Exista unele substante
in alimente, care s-au dovedit a produce tumori canceroase
Dintre acestea
sunt:
>>unele mase
plastice cu care se ambaleaza alimentele >>pesticidele
- substante care se folosesc pentru combaterea daunatorilor in agricultura
>> ingrasamintele
chimice, ca si adaosurile de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea
alimentelor, mai ales in combinatie cu alimentele bogate in proteine (carne
si produse animale, de exemplu), mai ales daca aceste alimente sunt prajite
sau sunt consumate impreuna cu bauturi carbo-gazoase
|
>>toxinele
unor ciuperci care se pot forma pe alimentele care nu mai sunt foarte
proaspete >>substantele
care se formeaza in urma afumarii sau prajirii alimentelor si, in general, in
alimentele incalzite peste 350 C. Astfel,
consumarea carnii si a pestelui care au fost afumate reprezinta un risc
crescut de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv
>> grasimile
sau produsele din carne consumate in cantitati mari cresc riscul de aparitie
a cancerului
|
Intrand intr-un supermarket,
unei prietene i-a fost laudat un produs de catre vanzatoare:
'Stiti ce multa vitamina E are?'
In primul rand, vitamina E nu poate fi
administrata decat in cantitati limitate- altfel organismul se poate deregla.
Dar 'vitaminele' vanzatoarei nu erau altceva decat aditivii alimentari (notati in sistem international prin
litera E urmata de un numar de trei cifre).
La aceasta ora, este stiut ca multi dintre
aditivii alimentari(conservanti, emulgatori,
coloranti etc.) utilizati la pregatirea mezelurilor, alimentelor preambalate
sau semi-preparate, sunt
cancerigeni
Acelasi lucru se stie si despre unele ingrasaminte chimice
si pesticide folosite la cultivarea legumelor, fructelor si zarzavaturilor pe
care le cumparam - chiar si din piata.
Acest fapt ar trebui sa constituie un semnal de alarma: consumam zilnic mari
cantitati de produse cancerigene. Nu este, deci, de mirare, ca unii dintre noi
ne imbolnavim de aceasta maladie necrutatoare. Mai mult decat atat, multe
chimicale au fost considerate pana in prezent 'nevinovate'. Odata cu
aflarea unor date suplimentare despre actiunea lor in organism, ele sunt
descoperite acum ca fiind cancerigene.
Aditivii alimentari - in
atentia organismelor internationale
"E"-urile
ameninta sanatatea
In Romania nu exista aparate
care sa controleze calitatea aditivilor din alimente
Societatea
este intr-o continua evolutie. Tehnologia este prezenta in aproape toate
mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai
noi procedee. Supraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori
sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes.
Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai
atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservantii, aromele,
colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera "E"
urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea
cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. Unele dintre aceste
substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca,
in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism.
Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si
Uniunea Europeana au interzis o parte din "E"-uri. In Romania, laboratoarele nu
pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori
produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator.
Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice
conform reglementarilor legale.
Ce sunt
"E"-urile?
Conform
normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in
mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca
ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, prin a
carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe
parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a
unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse
alimentare. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de
indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre acestia erau
folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus
folosirea codurilor de tip "E" pentru aditivii alimentari.
Numeroase
organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu
privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor
indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave
care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale,
mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor
imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul
de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. In Romania numarul
bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca
aceasta afectiune va deveni in scurt timp "boala mileniului III" impotriva
careia nu exista inca premisele ca se va descoperi un antidot.
Alimentele-otrava
Consumul
indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale
sintetica, supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza
organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste
masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In
cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a
sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.
Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire
indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism.
Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioa-da limitata de timp nu are efect
daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor
produse.
Margarina are
o structura moleculara identica cu cea a plasticului
Este
un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa
devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se
incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta
hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb,
asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe
care l-au botezat "margarina", dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre
savanti. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca
produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant
si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica.
Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism
care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie.
Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensi-bilitate
la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in
procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv,
favorizand hepatita.
Aspartamul -
un indulcitor care poate ucide in 70 de feluri
Este
unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el
lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea
mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in
sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga
pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat
creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces
de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale.
Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar
este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din
populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu
200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se
credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe
dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.
O
alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori
de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in
calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal,
ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului
adipos.
