligenta - atentie, nu este nevoie de aflarea QI-ului, ci doar de incadrarea in normalitatea generala sau identificarea unei eventuale deficiente, CPI, alte inventare de personalitate).

Este ne            cesar ca in mod special acest capitol sa fie supraveghiat in completare de catre psiholog. Acesta isi poate lua informatii de la asistentul social (este chiar necesar) sau din alte surse.

Se cuvine o atentie deosebita la cateva puncte: relatia cu autoritatea, probleme cu politia, schimbarea religiei. Acestea indica rupturi in traseul de viata al clientului, si chiar posibile directii de actiune (de ex.: daca are o relatie proasta cu autoritatea poate fi ghidat catre o meserie ce presupune mai mult legaturi pe orizontala, trecerea la alta religie indica poate o schimbare la nivel valoric si caracterial).

FORMULAR

(National Resource Center for Youth Services din Tulsa, Oklahoma)

FORMULAR

PUNCTE TARI NEVOI

1. Interese speciale si activitati

Cum iti petreci timpul liber?

Ai (ai avut) hobby-uri?

Cum iti doresti sa iti petreci vacantele?

Practici un sport?

Canti la un instrument muzical?

Personalul sau altcineva cunoaste alte puncte tari ale tale?

Ce ti-ar place sa faci in timpul liber?

Sunt hobby-uri sau mestesuguri pe care ai dori sa Ie inveti?

Ce cluburi sau organizatii frecventezi?

Ce altceva ti-ai dori sa inveti pentru a-ti petrece timpul liber?

Sunt hobby-un sau activitati care iti plac mai mult?

Personalul sau altcineva cunoaste alte nevoi?

2. Social / Personal

Cum te-ai descrie in fata celorlalti?

Ce anume iti place cel mai mult la tine?

Este ceva ce ai dori sa schimbi in legatura cu personalitatea ta?

Este ceva ce ai dori sa schimbi in modul tau de prezentare in fata celorlalti?

3. Familie si prieteni

Cine consideri ca iti este familia?

Cine iti sunt prietenii?

In ce sens esti un bun prieten pentru ceilalti?

Ce prieteni ai chema in ajutor?

Ce schimbari ti-ai dori sa faci in familia ta?

Momentan locuiesti impreuna cu familia?Ce trebuie sa se imbunatateasca

Ti-ai dori alti prieteni ?

Ce ar trebui sa faca familia sau prietenii pentru tine acum?

Ce schimbari sunt dorite de catre familia ta sau de catre agentie?

4. Religie, valori, credinte

Ce rol joaca religia in viata ta?

In ce crezi?

Cine este persoana ideala pentru tine?

Ai o filosofie proprie sau un motto?

Ce faci ca sa ii ajuti pe ceilalti?

Ai dori sa te implici in activtati religioase sau sa discuti cu un preot, misionar sau rabin? Ce te-ar putea ajuta sa-ti pui in practica credintele?

Ce ar trebui sa schimbi pentru a te apropia de persoana ideala?

5. Educatie si ocupatie

Ce iti place cel mai mult la scoala?

Ce scoli ai absolvit?

Care sunt mateniile tale preferate?

Ce slujbe ai avut?

Ce parte din munca ta iti place mai mult?

Iti doresti mai multa instruire/ educatie?

Ce munca ti-ai dori sa prestezi?

Este ceva legat de munca ta pe care ti-ai dori sa aprofundezi?

Ce nevoi sunt reeunoscute de catre angajator si personal?

6. Emotional, mental, cognitiv

Cand gandesti cel mai clar?

Cand esti bine dispus?

Ce te face fericit?

Cum descrii atitudinea ta in general?

Cum iti rezolvi de obicei problemele?

Cum iti poti schimba dispozitia sau atitudinea?

Cand ai o zi proasta, care este cea mai buna parte a ei?

Ce te-ar ajuta sa gándesti mai clar?

Ce se poate face sa te simti mai bine?

Ce anume ar putea imbunatati atitudinea ta?

7. Conditia fizica

Care sunt performantele tale fizice?

Cum apreciezi starea ta de sanatate fizica?

Cand te simti cel rnai bine din punct de vedere fizic?

Cand ai fost ultima data la dentist?

Ce s-ar putea face ca sa te simti mai bine?

Urmezi un tratament regulat?

Ai nevoi nutritionale speciale?

Cand ai fost ultima data la un control medical?

Ce te-ar ajuta sa flu mai puternic si mai

sanatos?

