Sociologie
Ciclul vietii familialeCiclul vietii familiale Nasterea, copilaria, pubertatea, casatoria, paternitatea, batranetea, moartea sunt praguri ce presupun transformarea indivizilor conform unor modele sociale. De la copil la tanar nubil, de la celibat la casatorie, de la batranete la integrarea in comunitatea sfanta a stramosilor sunt treceri, praguri care consacra - sarbatoresc - existenta familiala. Le prezentam, sumar, pe cele mai generale, care se intalnesc in cele mai multe societati familiale. Alegerea partenerului in vederea casatoriei. Exista doua forme de intalnire intre sexe: intre grupuri omogene din punct de vedere sexual; individual. Inainte de inceputul secolului al XX-lea, perioada premaritala presupunea adoptarea unor modele de comportament ce indicau clar intentia de casatorie. Se daruiau diverse obiecte, aveau loc intalniri intre familii, vizitele tinerilor sau intalnirile dintre ei se desfasurau sub supravegherea parintilor, in anumite cadre consacrate etc. Incepand cu secolul al XX-lea, tinerii se intalnesc fara sa mai adopte aceste tipuri de comportamente, sustragandu-se observatiei sociale si evitand astfel, de multe ori, incheierea unei relatii prin casatorie. Aceasta etapa a "curtarii" si-a pierdut, in prezent, multe din semnificatiile sale; cuplurile convietuiesc multa vreme inainte de casatorie, iar frecventa schimbarii partenerilor premaritali este foarte mare, mai ales la baieti. Casatoria. Este un moment fundamental in ciclul familial, care semnifica desprinderea cuiva de familia de origine si intemeierea uneia noi. Casatoria nu a capatat decat relativ recent sens juridic, civil in ceea ce priveste indivizii. Inaintea crestinismului, desi era marcata de un ritual religios, casatoria nu era inregistrata de vreo institutie publica. Stabilirea rezidentei cuplului nou casatorit se face diferit, de la o societate la alta, in sistem patrilocal (sotia isi urmeaza sotul in casa acestuia), matrilocal (sau uxorilocal: sotul intra in casa sotiei) sau neolocal (cei doi soti isi stabilesc impreuna un domiciliu nou). Implicatiile casatoriei privesc, in general, petrecerea a mai mult timp impreuna, in vederea acomodarii, cresterea activitatii sexuale, schimbarea status-ului social; relatiile individuale sunt substituite de relatii familiale (prieteniile "de familie"). Nasterea copiilor. Este un fapt ce are nu numai sens biologic, dar mai ales social. In ziua de astazi, nasterea copiilor ridica probleme ce de redefinirea rolurilor familiale (sotii devin parinti, parintii bunici, iar copiii-frati) si de problemele induse de aceste redefiniri. Accentul deplasat de la familie ca si continuitate sociala la individ, "colectionar" al unor roluri carora li se adapteaza sau nu, care se completeaza sau se armonizeaza sau nu conduce spre proliferarea problemelor de ordin individualist, psihologic. Aceste "disfunctii" influenteaza, din nefericire, negativ familia, care depinde astazi de labilitatea manifestarilor individuale.
