Masuri de prevenire si combatere a artropodelor in industria alimentara

Masuri de prevenire si combatere a artropodelor in industria alimentara

Masuri de prevenire a artropodelor

In intreprinderile de industrie alimentara, datorita specificului pro priu, masurile de combatere a artropodelor sunt limitate, greu de aplicat si necesita masuri cu totul speciale. Din acest motiv, lupta im potriva ar tropodelor trebuie orientata spre masuri de prevenire a in festarii.

Combaterea daunatorilor si a insectelor vectori ai diferitelor mi croorganisme se realizeaza prin masuri care impiedica aparitia si dez voltarea acestora in depozitele de produse alimentare.

Mijloacele de protectie contra artropodelor trebuie sa creeze conditii care sa nu permita patrunderea si dezvoltarea lor pe teritoriul si in incaperile intreprinderilor de industrie alimentara.

Dintre mijloacele de protectie contra artropodelor mentionam:

- impiedicarea patrunderii insectelor in sectoarele de productie, depozite si anexe;

- curatirea si dezinsectia periodica a locurilor de munca, a depo zitelor si anexelor social-sanitare;

- reglarea factorilor de mediu (temperatura, umiditate, aeratie etc.) din spatiile de productie si depozite pentru a nu permite dezvol tarea artropodelor;

- controlul riguros al materiilor prime ce se introduc in unitate, pentru a nu fi infestate si al produselor alimentare depozitate pana la livrare, pentru a nu se infesta;

- curatirea si dezinsectia permanenta a rampelor si platformelor de gunoi, care reprezinta unul din focarele de infestare, deloc neglija bile, cu artropode.

Prevenirea infestarii cu artropodele ce se dezvolta in produsele alimentare se realizeaza prin impiedicarea patrunderii in spatiile de prelucrare sau depozitare a produselor infestate; iar prevenirea infesta rii produselor curate se realizeaza prin curatirea si dezinsectia sanitara corecta a ambalajelor, a spatiilor de lucru si a depozitelor.

Mentinerea unor temperaturi in jur de 0sC sau de 45-50sC, dupa cum permite produsul alimentar respectiv, asigura, in general, distru gerea eventualelor artropode si impiedica realizarea ciclului evolutiv (biologic).

Aerisirea, ventilarea, lumina si umiditatea reduse sunt nocive pentru majoritatea daunatorilor.

Mijloacele chimice de combatere a artropodelor

Combaterea prin mijloace chimice a artropodelor se bazeaza pe utilizarea unui numar foarte mare de substante chimice diverse, care se aplica sub forma de pulberi, solutii, emulsii sau aerosoli.  Aceste substante se numesc generic insecticide.

Un insecticid trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cali tative:

- sa aiba o toxicitate ma xima fata de artropode, indiferent de sta diul lor de dezvoltare si sa nu fie toxic pentru om si ani male;

Analiza: Paltin argintiu - specie nerezistenta la seceta, dar rezistenta la geruri Analiza: Porumbarul (Prunus spinosa)

- sa distruga artropodele in doza mica (mg/kg) intr-un interval de timp scurt;

- sa fie rezistent la conditiile de mediu (temperatura, umiditate, lumina);

- sa nu afecteze utilajele, ustensilele de lucru si ambalajele;

- sa aiba perioada de remanenta cat mai lunga;

- sa fie activ atat la temperatura camerei cat si la temperaturi mai joase;

- sa nu imprime miros sau gust particular produselor;

- sa se manipuleze usor si fara pericol (sa nu fie inflamabile si explozibile);

- sa fie ieftine si autorizate de organele sanitare.

Se cunoaste ca nu toate insecticidele au aceste proprietati si de aceea combaterea artropodelor in sectorul alimentar este dificila si cere masuri speciale de precautie.

Pentru produsele uscate, cereale, pentru ambalaje si pentru spa tiile de depozitare metoda gazarii cu gaze toxice (acid cianhidric, clo ropicrina, sulfura si tetraclorura de carbon, bioxid de sulf, formalde hida) raspunde tuturor necesitatilor. Pentru executarea metodei sunt echipe speciale, iar dupa gazare atat in produse cat si in spatii nu tre buie sa mai existe urme decelabile de gaz.

