Cancerul - semnele de alarma ale cancerului - legatura dintre cancer si dieta

cancerul   

Semnele de alarma ale cancerului

1. Schimbari in activitatea obisnuita a intestinului sau vezicii urinare.

2. O rana care nu se vindeca.

3. Pierderi de secretii sau sangerari anormale.

4. Noduli la san sau oriunde altundeva.

5. Dificultati in deglutitie sau indigestii.

6. Schimbari in aspectul negilor sau alunitelor.

7. Tuse sau raguseala persistenta.

Prezenta unuia dintre semnele de alarma nu inseamna automat ca aveti cancer, dar reprezinta un motiv serios sa va prezentati la medic pentru control. Valoarea lor este aceea ca pot ajuta la depistarea PRECOCE a cancerului, deci cresc mult sansele de vindecare. Si scaderea in greutate poate indica prezenta unui cancer, dar de obicei este vorba de un cancer avansat.

80% din cancere sunt prevenibile prin schimbari in modul de viata. 35% DIN CANCERE POT FI PREVENITE PRIN DIETA, SI INCA 30% PRIN A NU FUMA

Legatura dintre cancer si dieta

Este vorba de 14 recomandari pentru prevenirea cancerului prin dieta, extrase din Raportul 'Alimentatie, nutritie si prevenirea cancerului: o perspectiva globala', bazat pe analiza a peste 4500 de studii stiintifice de un grup de 150 de specialisti din intreaga lume. Ele reprezinta cel mai valoros pachet de recomandari ce pot fi oferite la ora actuala pentru reducerea riscului de cancer.

Recomandari dietetice pentru prevenirea cancerului

 1. Adoptati o dieta predominant vegetala, care sa contina o varietate de fructe, leguminoase si cat mai putine alimente amidonoase rafinate.

 2. Evitati surplusul sau deficitul ponderal, si limitati castigul ponderal in timpul perioadei de adult la mai putin de 5 kg.

 3. Daca profesiunea nu va solicita fizic, efectuati zilnic o plimbare in pas vioi de aproximativ o ora (sau o alta activitate similara). De asemenea, acumulati cel putin o ora de exercitiu fizic viguros pe saptamana.

 4. Consumaai 400-800 g (sau 5 sau mai multe portii) pe zi dintr-o varietate de legume, verdeturi si fructe, pe tot parcursul anului.

 5. Consumati 600-800 g (sau cel putin 7 portii) pe zi dintr-o varietate de cereale integrale, leguminoase (fasole, linte, soia, mazare, etc.), radacinoase si cartofi. Obisnuiti-vp sa preferati alimentele prelucrate si procesate catmai putin. Limitati consumul de zahar rafinat.

 6. Nu se recomanda consumul de alcool.

 7. Nu se va consuma sau cel putin se va limita consumul de carne rosie la maximum 80 g pe zi. Aceasta este de preferat sa fie inlocuita cu carne de peste, pasare, si alte animale nedomestice.

 8. Se va limita consumul de alimente grase, in special a celor de origine animala. In ce priveste uleiurile vegetale, acestea se vor folosi in cantitati modeste.

 9. Se va limita consumul de alimente sarate si se va reduce sarea folosita la gatit si cea adaugata la masa. Sevor folosi mirodenii si condimente vegetale pentru asezonarea alimentelor.
 10. Nu folositi alimente care, ca urmare a pastrarii timp indelungat la temperatura camerei, sunt expuse contaminarii cu micotoxine (prin mucegaire).

 11. Pentru conservarea alimentelor alterabile cumparate sau pregatite acasa se va folosi refrigerarea, congelarea si alte metode adecvate.

 12. Atunci cand nivelurile aditivilor, substantelor contaminante si a altor reziduuri sunt reglementate cu atentie,prezenta lor in alimente sau bauturi nu produce daune sanatatii. In schimb, folosirea improprie a acestor substante sau lipsa reglementarilor in domeniu pot primejdui sanatatea, lucru valabil cu deosebire in tarile in curs
de dezvoltare.