Constienti
de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului.
Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E
951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de
boli mortale.
Supele
concentrate si boala Alzheimer
Contin
in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialisti dintre cele mai
cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a
supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care
ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti,
conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma
de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale
albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici,
aromatizanti. Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor,
mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o
intensa campanie de interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug
Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care
produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in
laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si
maimutelor.
Guma de
mestecat si berea - inamici ai stomacului
Chiar
si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de
cuviinta sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante
chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca
fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E
421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care
mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor
afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E
950 si E 951).
Chiar
daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea
bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des
folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii
de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei
declarati toxici.
Bauturile
alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da
limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de
pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene
"Este posibil
ca producatorul sa foloseasca alta substanta"
In
Occident, populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe
care le consuma. Se incearca renuntarea la produsele de fast-food si inlocuirea
lor cu alimente naturale. Fructele si legumele produse cu ingrasaminte naturale
devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe decat cele
obtinute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru
acestea si pentru semipreparatele care nu contin aditivi. Cercetatorii au
studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt diferente intre cele
obtinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse traditional.
Victoria Vargolici, inspector-sef adjunct la Oficiul pentru Protectia
Consumatorului, declara: "In prezent nu exista un laborator care sa determine
cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. Pe ambalaj apare
substanta folosita, dar s-ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva
asemanator sau o cantitate mai mare". Inspectorii OPC s-au confruntat cu un caz
in care au interzis un colorant, respectiv E 103. "Era folosit in compozitia
preparatelor din carne. Am primit plangeri de la consumatori ca apa in care
fierbeau cremwurstii se colora. Cu ajuto-rul Institutului de Igiena si Sanatate
Publica am reusit sa retragem acest colorant. Inainte aveam produse calitative
fara aceste ĢEģ-uri, dar trebuie aliniata legislatia la reglementarile UE",
spune Victoria Vargolici. Cei de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului pot
controla doar ca pe ambalaj sa se specifice existenta aditivilor.
Cercetatorii
se pot insela
Avizul
pentru alimente este dat de Institutul de Sanatate Publica. Anca Telniceanu,
cercetator stiintific in cadrul ISP Bucuresti precizeaza: "Avem metode standard
prin care se poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toti, deoarece
nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai multi aditivi
sunt acceptati in alimentatia din Comunitatea Europeana". Avizul pentru "E"-uri
este dat de specialistii europeni. Acestia stabilesc o concentratie maxima per
litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta
este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc.
Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per
litru. Deoarece s-a dovedit foar-te nociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E
211 din alimentatia publica. "Avizul este dat in urma unui studiu prin care
concluzioneaza ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fara sa se
imbolnaveasca. Studiul nu este intotdeauna sigur. Cercetarile se fac de mai
multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras", spune Anca
Telniceanu. Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330, cunoscut ca
acid citric. De fapt, acesta este sarea de lamaie folosita de gospodine de
foarte mult timp. Anca Telniceanu este de parere ca E 330 nu este daunator
organis-mului: "Acidul citric nu e periculos. Este folosit ca acidifiant si
este larg raspandit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantitati mari pentru
ca produsul ar de-veni foarte acru". Produsele importate si comercializate sunt
avizate de Institutul de Sanatate Publica daca sunt insotite de buletinul de
analiza si dupa verificarea listei cu aditivii admisi in alimentatie.
Cei mai
periculosi aditivi
Organizatiile
mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi
prezenti in produsele alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt
constiente de nocivitatea lor si fac, sau au facut deja, demersuri legislative
pentru a-i scoate de pe piata.
E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state
sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi
topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre
aditivi. In aceeasi categorie face parte si E 110, care intra in componenta
dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le intr-un galben
atragator, apetisant, cunoscut si sub numele de "apus de soare".
E 330
- produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica.
Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert.
E 102
- este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are de
asemenea actiune cancerigena.
Aceasta
lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul
Consumatorilor din Piata Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se
face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi.
In
Romania au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in
pericol. Sunt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua
erau toxici sau alcoolul din otet era un adevarat pericol pentru stomac.
Cercetatorii din Uniunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si
astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. A spune, insa,
ca "E"-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat.
Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rand calitatea
produsului, iar oricare producator doreste ca alimentul sau sa se bucure de un
loc cat mai bun pe piata. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu
afecteaza organismul. Pentru o mai mare siguranta a cetatenilor ar trebui ca
autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar
evita even-tualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau
externi. Pana atunci este bine ca atunci cand mergeti la cumparaturi sa cititi
cu atentie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti
nelamuriri, sa va adresati comerciantului sau direct la Oficiul pentru
Protectia Consumatorului.
Va prezentam in cele de mai jos, 113 aditivi
considerati inofensivi la ora actuala:
E100, E101, E140, E141, E160-163, E170, E174, E175, E181, E201-203, E260,
E262, E263, E290, E300, E301, E303, E304, E306-309, E322, E331-337, E400-406,
E410, E422, E472, E473, E492, E500, E501, E504, E507, E509, E511, E516, E518,
E542, E552, E578, E636, E957, E965, E999, E1100, E1400-1450, E1510.
Pentru bolnavii de
cancer, insa, precautiile trebuiesc marite, deoarece organismul lor a pierdut o
mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De aceea, se recomanda utilizarea
a numai 24 de aditivi, cu conditia ca ei sa fie extracte naturale - nu produsi
de sinteza industriala:
E100
- turmeric (cunoscut in Romania si ca 'sofran indian') cu proprietati
anticancerigene E140
- clorofila si clorofilina - pigmentul verde din frunze E160(a)
- caroten, substanta ce se gaseste, de exemplu, in morcovi, cu efect
antioxidant, permitand - printre altele -, micsorarea efectului cancerigen al
unor toxine alimentare E160(d)
- licopen, gasit in tomate si in grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca micsoreaza
riscul de cancer E161
(b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala E162
- pigmentul rosu din sfecla E170
- carbonat de calciu E181
- acid tanic, gasit de obicei in ceai si in coaja de nuca E260
- acid acetic, otetul E300
- acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi
consumat si daca este produs de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum
se gaseste in farmacii E306
pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant.
Vitamina E poate fi consumata si daca este produs de sinteza - adica vitamina E
capsule, asa cum se gaseste in farmacii. E410
- 'locust bean' (termen din limba engleza, semnificand in traducere
'bobul lacustei'), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in
unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului. E504
- carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza -
adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E509
- clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa cum
se gaseste in farmacii E511
- clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa
cum se gaseste in farmacii E516
- sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum
se gaseste in farmacii E516
- sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica
pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E542
- fosfati extrasi din oase E552
- silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica
pulberea gasita in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac) E636
- maltol, gasit - de exemplu -, in maltul prajit
CE
TREBUIE SA STIE ORICINE ?
Pe etichetele produselor alimentare romanesti se pot
intalni urmatoarele inscriptionari : emulgatori, gelatina,
stabilizatori, grasimi, spumanti, coloranti, antioxidanti,
gelifianti, emulsifianti.
Atunci cand lecitina este extrasa din soia, lucrul
acesta este specificat : lecitina(soia)
Aceste formulari sunt imprecise si in cele mai
multe cazuri in spatele lor se ascund componenti si aditivi
alimentari cu origine necurata.
Din cate se cunoaste pana acum, in magazinele
evreesti si musulmane din occident nu se folosesc aditivi de origine
necurata, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se stie
daca acelasi lucru este valabil pentru acest tip de magazine din
Romania.
In tarile musulmane si in Israel, se foloseste
gelatina bovina. In restul
lumii se foloseste gelatina
porcina.
CATEVA
EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE,
CU
ETICHETA, CE POT CONTINE ADITIVI NECURATI
Nota : Toate produsele alimentare
ambalate contin aditivi care pot fi de origine biologica
(animala sau vegetala), pot fi substante chimice obtinute
prin sinteza chimica, sau pot fi agenti fizici (de exemplu
radiatii ionizate).
Regula
generala
: controlati eticheta fiecarui produs alimentar folosind un tabel cu
E-uri, pentru a sti ce fel de aditiv contine produsul feriti-va
de aditivii din tabel !
Cateva
exemple de produse alimentare
paine ambalata (specialitati)
fulgi de cereale
cornuri cu ciocolata
bomboane, ciocolata, napolitane, guma de mestecat
lapte praf, margarina, branza topita, inghetata,
iaurturi, frisca animala si vegetala
toate produsele instant (cacao, etc.)
bauturi racoritoare.