In cazul in care se pot indeparta cateva zile produsele alimentare, pentru distrugerea tuturor artropodelor din spatiile de depozitare se pot utiliza insecticide remanente de contact sub forma de emulsie. Dupa realizarea dezinsectiei, produsele alimentare se vor introduce numai dupa o uscare si aerisire perfecta a depozitului si se vor lua masuri ca acestea sa nu vina in contact direct cu suprafetele tratate. O deosebita atentie se va acorda fainii si pastelor fainoase care preiau cu usurinta mirosul insecticidelor.

Spatiile de depozitare si vagoanele de cale ferata pot fi usor tra tate cu jet de apa fierbinte si soda caustica 10%. In spatiile goale de depozitare rezultate bune se obtin si prin aerosolizarea cu insecticide remanente. In spatiile in care nu se pot indeparta produsele alimentare, dis trugerea gandacilor se poate face prin tratarea specifica pe locuri de electie, protejand alimentele.

Piretrinele aplicate sub forma de solutie sau aerosoli se pot utiliza fara risc in orice intreprindere alimentara, cu mentiunea ca substantele sa nu cada direct pe produse.

Pentru ambalaje, oparirea cu apa fiarta sau etuvarea la 60-78sC este o metoda unanim acceptata pentru combaterea atat a artropodelor adulte cat si a stadiilor larvare.

Concret, in practica, de fiecare data se va stabili in functie de obiectiv, substanta si metoda adecvata pentru dezinsectie.

Dupa natura chimica, insecticidele se clasifica in doua mari cate gorii:

- insecticide anorganice;

- insecticide organice.

Insecticidele anorganice

Din numarul mare de substante anorganice cunoscute ca insecti cide, astazi se mai utilizeaza un numar redus. Dintre acestea amintim bioxidul de sulf si acidul cianhidric care se folosesc sub forma de gaze pentru combaterea daunatorilor (gandaci, molii, gargarite etc.) din de pozite, din intreprinderile de morarit si din cele de panificatie.

Insecticidele organice

Acestea pot fi de origine vegetala sau de sinteza.

Insecticidele de origine vegetala sunt produse ale metabolismu lui unor plante, acumulate in frunze, flori sau seminte. Din aceasta grupa fac parte nicotina, anabazina, rotenona si piretrinele.

Nicotina este un alcaloid extras din tutun (Nicotiana tabacum si N. rustica). Se prezinta sub forma unui lichid uleios, care in contact cu aerul, este de culoare bruna. Se dizolva usor in apa, si are un miros specific, neplacut. Indiferent de forma de utilizare, nicotina este foarte toxica pentru om si animalele superioare, dar nu este toxica pentru plante. Din aceasta cauza nicotina se utilizeaza numai pentru combate rea daunatorilor la plante. Se comercializeaza sub forma de concen trate emulsionabile, cu 20 sau 40% nicotina sau sub forma de solutii cu 40% sulfat de nicotina.

Anabazina este alcaloidul produs de planta Anabasis aphylla. Se utilizeaza solutii apoase de sulfat de anabazina pentru combaterea unor daunatori ai plantelor.

Rotenona este un alcaloid cu actiune toxica (prin contact si prin ingestie) asupra insectelor si a acarienilor, extras din diferite plante exotice (Derris eliptica etc). Nefiind toxic pentru plante se foloseste la combaterea daunatorilor.

Piretrinele sunt insecticide extrase din florile unor crizanteme exotice din genul Chrysanthemum.             Actioneaza asupra artropodelor, avand efect rapid, de soc, dar cu durata scurta (de actiune) deoarece in contact cu lumina si aerul se descompun treptat. Nu sunt toxice pentru plante, animale si om, motiv pentru care se folosesc, sub forma de pul beri, concentrate emulsionabile, solutii in combaterea artropodelor. Mai nou s-au obtinut si produse noi de sinteza, derivate din piretrine, cu o stabilitate mai mare si o remanenta mai buna.

Insecticidele organice de sinteza dupa structura chimica se clasifica in:

- insecticide organoclorurate;

- insecticide organofosforice;

- insecticide carbamice;

- insecticide piretroide;

- alte insecticide organice.