 13. Nu folositi alimente fripte sau arse. Cei care consuma carne sau peste vor trebui sa evite arderea sucurilorcarnii care se produce in timpul frigerii, precum si prajirea. Urmatoarele alimente vor fi consumate numaiocazional: carne si peste fripte pe flacara directa; carne afumata si pastrama; muraturi.

 14. Pentru cei care respecta recomandarile prezentate aici, suplimentele dietetice sunt probabil ne-necesare siposibil ineficiente pentru reducerea riscului de cancer.
Tutun: nu fumati si nu mestecati tutun.

Nu exista o definitie simpla si exacta a cancerului. Etimologia cuvantului provine din limba greaca KARKINOS, ceea ce inseamna crustaceu. In general termenul de cancer se refera la un grup de afectiuni caracterizate prin cresterea anormala si necontrolata a unei sau unui grup de celule, care invadeaza tesuturile inconjuratoare si care se pot imprastia (metastaza) la distanta de tesutul sau organul in care s-au format.

cancer - termen generic folosit pentru neoplasmele maligne; neoplasmul este o proliferare necontrolata a unei/unui grup de celule care invadeaza tesuturile din jur si din care pot pleca celule care sa formeze noi colonii in alt loc din organism (metastaze).

Pentru medic cuvantul cancer inseamna evolutia unei tumori care distruge local si la distanta organele sanatoase ale individului atins de aceasta boala. Pentru histolog sau anatomopatolog, cancerul reprezinta tesut de neoformatie care infiltreaza structurile sanatoase din care s-a dezvoltat. Pentru biolog inseamna o modificare a sistemelor de reglare a cresterii si diferentierii celulelor normale care devine periculoasa pentru restul celulelor.

Cancerul este rezultatul multiplicarii dezordonate a celulelor. Putem intelege acest lucru, cercetand procesele care au loc in celulele sanatoase. Corpul uman este alcatuit din diferite tesuturi fiecare din ele fiind formate din milioane de celule. Acestea sunt dispuse intr-o maniera ordonata, fiecare tesut in parte avand propria sa structura si arhitectura celulara. Ele se supun unor reguli generale care permit functionarea normala a intregului, adica a organismului.

Referat: Floarea la angiosperme Eseu: Ribozomii (granulele lui Palade) - importanta ribozomilor

Factorii ce provoaca cancerul

Tutun 30%

Infectii 10%

Alimentatie nesanatoasa 33%

Factori legati de sanatatea reproducerii 7%

Profesie 4%

Lumina solara si radiatiile ionizante 3%

Poluare 2%

Produsi industriali 1%

Medicamente si proceduri medicale 1%

Aditivi alimentari 1%

Alcool 2%

Factori necunoscuti 6%

Diviziunea celulara

In unele tesuturi, celulele se pierd in mod constant din cauza uzurii generale, fiind inlocuite printr-un proces de diviziune celulara. In tesuturile normale,diviziunea si moartea celulara sunt controlate prin mecanisme specifice.

Celulele canceroase se divid intr-un mod necontrolat, numarul lor crescand pana cand formeaza o tumora ce devine vizibila clinic. Pe langa inmultirea extrem de rapida, celule canceroase sunt incapabile sa se organizeze intr-un mod adecvat, iar masa de tesut care ia nastere nu are caracteristicile unui tesut normal.

Benign sau malign

Nu toate tumorile sunt cancerose. Desi celulele unei tumori se inmultesc intr-un mod necontrolat, ele pot fi benigne sau maligne. Cele benigne pot avea aproape aspectul unui tesut normal, atunci cand sunt privite la microscop. Acestea cresc si comprima sau deplaseaza tesuturile invecinate, dar nu le invadeaza. Tumorile benigne de marimi mai reduse nu dau simptomatologie si pot fi neglijate; cele mai mari se indeparteaza, de preferat dupa ce diagnosticul de benignitate a fost stabilit.

