Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Daca adultilor li se recomanda sa inlocuiasca zaharul cu un edulcorant de sinteza, de ce nu li s-ar recomanda si copiilor? Aceasta este, intr-adevar, o intrebare buna.

In cazul in care copilul este prea gras pentru varsta lui, aceasta masura ar fi necesara.

In schimb, daca are o corpolenta normala, nu exista nici un motiv pentru a-i suprima categoric cele cateva bucatele de zahar de la micul dejun sau lingura de zahar pudra pe care i-o puneti peste iaurt .

Dar, pentru a limita consumul zilnic (aceasta recomandare priveste toata familia), puteti prepara deserturile cu edulcoranti.

Acestea fiind zise, sa vedem cum putem organiza cele patru mese ale copiilor.

MESELE

Cand alcatuiti meniurile copiilor trebuie sa urmariti:

evitarea supraincarcarii hranei cu glucide rele, pentru a nu destabiliza metabolismul,

evitarea combinatiilor alimentare contra naturii, care slabesc organismul si genereaza numeroase probleme de sanatate.

In privinta alimentatiei, toata lumea va va spune cu cea mai mare convingere - pentru ca este un lucru ce tine a priori de bunul simt ca mesele trebuie sa fie "echilibrate". Prin aceasta, se inteleg, in general, mesele in compozitia carora figureaza alaturi proteine, glucide si lipide.

Aceasta opinie este complet falsa!

Intr-adevar, trebuie sa mancam proteine, glucide si lipide, pentru a fi siguri ca absorbim toate substantele de care are nevoie organismul. Si asta, in special pentru copii, al caror corp este in formare.

Eroarea comuna pe care o facem, alaturi de corpul medical, este aceea de a crede ca echilibrul alimentar trebuie sa se manifeste la nivelul unei singure mese.

Cand vorbim de o masa echilibrata ar trebui sa mentionam ca acest echilibru trebuie sa se refere la mai multe mese si nu la una singura. Aici este toata diferenta. Si este esentialul a ceea ce trebuie sa stim si sa respectam, pentru a evita tulburarile de metabolism pe care le-am evocat pe larg, inca de la inceputul acestei carti.

Altfel spus, aveti grija sa alcatuiti pentru copiii dumneavoastra meniuri in care vor domina fie protido-lipidele, fie glucidele. Dar nu incercati sa combinati sistematic ambele categorii la o singura  masa, dimpotriva, evitati acest lucru.

MICUL DEJUN

Anglo-saxonii au dreptate cand pretind ca micul dejun trebuie sa fie cea mai consistenta masa a zilei. Si asta, in special pentru copii. In schimb, ei gresesc cand vor sa-l faca "echilibrat", alcatuindu-l din glucide (cereale) si proteine-lipide (oua, mezeluri, si carne).

Recomandarea mea este de a face din micul dejun al copiilor o masa in care domina glucidele.

Deci le veti putea da concomitent:

paine, de preferinta neagra,

cereale (pe cat posibil brute; evitati-le pe cele care contin orez decorticat, porumb, zahar, miere sau caramel),

fructe (dar vor trebui neaparat sa inceapa cu ele).

In masura in care glucidele "bune" trebuie sa domine clar, la aceasta masa, este de preferat pentru copil sa nu consume decat lapte smantanit sau semi-smantanit, ca si grasimi vegetale (margarina de masa, mai degraba decat unt).

Daca doreste sa manance si branza de vaci sau un iaurt, acestea vor trebui neaparat sa contina 0% grasimi.

Ma opun categoric consumului de miere sau dulceata, deoarece concentratia de zahar (chiar daca este naturala, la miere) este mult prea mare. Dulceata trebuie sa fie mancata cu totul exceptional, in afara cazului in care este preparata cu un indulcitor de sinteza.

Referat: Floarea la angiosperme Eseu: Ribozomii (granulele lui Palade) - importanta ribozomilor

PRANZUL

Pranzul va fi dominat, mai ales, de proteine si lipide. Deci va contine carne sau peste.

Dar ar fi ideal sa evitati sa serviti, la carne si la peste, cartofi, orez sau paste. Legumele pentru garnitura ar trebui sa fie alese, in special, dintre fasole verde, telina, conopida sau ciuperci) vezi lista completa in anexa nr. 3).