8. Sisteme de sprijin/Reactia la servicii profesionale

Care este sursa ta de venit?

Ce persoane, agentii etc. te sprijina?

Ce iti place in legatua cu modul in care esti tratat de agentie

Care sunt persoanele care te-au ajutat cel mai mult?

Cum se poate imbunatati situatia ta?

Ce poate face personalul pentru a te ajuta?

Care crezi ca este motivul principal pentru care esti aici?

9. Altele

(Aceasta categorie este pentru observatie si intrebari care nu se incadreaza in celelalte categorii).

Care este cea mai mare realizare cu care

te mandresti?

Ce deprindeni ai care te ajuta sa

locuiesti pe cont propriu ?

Ce iti doresti sa realizezi in urmatorii 5 ani?

Ce iti trebuie pentru a te pregati pentru viata independenta?

Alte elemente privind evaluarea bazata pe puncte tari

Exemple de puncte tari care pot fi identificate

Sursa: Adaptata de la: Divizia Departamentului de Sanatate si Servicii umane NC a MH/DD/SAS. (2000). NC-Training introductiv asupra sistemul de asistenta. Raleigh, NC: Autor

Atitudini si valori: crezuri si asteptari ale copilului si familiei

Exemple :

Ritualuri puternice si traditii; credinta

Unitatea si loialitatea familiala

Respectul intimitatii celorlalti

Sa vorbesti sau sa nu vorbesti despre problemele tale

Deprinderi si abilitati Cunostinte, deprinderi si abilitati personale si profesionale ce tin de multe zone ale vietii cum sunt munca, scoala sau recreerea.

Exemple :

Interesul familiei de a interactiona

Capacitatea familiei de a planifica Interes in domeniul mecanic,

Calitatea de a fi un bun bucatar

Calitati Atribute si caracteristici ale familiei si modul in care familia interactioneaza unii cu ceilalti si cu comunitatea.

Exemple:

Capacitatea de a-si exprima aprecierea

Comunicare efectiva pozitiva

Disponibilitate si capacitate de a rezolva probleme

Conexiuni cu familia si comunitatea

Resurse financiare

Preferinte preferintele copilului si ale familiei

Exemple :

Preferinte in privinta mancarii, imbracamintii, divertismentului

Preferinte asupra stilului de comunicare

De ce sa utilizam o abordare bazata pe puncte tari?

Membrii familiei raspund pozitiv atunci cand se capitalizeaza pe punctele lor tari decat atunci cand se concentreaza pe slabiciuni.

Toate familiile au puncte tari unice bazate pe competente, deprinderi, interese si valori si preferinte specifice.

Absenta unor competente particulare nu reprezinta un esec.

Familia poate avea probleme care ar trebui rezolvate dar acest lucru nu inseamna ca este 'o familie rea'.

Responsabilul de caz si ceilalti membri ai echipei sunt priviti ca parteneri si nu ca experti.

ECOHARTA

Ecoharta este o simipla hirtie si o stimulare, un instrument de evaluare, planificare si interventie. In mod dinamic, reprezinta sistemele ecologice ale clientului. Include sistemele de baza cu care clientul interactioneaza.

Cum este utilizata?

Ecomap poate fi utilizata sa adune citeva tipuri de informatii:

1). Sa identifice membri gospodariei, familia extinsa(complexa), natura relatiilor dintre indivizi, resursele pe care le schimba cu clientul.

2). Sa identifice alte persoane si sisteme in acest mediu social al clientului si resursele schimbate cu ei.

3). Sa identifice relatiile clientului cu sistemele din comunitate.

4). Sa identifice contributiile prezente si trecute ale clientului fata de altii.

5). Sa identifice sistemele cu ajutorul carora resursele suplimentare pot fi alocate.

De ce este Ecoharta un instrument folositor?

1). Furnizeaza si organizeaza o mare varietate de informatii pentru evidenta clientului.

2). Creind o ecoharta angajeaza clientul in procesul de evaluare a relatiilor cu mediul social.

3). Ajuta sa identifice contributiile clientului pozitive la mediu, posibilele resurse pentru ajutor, pentru lipsurile in suportul acordat pentru mediu.

4). Poate fi modificat peste timp, permitind asistentului social si familiei pentru a nota schimbarile.

5). Poate fi adoptat la toate tipurile de situatii sociale si tendinte.

6). Asigura o imagine clara ce poate fi prezentata cu usurinta la toti.

Cum este Ecoharta creata?