ALIMENTE
NEAMBALATE, FARA ETICHETA, CE POT CONTINE ADITIVI
NECURATI
paine alba care ramane pufoasa mai mult de 2 zile
specialitati de panificatie (cornuri, chifle, etc.)
paine neagra sau integrala cu seminte (de
consistenta elastica)
toate produsele de patiserie
toate produsele de cofetarie
produse de tip "fast food" : paine, maioneza, branza
topita
toata inghetata din comert
Lista ramane deschisa
E-uri extrem de periculoase :
- E 211 si E 330 (in sucuri)
- E 621 si E 622 (in condimentele sintetice)
- E 250 (in mezeluri)
- E 123 (bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi
topite, creme de branza) - acesta este cel mai cancerigen
- E 110 (in dulciuri, prafuri de budinca)
- E 102 (dulciuri, budinci)
ADITIVI
DE ORIGINE "NECURATA"
COD
|
ALTE NUME
|
RO
|
FUNCTIE
|
ORIGINE
|
OBSERVATII
|
E 120
|
Carmin
|
Carmin
|
C
|
Din corpul paduchelui Coccus cacti
|
Culoare rosie
|
E 322
|
|
Lecitina
|
Em
Ao
TF
St
|
Naturala, izolata din grasimile alimentare
|
Originea vegetala este specificata
|
E 442
|
Fosfatida de amoni
|
Sare de amoniu a acidului fosfatidic
|
Em
St
|
Din grasimi alimentare esterificate cu un ridicat
continut in digliceride
|
Emulgator pentru ciocolate
|
E 470
(a, b)
|
Saruri ale acizilor grasi alimentari
|
|
Em
Sp
|
Din grasimi alimentare
|
Originea vegetala este specificata
|
E 471
|
Monogliceride, mono- si digliceride
MDG
|
Mono- si digliceride MDG
|
Em
TF
Sp
|
Din grasimi alimentare
|
Originea vegetala este specificata
|
E 472
(a-f)
|
Mono- si digliceride esterificate
|
Mono- si digliceride esterificate cu acid acetic, lactic,
citric, tartric
|
Em
TF
Sp
|
Compusi ai E 471
|
Originea vegetala este specificata
|
E 473
E 474
|
|
Esteri ai acizilor grasi cu un zahar
|
Em
TF
|
Prelucrarea grasimilor alimentare
|
Originea vegetala este specificata
|
E 475
|
Triglycerin monostearat
|
Poligliceride (trigliceride)
|
Em
|
Prelucrarea grasimilor alimentare
|
Emulgator pentru panificatie
|
E 477
|
Mono-PG-mono-Stearat
|
|
Em
|
Prelucrarea grasimilor alimentare
|
Emulgator pentru panificatie
|
E 479
|
|
|
Em
Sp
|
Prelucrarea grasimilor alimentare
|
Emulgator pentru panificatie
|
E 482
|
Acidul stearic
|
|
TF
|
Prelucrarea grasimilor alimentare
|
Emulgator pentru panificatie
|
E 483
|
|
|
Em
TF
|
Prelucrarea grasimilor alimentare
|
Emulgator pentru panificatie
|
E 491
E 492
|
|
|
Em
|
Prelucrarea grasimilor alimentare
|
Esteri ai sorbitolului cu acidul stearic
|
E 570
|
Acizi grasi alimentari
|
Acizi grasi alimentari
|
Em
Sp
|
Din grasimi alimentare
|
Originea vegetala e specificata
|
E 626
E 629
|
Guanilat
|
Acid guanilic si guanilati
|
IG
|
Din carne sau drojdie
|
Industrial din extract de carne
|
E 630
E 633
|
Inozinat
|
Acid inozinic si inozinati
|
IG
|
Din carne sau drojdie
|
Industrial din extract de carne
|
E 634
E 635
|
|
Ca- si di- na- ribonucleotide
|
IG
|
Din carne sau drojdie
|
Industrial din extract de carne
|
E 904
|
|
|
Sp
Ac
|
Extract din paduchii Kerrialacca
|
Glazuri, ciocolate, masa elastica a gumelor de mestecat (cu
ceara)
|
|
Astaxantin
|
astaxantin
|
C
|
Cochilia unor scoici, raci, penele unor pasari
|
|
Explicatia simbolurilor
Ao -
antioxidant
Ac -
material de acoperire
Em -
emulgator
C -
colorant
G -
gelifiant
IG -
intaritor de gust
K -
conservant
TF -
produs de tratare a fainii
Sp -
spumant
St -
stabilizator
Sq -
subtanta de separare sau de umplutura
CE SPUNE LEGEA DESPRE "E"-uri, DROGURI SI ALTE
SUBSTANTE INTERZISE ?