Daca felul principal este pe baza de proteine si de lipide (carne, peste, mezeluri), ar fi de dorit sa limitati desertul la branzeturi sau lactate (mancate in cantitatea dorita).

Din pacate, copilul - mai ales daca este de varsta scolara isi va lua, poate, masa de pranz in afara casei si, cel mai probabil, la cantina scolii. In acest caz, parintii ii vor scapa alimentatia de sub control. Dar daca nu este "prea gras", situatia copilului nu va fi dramatica, doar pentru atata. Dupa aceea, lucrurile se vor repara si la masa de seara.

Daca acasa s-a deprins deja cu obisnuinta de a nu manca paine sau de a nu manca fructele decat pe stomacul gol, copilul va putea limita, intr-o masura, neajunsurile.

GUSTAREA

Pentru toata lumea, in general, si pentru copii, in special, este mai bine ca numarul de mese sa fie mai mare, decat mai mic. Ca si micul dejun, gustarea va fi in mod esential glucidica.

Daca le dati paine, ar trebui sa fie neagra sau facuta cu faina necernuta. Pe paine le puteti pune margarina de masa (se va evita dulceata).

In sfarsit, le .puteti da ciocolata, cu conditia sa fie de buna calitate, adica avand un procent de cacao ridicat (minimum 60%).

CINA

Cina copilului va putea fi dominata fie de proteino-lipide (carne, peste, oua), fie de o glucida "buna", care sa constituie, ea insasi, un fel de mancare: linte, orez complet, paste complete.

Dar oricare ar fi optiunea, primul fel al cinei copilului trebuie sa fie o supa deasa de legume (praz, rosii, telina etc.).

In general, copiii nu mananca suficiente legume verzi, pentru ca nu le plac; acestea contin, totusi, dupa cum stiti, fibrele alimentare indispensabile unei bune dinamici a tranzitului intestinal si sunt bogate in vitamine, saruri minerale si oligo-elemente. De aceea, cel mai bun mijloc de a-i face sa le manance este sa le dati o supa buna de legume, pe care le-ati pasat cu mixerul.

O alta categorie de mancaruri ce convin perfect copiilor, care nu mai pot dupa ele, sunt legumele umplute, ca rosiile, vinetele, dovleceii, anghinarea si varza.

Acesta este un mod foarte simplu de a prepara legumele cu fibre, ceea ce permite largirea gamei de mancaruri dincolo de nelipsitele paste, orez si cartofi.

La cina, dati copiilor ca desert lactate facute din lapte semi-smantanit, ca: gelatinele, cremele caramel, pe care le puteti prepara inlocuind zaharul cu fructoza sau cu un indulcitor de sinteza.

Exista un tip de hrana pe care va sfatuiesc s-o excludeti, in orice caz, acasa: sandviciul, hamburgerul si hot-dogul. Nu-l veti impiedica pe copil sa-i placa hamburgerul, asa cum ii plac si sucurile sau cola. Totusi, acesta nu este un motiv pentru a i-l pregati si acasa. Este un tip de hrana absolut contraindicat pentru sanatatea lui, deoarece contine o cantitate prea mare de glucide rele asociate cu carnea.

Rezervati acest gen de mancare pentru ocaziile in care va constitui un mod practic de alimentatie, adica atunci cand nu sunteti acasa. Hot-dogul si hamburgerul au fost inventate in SUA, pentru | o alimentare rapida, fie la locul de munca, cand lucrezi toata ziua, fie in deplasarile, intotdeauna lungi, intr-o tara imensa cum este America.

A manca la tine acasa un hot-dog sau un hamburger este mai caraghios decat a te culca in sacul de dormit pe un pat cu baldachin, fara sa mai vorbim despre influenta sa asupra sanatatii. De aceea, evitati sa cadeti, datorita comoditatii, in aceasta jalnica extrema, asa cum, din pacate, este cazul majoritatii oamenilor din numeroase tari, dintre cele mai civilizate, unde unii copii nici nu stiu ce inseamna o masa normala.

Luati-va copiii, cate o data, din cand in cand, la McDonalds sau la Burger King, daca le face placere, sau pentru a castiga timp, cand sunteti in deplasare, dar aceste ocazii trebuie sa ramana exceptionale. Feriti-va sa-i maimutariti pe anglo-saxoni, adoptandu-le proastele obiceiuri.