Sa spuna clientului ce dorinte are, sa ii ajuti prin crearea unei

imagini a relatiilor familiale de baza, a relatiilor in comunitate, cu persoane importante si cu sistemele de suport. incepe cu gospodaria clientului. Membri gospodariei trebuie encadrati intr-un cerc, intr-o genograma traditionala, folosind patrate pentru a indica genul masculin si cercuri pentru a indiica genul feminin. Membri care au decedat, se consemneaza cu un X. Acele sisteme de mediu care afecteaza viata clientului sint identificate pe harta. In momentul in care natura tranzactiei a fost identificata pe harta, o linie a fost desenata pentru a exprima atit legaturile cit si calitatea relatiilor. Sageti pot fi desenate de-a lungul liniilor de legatura pentru a indica directia fluxului resurselor, energiei si scopul. Conectiile pot fi desenate la cercul familiei ca un intreg sau la fiecare membru individual. Alte sisteme de mediu pot fi identificate in termen ale istoriei si al viitorului. Sa deseneze cercurile si sistemele aditionale. In timp ce se deseneaze ecomap, alte zone pot fi usor sau corespunzator explorate. Cum un client percepe schimbul cu alte sisteme? In particular, cum clientul se simte atunci cind este ajutat? Cum membri familiei se simt atunci cind ajuta? Cit de adecvat simte clientul schimbul pentru a avea intilnite nevoile identificate? Clientul percepe alte sisteme care sint valabile pentru a explora ca potential sursa de ajutor. Asigura unele sisteme resursele clientului pentru a face fata conflictelor sau arata uzura datorata ingrijorarii?

Nota: Ecoharta are potentialul de a identifica calitatile precum si nevoile si defectele. Poate fi construita cu o persoana individuala sau cu o familie. Poate fi folosita sa reprezinte relatiile trecute, prezente si viitoare.

Ecoharta pentru..........

Completat de...........

Data .............

Desenati cercuri pentru a indica clientul si alte sisteme, ca ingrijire medicala, munca, religie, familia extinsa (complexa), timp liber, scoala, vecinatatea, bunastarea sociala. Indica natura relatiei cu un cuvint discriptiv sau desenind diferite tipuri de linii:

pentru mai puternic,

pentru mai slab,

+++ pentru stres.

Desenati sageti de-a lungul liniilor pentru a evindentia fluxul energia si resursele. Identifica persoanele semnificante si adauga cercurile care sint necesare. Se indica liniile frinte sau intrerupte cu slashuri(-//-) si data

ECOHARTA

DATA......................

NUMELE CLIENTULUIU..............

ASISTENT SOCIAL................

SEMNATURA ASISTENT SOCIAL ............... SEMNATURA CLIENT.....................

3. Planificarea activitatii de dezvoltare a deprinderilor de viata

Serviciile sau interventiile specifice - destinate dobindirii DVI ale copilului/tinarului in vederea includerii sale sociale - se desprind din PIS((1.2),intocmit in 30 de zile de la inregistrarea cazului,de catre echipa interdisciplinara (2.13). Acest plan trebuie sa serveasca unui scop clar definit si sa conduca la indeplinirea obiectivelor specifice pentru fiecare arie de interventie identificata in etapa anterioara de evaluare complexa.

Toate solutiile proiectate in beneficiul copilului trebuie sa ia in considerare:

participarea familiei;

capacitatea familiei de a raspunde nevoilor copilului;

III. resursele de care dispune familia si comunitatea pentru a pune in practica planul de servicii personalizat.

Componentele planificarii serviciilor :

I. identificarea prioritatilor - de exemplu, determinarea situatiilor critice ce urmeaza a fi rezolvate imediat;

II. identificarea activitatilor, mijloacelor, termenelor, conditiilor si indicatorilor de performanta privind atingerea obiectivelor programului de interventie specifica;

III. stabilirea responsabililor si repartizarea sarcinilor cuprinse in programul de interventie specifica

Rolurile principale ale responsabilului de caz in aceasta etapa sunt urmatoarele:

I. de a facilita stabilirea prioritatilor in colaborare cu familia si echipa de profesionisti;

II. de a stabili cu claritate rolurile si responsabilitatile tuturor celor implicati in implementarea planului de servicii personalizat: parinti, copil, profesionisti, institutii, comunitate etc.

De asemenea, responsabilul de caz se va asigura ca:

a. serviciile si interventiile recomandate raspund nevoilor reale si prioritatilor copilului si familiei;

b. familia si copilul au acces la serviciile si interventiile recomandate;

c. serviciile si interventiile sunt oferite copilului si familiei.