Capitolul I Dispozitii generale Art.1. In prezenta lege termenii si expresiile de
mai jos au urmatorul inteles:
a) substante aflate sub control national - drogurile si precursorii inscrisi in
tabelele-anexa nr.I-IV care fac parte integranta din prezenta lege;
tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului,
prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau
substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea
ministrului sanatatii;
b) droguri - plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau
amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in tabelele
nr.I-III;
c) droguri de mare risc - drogurile inscrise in tabelele nr.I si II;
d) droguri de risc - drogurile inscrise in tabelul nr.III;
e) precursori - substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor,
inscrise in tabelul nr.IV;
f) inhalanti chimici toxici - substantele stabilite ca atare prin ordin al
ministrului sanatatii;
g) consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub control national,
fara prescriptie medicala;
h) toxicoman - persoana care se afla in stare de dependenta
fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri,
constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite in acest sens
de Ministerul Sanatatii;
i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala - masurile ce pot
fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de
droguri;
j) livrarea supravegheata - metoda folosita de institutiile sau
organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care
consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de
droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante
care au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii
activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate
in aceste activitati;
k) investigatori acoperiti - politisti special desemnati sa efectueze, cu
autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor privind
existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte
premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala,
atribuita pentru o perioada determinata.
Capitolul II Sanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu substante
aflate sub control national Art.2. - (1) Cultivarea, producerea, fabricarea,
experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in
vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea,
transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind
circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare
de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare
risc, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi.
Art.3. - (1) Introducerea sau scoaterea din
tara, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fara
drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi.
(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare
risc, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi.
Art.4. - Cultivarea, producerea, fabricarea,
experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau
detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste
cu inchisoare de la 2 la 5 ani.
Art.5. - Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu
orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc
amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori
tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de
la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Art.6. - (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu
intentie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie
necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu inchisoare de la 1
an la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea,
cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise in
conditiile prevazute la alin.(1) sau a unei retete medicale falsificate.
Art.7. - Administrarea de droguri de mare risc unei
persoane, in afara conditiilor legale, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni
la 4 ani.
Art.8. - Furnizarea, in vederea consumului, de
inhalanti chimici toxici unui minor, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni
la 2 ani sau cu amenda.
Art.9. - Producerea, fabricarea, importul, exportul,
oferirea, vanzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea,
procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente ori
materiale, in scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau
fabricarea ilicita de droguri de mare risc, se pedepsesc cu inchisoare de
la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Art.10. - Organizarea, conducerea sau finantarea
faptelor prevazute la art.2-9 se pedepseste cu pedepsele prevazute de
lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.
Art.11. - (1) Indemnul la consumul ilicit de droguri,
prin orice mijloace, daca este urmat de executare, se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Daca indemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni
la 2 ani sau amenda.
Art.12. - (1) Se pedepsesc cu detentiunea pe
viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor
drepturi faptele prevazute la art.2, 3 si 5, daca persoana care le-a
savarsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un grup de
cel putin 3 persoane, cu structuri determinate si care sunt constituite in
scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii materiale sau alte
foloase ilicite.
(2) Se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani faptele prevazute la
art.4, 6, 7, 9 si 11, daca au fost savarsite in conditiile
prevazute la alin.(1).
(3) In cazul infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2), daca
faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este detentiunea pe
viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art.13. - (1) Tentativa la infractiunile
prevazute la art.2-7, la art.9 si 10 se pedepseste.