Celulele tumorii maligne (celulele canceroase) se inmultesc in interiorul unui tesut sanatos,invadand tesuturile din vecinatate si de la distanta. Aceste celule se raspandesc in intreg organismul gazda, cauzand in final moartea.

Cuvantul 'malign' inseamna 'rau'; in contrast cu 'benign' care inseamna 'inofensiv'. Ambele descriu aparitia si evolutia celor doua tipuri de tumori in lipsa tratamentului.

Celulele canceroase iau nastere din celulele sanatoase ale organismului, o singura celula canceroasa fiind suficienta pentru dezvoltarea unei tumori. Cu toate acestea, transformarea unei celule sanatoase intr-una canceroasa se realizeaza treptat, cuprinzand mai multe etape de-a lungul mai multor ani de zile. Cu trecerea fiecarei etape celula se modifica si devine din ce in ce mai putin receptiva la mecanismul normal de control al organismului.

Cancerele sunt clasificate in functie de celula de origine. Cele care provin din celule epiteliale, cum ar fi pielea si intestinele, sunt denumite carcinoame; cele care provin din structurile de sustinere, spre exemplu cartilaj, oase si muschi, poarta numele de sarcoame.

Carcinoamele sunt mult mai des intalnite decat sarcoamele, probabil datorita faptului ca celulele epiteliale se divid mai des.

Capacitatea celulelor canceroase de a se raspandi in interiorul organismului este cea care cauzeaza gravitatea acestei boli. Din fericire, etapele in care are loc procesul de raspandire sunt ordonate, cancerul extinzandu-se initial in tesuturile din apropiere. Acest lucru produce leziuni locale care, cu trecerea timpului, cauzeaza simptome.

Cum se extinde cancerul?

In etapa urmatoare, celulele incep sa se desprinda de tumora mama, strabat membranele conjunctive, apoi peretii vaselor limfatice sau sangvine patrunzand in circulatia limfatica celulele canceroase ajung initial in ganglionii limfatici, structuri cu rol imun. Sunt invadati initial ganglionii regionali, adica cei mai apropiati de tumora. O mare parte din celule sunt omorate la acest nivel; aceasta reprezinta etapa de invazie locoregionala a cancerului. Cu timpul, celulele imune de la nivelul ganglionilor nu mai fac fata afluxului de celule canceroase care continua sa se inmulteasca.

Celulele canceroase vor depasi si aceasta bariera si vor ajunge prin intermediul limfei in circulatia sangvina; o alta modalitate de a ajunge in sange este prin strabaterea peretilor vasculari inca de la inceput la nivelul tumorii primare.

Dupa ce ajung in circulatia sangvina, celulele canceroase se vor opri in diferite organe, acolo unde conditiile favorizeaza dezvoltarea ulterioara: plaman, oase, creier, ficat. Si aici o parte din celule vor muri, dar altele vor supravietui si se vor inmulti in continuare; aceasta reprezinta etapa metastatica, de boala generalizata.

La fiecare etapa vor supravietui cele mai agresive si mai rezistente celule, astfel ca sansele de vindecare sau de raspuns la tratament scad o data cu avansarea bolii.

Cauze

Datorita medicinii moderne, oamenii au o viata mai lunga si, intr-o anumita masura, aceasta justifica cresterea numarului de bolnavi de cancer.

Desigur, unele forme de cancer sunt strans legate de modul de viata. Cancerul datorat fumatului este foarte rar in tarile din lumea a III-a, insa este din ce in ce mai raspandit in tarile in care industria este dezvoltata, unde din ce in ce mai multi oameni fumeaza.

Cele mai frecvente forme de cancer la adult ataca plamanii, tubul digestivsi organele genitale. In ciuda medicinii moderne, cancerul este a doua cauza de deces in majoritatea tarilor, inclusiv in Romania.

Cele mai des intalnite forme de cancer la copii si adolescenti sunt: leucemiile, limfoamele, tumorile renale si cerebrale. Din fericire acestea sunt rare, iar tratamentul destinat lor a fost imbunatatit foarte mult in ultimii ani.