Indeplinirea cu succes a obiectivelor planului de servicii personalizat presupune implicarea si responsabilizarea nu numai a profesionistilor implicati, dar si a familiei. Oferirea serviciilor se va face in baza unui contract cu familia,care ofera posibilitatea participarii si responsabilizarii partilor implicate.

Programul de interventie specifica

Este un proiect personalizat de interventie.

Este un document scris.

Concretizeaza interventiile echipei pluridisciplinare.

Se intocmeste impreuna cu clientul fata de care dovedeste respect

Urmareste coerenta interventiei: responsabilizarea clientului, co-participarea clientului la propria-i integrare sociala si educatie.

Promoveaza clientul ca pe un actor si partener activ.

Contine obiective, activitati, precum si evaluari concrete.

Reflecta implicarea tuturor actorilor (clientul, echipa, resursele umane exterioare, parteneri)

Prevede termene concrete si realiste.

Prevede evaluari periodice; sunt urmarite si adaptate obiectivele si termenele (evaluarea se va baza intotdeauna pe resursele clientului, pe calitatile si punctele tari ale acestuia).

Specifica responsabilitatile echipei si ale clientului (are o parte contractuala).

Ajuta la autoevaluarea clientului; marcheaza etapele strabatute - este un grafic al realizarilor.

Se bazeaza pe punctele tari ale clientului.

Respecta nevoiele clientului; acestea sunt plasate pe primul loc.

Favorizeaza cresterea interioara si maturizarea.

Favorizeaza constientizarea realitatii (pune in acord expectatiile clientului cu posibilitatile reale).

Se constituie intr-o preocupare continua a clientului atata timp cat este beneficiar al S.D.V.I.

Clientul are un rol major in deciziile obiectivelor si actiunilor din PPI.

Tine cont de problemele identificate.

Se formuleaza intr-un limbaj clar, accesibil clientului (se vor evita ambiguitatile, adjectivele etc.).

Este pozitiv si pune accent pe solutii.

Finalitatea P.P.I.-ului este viata independenta a clientului. Se recomanda o monitorizare post- P.P.I. de minim 6 luni. Mult mai bine ar fi de 2 ani; aceasta ar putea arunca o lumina si asupra integrarii pe termen lung si a unei macro-strategii.

c. Metodologia planificarii : obiective, indicatori ( SMART ), activitati

Actiune, Realistice si limitate in Timp, pe scurt SMART.

Pentru anumite nevoi se cere explorare si informatii suplimentare inainte ca acestea sa fie transformate in obiective. De ex. nevoia "de a petrece mai mult timp cu familia" nu se incadreaza in standardele SMART descrise mai sus, tanarul trebuie sa raspunda la intrebari care sa transforme obiectivul intr-unul specific,"Cat timp petreci acum cu familia?Ce ti-ar placea sa faci in timp ce esti cu familia ta? Unde se afla familia ta?"

Principalii pasi in procesul de planificare sunt etapele B.A.S.I.C.

Acestea sunt etapele prin care asistentii sociali trec zilnic.Etapele B.A.S.I.C. pentru planificarea obiectivelor sunt :

Brainstorming-ul optiunilor

- Incurajarea tanarului in identificarea tututror optiunilor.

- Adaugati ideile dumneavoastra numai dupa ce ati obtinut implicarea tanarului.

- Ajutati tanarul sa aleaga

- Planul trebuie sa apartina tanarului.

- Nu fortati optiunile pe care le considerati cele mai bune.

Sa se planifice PASI MICI

- Ajutati tanarul sa planifice pasi mici care il provoaca, dar nu il coplesesc.

- Succesul da nastere la succes

Identificarea datelor limita

- Fara date limita nu se va realiza nimic

- Datele limita ajuta persoanele sa devina responsabile   

Contactare pentru monitorizarea progreselor

- Urmarirea este importanta

- Cunoscand faptul ca cineva va urmari starea lucrurilor se poate lucra mai eficient.

Urmatorul pas este de a traduce declaratia legata de nevoie intr-o formulare a obiectivului.

Anumite nevoi pot fi rescrise cu usurinta ca obiective. Nevoia de a slabi cu 10 kilograme poate fi formulata ca un obiectiv prin simpla adaugare a unei date. Obiectivul devine "slabirea cu 10 kilograme pana la 30.09.2002". Obiectivele trebuie sa fie specifice, masurabile, orientate pe

d. Planificare flexibila : evaluarea pe parcurs ( intermediara )

Aceasta etapa se refera la procesul de culegere a informatiilor in legatura cu modul de furnizare a serviciilor cuprinse in plan, in scopul evaluarii progreselor realizate in atingerea obiectivelor prevazute in planul de servicii si contractul cu familia.