(2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor
ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii
infractiunilor prevazute la alin.(1)
Art.14. - Cu privire la infractiunile cuprinse in
prezentul capitol, pe langa situatiile prevazute in Codul penal,
constituie circumstante agravante urmatoarele situatii:
a)persoana care a comis infractiunea indeplinea o functie ce implica
exercitiul autoritatii publice, iar fapta a fost comisa in
exercitarea acestei functii;
b) fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana care
are, potrivit legii, atributii in lupta impotriva drogurilor;
c)drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui minor,
unui bolnav psihic, unei persoane aflate in cura de dezintoxicare sau sub
supraveghere medicala ori s-au efectuat alte asemenea activitati
interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori daca fapta
a fost comisa intr-o institutie sau unitate medicala, de
invatamant, militara, loc de detentie, centre de asistenta
sociala, de reeducare sau institutie medical-educativa, locuri in
care elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati
educative, sportive, sociale ori in apropierea acestora;
d) folosirea minorilor in savarsirea faptelor prevazute la art.2-11;
e)drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au marit
pericolul pentru viata si integritatea persoanelor.
Art.15. - Nu se pedepseste persoana care, mai inainte
de a fi inceputa urmarirea penala, denunta
autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau intelegere in
vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevazute la art.2-10,
permitand astfel identificarea si tragerea la raspundere penala a
celorlalti participanti.
Art.16. - Persoana care a comis una dintre
infractiunile prevazute la art.2-10, iar in timpul urmaririi penale
denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere
penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de
droguri, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei
prevazute de lege.
Art.17. - (1) Drogurile si alte bunuri care au
facut obiectul infractiunilor prevazute la art.2-10 se confisca,
iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata
echivalentului lor in bani.
(2) Se confisca, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri
dobandite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri prevazute la
alin.(1).
Art.18. - (1) Drogurile ridicate in vederea
confiscarii se distrug. Pastrarea de contraprobe este obligatorie.
(2) Sunt exceptate de la distrugere:
a)medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau
unitatilor spitalicesti, dupa avizul prealabil al Directiei
farmaceutice din cadrul Ministerului Sanatatii;
b) plantele si substantele utilizabile in industria farmaceutica sau in
alta industrie, in functie de natura acestora, care au fost remise unui
agent economic public sau privat, autorizat sa le utilizeze ori sa le
exporte;
c)unele cantitati corespunzatoare, care vor fi pastrate in scop
didactic si de cercetare stiintifica sau au fost remise institutiilor care
detin caini si alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregatirea
si mentinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispozitiilor legale.
(3) Distrugerea drogurilor se efectueaza periodic, prin incinerare sau
prin alte mijloace adecvate, de catre o comisie formata din cate un
reprezentant al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie,
al Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica, al
Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, un specialist din
cadrul formatiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din
Inspectoratul General al Politiei si gestionarul camerei de corpuri delicte a
aceleiasi unitati.
Art.19. - In cazul in care un toxicoman este condamnat pentru savarsirea
unei infractiuni, se aplica in mod corespunzator dispozitiile Codului
penal si ale Codului de procedura penala.
Capitolul III Dispozitii procedurale Art.20. Parchetul de pe langa Curtea
Suprema de Justitie poate autoriza, la solicitarea institutiilor legal
abilitate, efectuarea de livrari supravegheate, cu sau fara
substituirea totala a drogurilor, ori a precursorilor.
Art.21. - (1) Procurorul poate autoriza folosirea
investigatorilor acoperiti pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor
si obtinerea mijloacelor de proba, in situatii in care exista indicii
temeinice ca a fost savarsita sau ca se pregateste
comiterea unei infractiuni, dintre cele prevazute in prezenta lege.
(2) Autorizarea este data in forma scrisa pentru o perioada
de cel mult 60 de zile si poate fi prelungita pentru motive temeinic
justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile.
Art.22. - (1) Politistii din formatiunile de
specialitate care actioneaza ca investigatori acoperiti, precum si
colaboratorii acestora, pot procura droguri, substante chimice esentiale si
precursori, cu autorizarea prealabila a procurorului, in vederea
descoperirii activitatilor infractionale si a identificarii
persoanelor implicate in astfel de activitati.
(2) Actele incheiate de politistii si colaboratorii acestora, prevazuti la
alin. (1), pot constitui mijloace de proba.
Art.23. - (1) Cand sunt indicii temeinice ca o persoana care
pregateste comiterea unei infractiuni dintre cele prevazute in
prezenta lege, sau care a comis o asemenea infractiune foloseste sisteme de
telecomunicatii sau informatice, organul de urmarire penala poate, cu
autorizarea procurorului, sa aiba acces pe o perioada
determinata la aceste sisteme si sa le supravegheze.