Cauza principala a cancerului este inca neclara.

Factorii de mediu, cum ar fi poluarea chimica si expunerea la radiatii, cauzeaza unele forme de cancer; un mare numar de experimente ce au identificat substantele chimice provocatoare de cancer (substante cancerigene) au fost efectuate pe animale. Cea mai cunoscuta substanta cancerigena este fumul provenit din tutun. Radiatiile, de asemenea, afecteaza materialul genetic al unei celule - radiatii create in urma exploziei bombei atomice in Japonia, in 1945, cauzeaza multe forme de cancer, unele declansandu-se abia dupa 10-20 de ani de la expunerea la acestea. Exista insa si alti factori care il provoaca. De exemplu, unele cazuri de cancer pot fi produse de virusi ce afecteaza structura genetica a celulelor.

In unele cazuri sistemul imunitar este de vina. S-ar parea ca celulele canceroase sunt produse constant in interiorul organismului, insa sunt distruse de obicei de catre sistemul imunitar. Din unele motive, acest sistem poate sa nu functioneze uneori cum ar trebui, permitand inmultirea celulelor canceroase. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca dietele bogate in fructe si legume pot proteja organismul impotriva cancerului. Se pare ca o dieta adecvata intareste sistemul imunitar care distruge rapid celulele.

Diagnosticul

Nu in toate cazurile cancerul este fatal. Tratamentul pentru cancer a fost imbunatatit enorm in ultima vreme si mii de oameni sunt vindecati in fiecare an. Totusi un cancer mai putin extins este mult mai usor de tratat, decat unul mai raspandit. In concluzie, diagnosticarea timpurie este vitala fiind dependenta de prezentarea la medic odata cu aparitia primelor simptome sau semne de boala.

Diagnosticul va fi intai confirmat. Aceasta se face prin examen clinic, examene imagistice si de laborator. Este efectuata o examinare clinica completa, acordandu-se o mare atentie verificarii ganglionilor limfatici periferici. O parte a tumorii se examineaza la microscop. Aceasta procedura poate fi efectuata fie prin biopsie, fie prin examinare citologica.

Biopsia si examenele de laborator

Biopsia consta in extragerea, de catre un chirurg, a unei bucati mici din tumora, care este apoi trimisa spre examinare la un anatomopatolog. Acesta va cerceta daca tesutul este sau nu canceros. Examinarea citologica implica analiza unor produse cum ar fi: sputa, mucusul din cervixul uterin, lichidul pleural sau de ascita, aspirat din tumora pentru a vedea daca acesta prezinta celule canceroase.

Analizele de sange sunt facute pentru verificarea functionarii organelor vitale.

Examenele radiologice cerceteaza raspandirea celulelor intr-o anumita regiune a corpului (plamani, oase, tub digestiv, rinichi).

Scintigrafia presupune injectarea unei cantitati mici de substanta radioactiva care va fi captata mai intens in organul sau zona afectata de cancer.

Tratament

Scopul tuturor tratamentelor impotriva cancerului este de a distruge sau de a indeparta toate celulele canceroase din organismul pacientului. Acest lucru este posibil prin folosirea corecta a tratamentelor adecvate, de obicei in asociere. Chiar si in stadiile avansate tratamentul este necesar, pentru a obtine prelungirea supravietuirii cu o calitate buna a vietii (tratament paliativ).

Chirurgia

Metodele chirurgicale de indepartare a cancerului sunt practicate de foarte mult timp. In unele cazuri chirurgia are rol profilactic, indepartand leziunile precanceroase.

In stadiile precoce chirurgia are un rol curativ, extirpand tumora impreuna cu tesuturile sanatoase inconjuratoare si ganglionii limfatici locoregionali.

In stadii avansate chirurgia integrata in tratamentul multimodal complex imbunatateste calitatea vietii si prelungeste supravietuirea..