Responsabilitatea monitorizarii programului de interventie specifica revine responsabilului de caz.

Aceasta activitate consta in:

I. verificarea modului de furnizare a serviciilor in limita de timp stabilita; de exemplu, prin rapoarte verbale sau in scris din partea parintilor sau a celor care ofera serviciul respectiv;

II. identificarea la timp a problemelor (de exemplu, probleme logistice sau procedurale) in legatura cu asigurarea serviciilor specializate sau cu participarea familiei, pentru a putea opera schimbarile necesare in planul de servicii;

III. colaborarea cu familia si cu furnizorii de servicii pentru a remedia problemele; de exemplu, asistarea parintilor sau a copilului in rezolvarea problemei transportului;

IV. identificarea dinamicii progreselor copilului si a familiei in indeplinirea obiectivelor;

V. comunicarea directa cu familia si cu profesionistii care ofera serviciile specializate pentru identificarea problemelor, stabilirea modificarilor si rezolvarea conflictelor;

VI. revizuirea PIS in functie de schimbarile care apar;

VII. modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci cand este cazul;

VIII. evaluarea modului in care implementarea planului de servicii ajuta copilul si familia sa la indeplinirea scopului propus; evaluarea se realizeaza cu participarea specialistilor colaboratori si a familiei;

IX. transmiterea informatiei monitorizate catre partile implicate si interesate - servicii, profesionisti, copil si familie;

X. organizarea si coordonarea sesiunilor de lucru ale echipei multidisciplinare;

XI. pastrarea documentatiei scrise in legatura cu toate activitatile monitorizate, inclusiv a rapoartelor solicitate profesionistilor careofera serviciile specializate.

Evaluarea nevoilor- care sunt problemele?

Evaluarea nevoilor se refera la urmatoarele intrebari:

. Cine sunt cei care parasesc forma de ingrijire?

. Ce experiente au trait pana in momentul parasirii formei de ingrijire?

. Ce se intampla cu ei dupa ce parasesc forma de ingrijire?

. Ce sprijin este disponibil pentru ei?

Evaluarea procesului - ce facem in prezent?

Sarcina evaluarii procesului este documentarea asupra serviciilor care

sunt oferite in prezent.

Intrebarile relevante sunt:

. Ce servicii sunt livrate in prezent?

. Cat de adecvate sunt procedurile de obtinere a serviciilor?

. Ce proportie de clienti beneficiaza de servicii?

. Cat de accesibile sunt serviciile?

. Ce bariere sunt pentru clienti in obtinerea serviciilor?

. Cat de bine implementate sunt serviciile?

. Cat de satisfacuti sunt clientii de servicii?

Reevaluarile periodice il vor ajuta pe tanar sa ramana constient de progresul facut si sa-si dea seama ce deprinderi mai are de dobandit.

Orientarea trebuie sa se focalizeze pe acumularile tanarului ca urmare a actiunilor pe care le-a realizat si acest lucru il va incuraja sa-si imbunatateasca si deprinderile pe care le stapaneste mai putin.

Monitorizarea regulata a starii generale de bunastare a tanarului trebuie sa ofere feed-back in ce priveste nivelul curent in formarea deprinderilor raportat la planul tanarului de dezvoltare a independentei.

Evaluarea Intermediara - sau evaluarea formativa - are drept scop observarea progreselor inregistrate in indeplinirea obiectivelor propuse, inregistrarea barierelor sau problemelor intalnite pe parcursul interventiei si stabilirea, dupa caz, a unor corectii sau a unor cai de rezolvare a situatiilor problematice care apar in implementarea planului individual de interventie al clientului.

Evaluarea Finala se realizeaza la incheierea cazului si se raporteaza atat la indeplinirea obiectivelor stabilite in planul individual de interventie cat si la intregul proces al interventiei de caz.

Evaluarea permanenta si monitorizarea cazului

Din punct de vedere practic, asistentul social realizeaza o evaluare permanenta a cazului care coincide cu diferitele etape ale procesului de management de caz:

(1) identificarea si preluarea cazului,

(2) evaluarea situatiei clientului,

(3) planificarea serviciilor si a interventiilor si elaborarea planului individual de interventie,

(4) furnizarea serviciilor si a interventiilor,

(5) monitorizarea se reevaluarea periodica a cazului,

(6) incheierea cazului.