(2) Dispozitiile art. 911-915 din Codul de procedura
penala se aplica in mod corespunzator.
Art.24. Perchezitia se poate efectua in locurile in care sunt indicii ca
s-a comis ori ca se pregateste savarsirea uneia dintre
infractiunile prevazute in prezenta lege, cu respectarea dispozitiilor
Codului de procedura penala.
Art.25. - (1) In cazul in care exista indicii
temeinice ca o persoana transporta droguri ascunse in corpul
sau, pe baza consimtamantului scris, organul de urmarire
penala dispune efectuarea unor examene medicale, in vederea depistarii
acestora. In caz de refuz se va solicita autorizarea procurorului, care va
mentiona si unitatea medicala ce urmeaza sa efectueze aceste
investigatii medicale.
(2) Actele consemnand rezultatul investigatiilor medicale, precum si cele
privind modul in care acestea s-au efectuat se transmit de indata
procurorului sau, dupa caz, organului de urmarire penala care
le-a solicitat.
Art.26. - Formatiunea centrala de reprimare a
traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei este unica
formatiune care coordoneaza si centralizeaza toate datele care
vizeaza drogurile, substantele chimice esentiale, precursorii si
inhalantii chimici toxici.
Capitolul IV Masuri impotriva consumului ilicit de droguri Art.27. - (1) Consumul ilicit de droguri aflate sub
control national, fara prescriptie medicala, este interzis pe
teritoriul Romaniei.
(2) Persoana care consuma ilicit droguri aflate sub control national este
supusa, dupa caz, uneia dintre urmatoarele masuri: cura de
dezintoxicare sau supravegherea medicala.
(3) Masurile prevazute la alin.(2) sunt dispuse de una dintre
unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, pe
baza unei expertize medico-legale.
(4) Decizia unitatii medicale poate fi atacata cu plangere, in termen
de 10 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza
teritoriala isi are sediul unitatea medicala.
(5) Hotararea judecatoriei poate fi atacata cu recurs.
Art.28. - (1) Cura de dezintoxicare se
realizeaza in regim de spitalizare in una dintre unitatile medicale
stabilite de Ministerul Sanatatii, care sunt obligate sa
verifice periodic oportunitatea continuarii curei.
(2) Cand nu este necesara cura de dezintoxicare, persoana este supusa
supravegherii medicale intr-o unitate medicala, publica sau
privata, dintre cele stabilite de Ministerul Sanatatii,
care aplica masurile medicale necesare, tinand seama de starea de
sanatate a persoanei, de personalitatea acesteia si de mediul social
din care provine.
(3) Supravegherea medicala este asigurata in mod continuu sau
temporar de o unitate dintre cele prevazute la alin. (2), impreuna cu
o familie, o persoana sau o colectivitate, care prezinta aptitudinile
necesare unei astfel de supravegheri.
(4) Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supravegherea
medicala, precum si de efectuarea expertizei medico-legale sunt suportate
de stat si, in functie de posibilitatile materiale, de catre persoana
in cauza, de familie sau de un organism privat, in conditiile stabilite
printr-un ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului
finantelor.
(5) Ministrul justitiei si ministrul sanatatii vor stabili
printr-un ordin comun masurile medicale si educative care vor fi aplicate
toxicomanilor in penitenciare.
Art.29. - (1) Toxicomanii care se prezinta din
proprie initiativa la o unitate medicala specializata sau la un
dispensar, pentru a beneficia de tratament, pot cere confidentialitate.
(2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament in conditiile prevazute
la alin. (1) primesc, la cererea lor, cate un certificat nominal, in care se
vor mentiona unitatea emitenta, datele de identificare a persoanei in
cauza, durata si obiectul tratamentului, starea sanatatii
la terminarea sau la intreruperea tratamentului.
Art.30. - Orice persoana care are
cunostinta despre un consumator de droguri poate sesiza una dintre
unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, care
va proceda conform legii.