Pai si pentru mine sunt importante exact aceleasi lucruri ca si pentru ceilalti, pentru ca nici eu nu am apa, exact asa sunt ca si ceilalti. Nu pot sa spun, ca si copiii mei merg toti de cate 2 ori pe saptamana [] De cate ori m-am dus am facut si eu baie, am vazut ca e bine, ce sa spun, ca e ca in Occident. E ca in Occident, adica tu poti sa faci baie in apa calda, te speli, iesi curat, te schimbi si aici revin inapoi cu copiii si cu astilalti: sa avem un depozit care sa aratam pe baza de tabel ca atatea persoane vin saptamanal(beneficiar centru) Si, chiar si grupul de copii, copiii care frecventeaza centrul si-au format anumite deprinderi. Spalatul pe maini inainte sa manance o felie de paine, sau, inainte de, sa se apuce de activitati, si-au format deprinderea asta, sa se spele pe maini. (focus grup) In completarea acestor servicii, organizatia isi propune infiintarea unei cantine sau a unui centru de primire in regim de urgenta. Centrul a fost pentru beneficiari o noutate din 2 puncte de vedere: in Baia Mare nu exista nici un alt centru similar, iar membrii comunitatii de romi nu au mai beneficiat de asa ceva inainte. Adiacente serviciilor principale de igienizare, romii sunt ajutati si in ceea ce priveste rezolvarea problemei actelor de identitate, a actelor pentru angajare sau alte probleme. Acum am observat ca o data cu venirea primaverii ei vor sa plece dincolo si nu au buletine, nu sunt trecute in cartea de imobil ca locatari. Si am fost la politie sa le facem buletine. Sunt care nu au certificate de nastere. Intermediez problema asta. Am avut un campionat de fotbal cu premii materiale igienizante. Au o sala de sport in vecinatate unde nu au acces acolo si mi-au cerut sa vorbesc cu scoala respectiva, sa fac un parteneriat. Ce tine de cantina sociala. Ca si acolo am lucrat inainte. De serviciul public asistenta sociala, alocatii, pensii, ii reprezint cu asta. Au venit sa le fac CV-uri si sa le pregatesc dosare de angajare. Ei, stiind ca lucrez la primarie, vin cu orice problema sa ii sfatuiesc. Le ofer servicii de consiliere juridica mai ales. Beneficiile concrete ale proiectului pot fi sintetizate in urmatoarele categorii: igiena corporala: efectele acestui serviciu se resimt atat la nivelul starii de sanatate cat si la nivelul accesului beneficiarilor la servicii publice (scoala, institutii ale administratiei, etc) Avand in vedere ca nu exista apa numai comuna, poti sa mergi sa faci baie in mod civilizat. Altfel se umplea ca si asa au intrat in spitale: acum 2-3 ani erau in spitale cate 60-70 de copii, oamenii si adulti. Era plin spitalele. Dar avand in vedere ca acum se spala, da jos mizeria ai, microbii. Si totusi e un avantaj foarte mare. Dar pana nu s-o facut era nenorocire: miroseau de la distanta. Cand mergeau la scoala erau retrasi, dar acuma merge inainte, macar acum sunt spalati. Si fundatia respectiva, v-am spus, nu trebuie dat cu sacul. Vedem ca are nevoie de un tricou, de un chilot, de un ciorap aia trebuie dat. "Ia, ma! Tu ai 2 schimburi, una cu care te imbraci curat" (beneficiar ASSOC) suport nutritiv: copiilor care vin la centru li se ofera un sandwich, intentionandu-se achizitia unui aragaz pentru a se servi si ceai. educatie / cultura: se incearca integrarea copiilor care vin la centru in diverse activitati cultural - educative (formatii sportive, cor de copii) Asta e lucrul cel mai important pentru ca n-au stiut multi ce inseamna o apa la dus, sa se spele, in primul rand. Iar in al doilea rand, nu au stiut sa stea la masa multi, nu i-au obisnuit parintii sa deseneze sau sa faca un joc sau sa faca ceva. Aici e foarte important, pasul asta s-a facut enorm ca sa-i duca la o civilizatie mai enorma civilizatia asta o facem noi, nu o face nimeni. Ca eu sa dau un exemplu, eu trebuie sa fiu primul gospodar, sa arat ca sunt curat, ca sunt igienic, imi educ copiii, fac curat pe afara [] Cu dusurile astea, pentru multi o fost o surpriza, a fost ceva enorm. Cand au stat, au vazut ca vine apa calda pe ei, "Ma, oare de unde vine apa asta calda?", ca multi mi-au pus intrebare si le-am spus "Exista centrala termica care vine prin incalzire cu gaz, cu treburi din astea". Sunt multi care nu stiau ce inseamna aiestea, ca nici nu au auzit de centrale si ceva. (beneficiar centru) reintegrare socio-profesionala - beneficiarii adulti sunt consiliati in gasirea unor de locuri de munca, iar pentru copiii abandonati se cauta centre de plasament. Bine, aicea a fost, au fost de mare ajutor si asistentii sociali care au lucrat acolo, care se chinuie, io zic ca se chinuie. Nu-i munca usoara sa le, sa-i indrume, sa le, sa le arate efectiv directia in care trebuie s-o ia intr-o anumita situatie. Si e putin inca. Deci, inca e putin, dar . merg totusi deci, foarte multi merg pentru a obtine informatii, se intereseaza unde, cum, ce ar trebui sa faca, unde sa se adreseze, care este cea mai buna, care este cea mai buna cale pe care sa mearga atunci cand au nevoie de ajutor in, in anumite probleme. Intr-un fel da, sunt vazuti altfel cand apar mai curati, cu haine curate. Mai invata sa citeasca, mai discuta. Si cetatenii orasului ii vad altfel cand ii vad curati. Principala diferenta consta in
felul in care membrii comunitatii sunt vazuti de alti
oameni, in special in cadrul interactiunilor cu functionari ai
primariei, colegi de scoala, dascali, reprezentanti ai
institutiilor medicale. Marginalizarea si discriminarea sociala
sunt motivate de catre membrii comunitatii si prin starea
precara de igiena. Daca efectele in cadrul interactiunilor
cu restul comunitatii sunt benefice, in ce priveste
relatiile cu membrii celorlalte comunitati de etnie roma se
mentioneaza si unele situatii de inrautatire
(datorita
Maturizarea copiilor. Implica, in primul rand, realizarea finalitatii fundamentale
a familiei. Descendentii sunt pregatiti sa preia
patrimoniul familial si sa-i asigure continuitatea, adica
sa aiba, la randul lor, descendenti. In familia moderna,
acest prag inseamna, in primul rand, emancipare, adica ruperea
legaturilor cu familia de origine, slabirea legaturii intre
parinti si copii; in familia traditionala, el marca imbogatirea
cadrului familial cu noi tipuri de relatii familiale (dintre parinti
si partenerii conjugali ai copiilor: soacra-nora, socru-ginere, incuscrirea
etc.). In ceea ce priveste viata familiala a
parintilor, ea poarta, spun autorii moderni, apasarea unei
posibile scaderi a increderii reciproce, a carei cauza ar fi
diminuarea, odata cu inaintarea in varsta, a activitatii
sexuale. Batranetea. Este epoca in care are loc transferul de putere si autoritate intre
generatii. De asemenea, apar noi relatii de dependenta, de
aceasta data a parintilor de copii. Venerarea
batranilor este o traditie generala in cadrul societatilor
traditionale. Ea este substituita astazi de tolerarea si
"asistarea" lor in cadrul unor institutii speciale si, in paralel, de
anularea acestui privilegiu al intelepciunii varstei prin proliferarea
politicilor, ideologiilor si tehnicilor de intarziere sau anulare a
batranetii (de reintinerire). Moartea.
Disparitia fizica a unui membru al familiei poate avea implicatii
foarte diferite in functie de tipul familial. In familiile
societatilor antice sau cele din comunitati rurale
conservatoare (asa cum se intalnesc inca in Romania, mortii
neamului formeaza o comunitate de rudenie ce se plaseaza in
continuarea neamului viu, al celor traitori. Mortii nu dispar, neamul
nu se imputineaza prin actul retragerii lor dintre cei vii;
dimpotriva, ei vor forma "neamul de dincolo", rudenia transcendenta,
peste limita vietii si mortii. In societatea moderna, moartea unui membru
al familiei inseamna disparitia lui de langa ceilalti.
Aceasta disparitie poate avea ca urmare fie cresterea
solidaritatii prin responsabilizarea membrilor supravietuitori, fie
scaderea ei, accentuand tendintele de individualizare sau insingurare
ale acestora. Toate ritualurile familiale traditionale ce se cereau
executate de catre rudele defunctului aveau, pe langa rolul magic-religios,
de celebrare a trecerii unui hotar, si functie solidarizatoare, caci
ii alaturau pe cei inruditi in aceasta responsabilitate
comuna.
|