Aceasta evaluare este in fapt o monitorizare amanuntita a planului individual de interventie si a procesului care se desfasoara.

In cadrul acestei functii, asistentul social trebuie sa indeplineasca urmatoarele activitati:

. verifica daca serviciile au fost furnizate in limita de timp stabilita; (prin rapoarte verbale sau in scris din partea parintilor sau a celor care ofera serviciul respectiv);

. identifica la timp problemele care apar in legatura cu asigurarea serviciilor sau colaboreaza cu familia sau/ si cu ofertantii de servicii pentru a remedia posibilele problemele ;

. identificarea dinamicii progreselor copilului/familiei in indeplinirea obiectivelor;

. comunicarea directa cu familia si cu alti profesionisti care ofera servici pentru identificarea problemelor, stabilirea modificarilor si rezolvarea conflictelor;

. revizuirea planului individual de interventie in functie de schimbarile care apar;

. modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci cand este cazul;

. evaluarea modului in care implementarea planului de servicii ajuta copilul si familia sa in indeplinirea scopului propus;

. transmiterea informatiei monitorizate catre partile implicate si interesate - servicii, profesionisti, copil si familie;

. pastrarea documentatiei scrise in legatura cu toate activitatile monitorizate, inclusiv a rapoartelor solicitate profesionistilor care ofera serviciile specializate.

II. Instrumente utilizate in evaluarea si monitorizarea cazului

In abordarea cazurilor de asistenta sociala se prefera abordarea eco-sistemica (unitara si de tip integrativ) a familiei si utilizarea diagramelor care reprezinta grafic complexitatea fenomenelor sociale (de exemplu: ecomap, genograma).

Pentru o analiza complexa a progreselor clientilor inregistrate in plan social, personal si profesional, se vor folosi ca instrumente de investigare Ecomapa, Analiza Campului de Forte si Ancheta Sociala.

Identificarea si definirea propriilor probleme

Asistentii sociali trebuie sa monitorizeze periodic actiunile tanarului, alegerile si atitudinile sale, pentru a-i oferi tanarului feed-back in ce priveste nivelul la care a ajuns cu dezvoltarea abilitatilor de a intelege, anticipa si rezolva problemele din viata de zi cu zi.

Tanarul va avea nevoie de ajutor in identificarea problemelor si stabilirea prioritatilor si pentru a le imparti pe acestea in etape pe care sa le poata rezolva.

Initial, acest proces va fi realizat formal prin crearea programului de interventie specifica si revizuire daca este cazul.

Participarea activa a copiilor, familiei, partenerilor sociali la implementarea cu succes a activitatilor de dvi

Contractul cu familia /tinarul este revizuit periodic si modificat de catre managerul de caz de cate ori este nevoie,imreuna cu responsabilul de caz in functie de progresele care intervin sau schimbarile survenite in derularea planului de servicii personalizat. Familia si profesionistii implicati in derularea interventiilor specifice de caz, vor comunica managerului de caz orice schimbare care intervine si care necesita schimbarea PIS si a contractului cu familia.

Totodata, serviciul public specializat pentru protectia copilului va incheia conventii de parteneriat cu principalele institutii furnizoare de servicii DVI si familia acestuia.

Contractul cu familia (VEZI INSTRUMENTE ASISTENTA SOCIALA) este un document scris incheiat intre responsabilul de caz si unul sau ambii parinti sau reprezentantul legal al copilului,in care se mentioneaza conditiile in care se vor oferi serviciile si responsabilitatile specifice pe care fiecare parte implicata le are de indeplinit in perioada de timp stabilita.

Contractul cu familia este un instrument utilizat de catre responsabilul de caz in cadrul procesului de monitorizare si se bazeaza pe rezultatele evaluarii complexe a copilului si familiei si stabileste modalitatile concrete de aplicare a PIS.

Contractul acesta poate fi semnat si de catre tinerii mai mari sau in cazul in care familia sau reprezentantul legal lipsesc ,se semneaza numai de catre tinar.

Resposabilul de caz are responsabilitatea de a prezenta si explica familiei si, dupa caz, copilului:

I. scopul acestui contract,

II. responsabilitatile partilor,

III. rolul contractului in implementarea planului de servicii personalizat,

IV. posibilitatile si conditiile in care acest contract se poate modifica sau rezilia.