Fibrele alimentare - sursele de fibre (celuloza) - clasificarea lipidelor, glucidelor, glucido-lipidelor si a fibrelor alimentare

FIBRELE ALIMENTARE

Acestea sunt substantele continute in special de legume, leguminoase, fructe si cereale in stare bruta.

Desi ele nu au nici o valoare energetica a priori, fibrele alimentare joaca un rol extrem de important in digestie, in special datorita celulozei, ligninei, pectinei si a mucilagiilor pe care le contin. Ele asigura un bun tranzit intestinal, iar absenta lor sta la originea majoritatii cazurilor de constipatie. Fibrele fiind, totodata, foarte bogate in vitamine, oligoelemente[1] si in saruri minerale, insuficienta lor poate duce la grave carente.

Ele impiedica absorbtia, pe cale digestiva, a lipidelor, diminuand astfel riscul de ateroscleroza.

Pe de alta parte, fibrele au avantajul de a limita efectele toxice ale anumitor substante chimice, cum sunt aditivii si colorantii. Dupa opinia unor medici gastro-energologi, anumite fibre ar avea capacitatea de a proteja colonul impotriva a numeroase riscuri si, mai ales, impotriva cancerelor digestive.

In ultimii ani, cresterea nivelului de viata din tarile industrializate a avut ca urmare scaderea consumului de fibre.

Francezii consuma, actualmente, sub 20 de grame de fibre pe zi, in vreme ce aportul zilnic necesar ar fi de 40 de grame.

In 1925, consumul de legume uscate (deosebit de bogate in fibre) era de 7,3 kg anual, pe cap de locuitor. Astazi nu mai este decat de 1,3 kg.

Baza hranei italienilor a fost data intotdeauna de paste fainoase. Dar acum 30 de ani esentialul hranei lor era inca alcatuit din legume (bogate in fibre) si paste facute din faina integrala, adica faina bruta, care continea fibrele de celuloza din grau.

Astazi, o data cu cresterea nivelului de viata, carnea a inlocuit in cea mai mare masura legumele, iar pastele sunt fabricate cu faina alba, cernuta, adica faina din care au fost eliminate fibrele. In acest mod explica autoritatile medicale din Italia nu numai frecventa mai mare a obezitatii, ci, in special, proliferarea alarmanta a cancerelor digestive.[2]

SURSELE DE FIBRE (CELULOZA)
si concentratia lor la 100 g de alimente

S-a demonstrat ca fibrele (celuloza) au o actiune benefica in cazul obezitatii. Introducerea lor in alimentatie are ca efect scaderea glicemiei, ca si a insulinemiei (adica a secretiei de insulina), care sunt raspunzatoare - dupa cum vom vedea in capitolul urmator - pentru constituirea grasimii de rezerva.

Dintre cele patru mari familii de substante alimentare, proteinele sunt absolut necesare organismului, deoarece contin aminoacizi cu atat mai indispensabili, cu cat corpul nostru nu stie sa-i fabrice. Tot asa stau lucrurile in privinta unor anumite grasimi care contin vitamine si a doi acizi grasi esentiali (acidul linoleic si acidul linolenic), pe care celulele noastre sunt incapabile sa le sintetizeze. Numai glucidele ar putea fi considerate cel mai putin necesare, pentru ca organismul stie sa produca glucoza din grasimile de rezerva.

Dar trebuie stiut ca lipidele si proteinele se gasesc deseori combinate in aceleasi alimente, cum este cazul carnii.

Referat: Floarea la angiosperme Eseu: Ribozomii (granulele lui Palade) - importanta ribozomilor

Pe de alta parte, numai glucidele si lipidele au o putere energetica mare.

De aceea - pentru ca expunerea noastra sa fie clara - vom (lasa deoparte, in mare masura, proteinele. Astfel, de fiecare data cand vom vorbi de un aliment, il vom defini prin apartenenta sa la doar trei categorii:

glucide sau hidrati de carbon (facand precizarea ,,bune" sau ,,rele")

lipide

fibre alimentare

Cand un aliment va contine, in acelasi timp, si glucide si lipide, ca in cazul arahidelor, vom spune ca este glucido-lipidic.

REZUMAT

Proteinele sunt substante care se afla in numeroase alimente de origine animala si vegetala: carne, peste, oua, lactate si leguminoase. Sunt indispensabile organismului si nu ingrasa.

Glucidele sau hidratii de carbon sunt substante care sunt transformate in glucoza. Se gasesc in alimente care, la origine, contin fie zahar (fructe, miere), fie amidon (faina, cereale, fainoase). Absorbtia glucidelor se face pe stomacul gol, la un interval de timp egal cu ingerarea lor. Sunt clasificate in functie de puterea lor glicemica, masurata prin indicele glicemic. Se poate face, de asemenea, diferenta intre "glucidele bune", cu indice scazut, si ,,glucidele rele", cu indice glicemic ridicat.

Lipidele sunt substante a caror origine poate fi atat animala, cat si vegetala. Acestea sunt grasimi (carne, mezeluri, peste, unt, ulei, branzeturi). Unele dintre ele pot mari colesterolul (carne, lactate), altele, dimpotriva, contribuie la scaderea lui (uleiul de masline etc.).

Fibrele alimentare (celuloza): in aceasta categorie intra toate legumele verzi (salate, andive, praz, spanac, fasole verde), dar si unele legume uscate, fructele si cerealele in stare bruta, care contin fibre in mare cantitate. Trebuie sa fie consumate frecvent, deoarece insuficienta lor duce la carente grave.

CLASIFICAREA LIPIDELOR, GLUCIDELOR, GLUCIDO-LIPIDELOR SI A FIBRELOR ALIMENTARE

CLASIFICAREA GLUCIDELOR