CAZURI PARTICULARE

Copiii prea grasi

Unii copii au de foarte timpuriu niste kilograme excedentare, fara ca parintii lor sa fie destul de ingrijorati pentru a consulta un medic.

Daca se hotarasc s-o faca, doctorul le va spune, in majoritatea cazurilor, ca, pentru cateva kilograme in plus, nu inseamna ca au un copil obez. El va aprecia, totodata, pe buna dreptate, ca, la un copil in plina crestere, nu poate fi vorba de vreun regim cu calorii reduse. In noua cazuri din zece, ii va linisti pe parinti, spunandu-le ca, atunci cand copilul va fi mai mare, in special in perioada adolescentei, isi va regasi greutatea normala pentru varsta lui.

Trebuie sa stiti, totusi, ca excesul de greutate la un copil este, in toate cazurile, un semn evident de tulburare a metabolismului.

Deci tratati cu seriozitate un copil durduliu, pentru ca daca problema este examinata din timp, echilibrul va fi mai usor de restabilit.

La copil, ca si la adult, grasimile de rezerva adica o proasta toleranta la glucoza. Principiile alimentare enuntate in capitolul V vor trebui sa fie aplicate cu rigoare.

Cand copilul isi va regasi greutatea normala, in alimentatia lui va fi posibila - ca si la adult - reintegrarea progresiva a catorva glucide rele care constituie abateri ce vor trebui sa fie gestionate ca atare.

Este exact ca, o data cu pubertatea, unii baieti prea grasi isi pierd progresiv excesul de greutate, fara a-si schimba regimul alimentar. Adolescentul cunoaste, in aceasta perioada a vietii, o transformare fizica care genereaza un mare consum de energie. Este o perioada de intensa activitate fizica.

Atentie, totusi, pentru ca adolescentul care a fost prea gras in timpul copilariei, este in mod invariabil un candidat la obezitate, cand va ajunge la varsta adulta.

Pentru fete, situatia este, in general opusa. Riscul de a castiga in greutate apare mai curand in timpul pubertatii, cand corpul ei devine cel al unei femei. Asa cum am vazut in capitolul precedent, organismul femeii  este de o mare sensibilitate si orice variatie a sistemului hormonal (la pubertate, sarcina sau la menopauza) este un factor de risc pentru echilibrul metabolismului sau.

Fetele si femeile sunt perfect constiente de acest fapt, dar in grija lor de a-si mentine "silueta", adopta, din pacate, regimuri alimentare care le fac sa fie moarte de foame si le duc invariabil catre depresii.

Tinerele, pe care pubertatea le face, in general, sa se ingrase, ar putea sa adopte, fara nici un fel de contraindicatie, principiile alimentare din aceasta carte. Nu numai ca-si vor putea pastra "linia", dar isi vor descoperi, in plus, o vitalitate noua, care ar putea sa le ajute la "cucerirea" lumii.

Copilul obosit

Nu va frapeaza sa constatati cati copii si adolescenti - din ce in ce mai numerosi sunt obositi, limfatici, tarandu-si greoi corpul de la pat la fotoliu?

Amintiti-va ca un exces de glucide rele la micul dejun va favoriza o hipoglicemie, spre ora 11, cu somnolenta, lipsa de concentrare, cascat, apatie sau agresivitate, semne pe care profesorii le remarca mai ales in orele de la sfarsitul diminetii.

Acest fenomen risca sa se repete peste zi, daca la masa de pranz copilul abuzeaza de cartofi, paine alba si bauturi dulci.

Gustarea pe baza de zahar asociat cu grasimi (paine sau ciocolata, cornuri) va accentua si mai mult fenomenul.

Apoi, copilul intors acasa se instaleaza prea frecvent in fata televizorului, dupa cum am mai aratat; este o ocazie propice pentru rontait, care incita aceste tinere fiinte maleabile si prea putin formate pentru a avea spirit critic, sa consume dulciuri sau biscuiti. Un stadion ar fi mai binevent decat acest "sport de salon".

Absenta unei diversificari precoce a alimentatiei reuseste deseori sa declanseze la copil dezgustul pentru fibre (fructe, legume si leguminoase), care sunt atat de bogate in vitamine, saruri minerale si oligoelemente.

Toate aceste carente reprezinta un factor suplimentar de oboseala.