TABELUL NR.I Acetorphine - derivat de tebaina =
3-0-acetyltetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbutyi)
-6,14-endoetheno-oripavine
Acetyl-alpha-methylfentanyl =
N-[1-(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]acetanilide
Acetylmethadol =
3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alphacetylmethadol = alpha-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,
4-diphenylheptane
Alphamethylfentanyl = N-[1(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide
Benzoylmorphine Beta-hydroxyfentanyl =
N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide
Beta-hydroxy-methyl-3-fentanyl =
N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-3-methyl-4-piperidyl]propionanilide
Brolamfetamine (DOB) = 2,5-dimethoxy-4-bromoamphetamine
Cathinone = (-)-alpha-aminopropiophenone
Codeine-N-oxide Desomorphine = dihydrodeoxymorphine
DET = N,N-diethyltryptamine
2,5-dimethoxyamfetamine (DMA) =
dl-2,5-dimethoxy-alpha-methylphenylethylamine
DMHP = 3-(1,2-dimethylhepthyl)-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran
DMT = N,N-dimethyltryptamine
2,5-dimethoxy-4-ethylamfetamine (DOET) =
dl-2,5-dimethoxy-4-ethyl-alpha-methylphenylethylamine
Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate
Eticyclidine (PCE) = N-ethyl-1-phenylcyclohexylamine
N-ethyl methylenedioxysmfetamine (N-ethyl MDA) =
(+/-)-N-ethyl-alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethylamine
Etorphine =
tetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbuthyl)-6,14-endoetheno-oripavine
Etryptamine = 3-(2-aminobutyl) indole
Heroin = Diacethytmorphine
N-hydroxy methylenedioxyamfetamine (N-hydroxy-MDA) =
(+/-)-N-[alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethyl] hydroxylamine
Ketobemidone =
4-meta-tlydroxyphenyl-1-methyl-4-propionylpiperidine
(+)-Lysergide (LSD) = (+)N,N-diethyllysergamide (d-lysergic
acid diethylamide)
Methadone intermediar =
4-cyano-2-dime1hylamino-4,4-diphenylbutane
Methcathinone = 2-(msthylamino)-1-phenylpropan-1-one
3,4-Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) = dl-3,4-methylenedioxy-N,alpha-dimethylphenyl-ethylamine
5-Methoxy-3,4-methylenedioxyamfetamine (MMDA) =
dl-5-methoxy-3,4-methylenedioxy-alpha-methylphenylethylamine
Mescaline = 3,4,5-trimethoxyphenethylamine
Methyl-4 aminorex = (+/-)-cis-2-amino-4-methyl-5-phenyl-2-oxazofine
Methyl-3-fentanyl =
N-(3-methyl-1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide
Methyl-3-tiofentanyl =
N-[3-methyl-1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide
Morphine-N-oxide MPPP = 1-methyl-4-phenyl-4-piperidinol propionate
(ester)
Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone
Para-fluorofentanyl = 4'-fluoro-N-(1-phenethyl-4-piperidyl)
propionanilide
Parahexyl =
3-hexyl-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran
Paramethoxyamfetamine (PMA) =
4-methoxy-alpha-methylphenylethylamine
PEPAP = 1-phenethyl-4-phenyl-4-piperidinol acetate
(ester)
Psilocine = 3-(2 dimethylaminoethyl)-4-hydroxyindole
Psilocybine = 3-(2 dimethylaminoethyl)indol-4-yl
dihydrogen phosphate
Rolicyclidine = 1-(1-phenylcyclohexyl)pyrrolidine
STP, DOM =
2-amino-1-(2,5-dimethoxy-4-methyl)phenylpropane
Tenamfetamine (MDA) = 3,4-methylenedioxyamphetamine
Tenocyclidine (TCP) = 1-[1-(2-thienyl)cyclohexyl)piperidine
Tetrahydrocannabinol Thiofentanyl =
N-[1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide
3,4,5-Trimethoxyamfetamine (TMA) =
dl-3,4,5-trimethoxy-alpha-methylphenylethylamine
TABELUL Nr.II Acetyldihydrocodeine Acetylmethadol =
3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alfentanil =
N-[1-[2-(4-ethyl-4,5-dihydro-5-oxo-1H-tetrazol-1-yl)ethyl]-4-(methoxymethyl)-4-piperi-
dinyl)-N-phenylpropanamide
Allylprodine =
3-allil-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Alphameprodine =
alpha-3-ethyl-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Alphamethadol = alpha-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hep1anol
Alphamethylthiofentanyl =
N-[1-[1-methyl-2-(2-thienyl)ethylJ-4-piperidyl]propionanilide
Alphaprodine =
alpha-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Amfetamine = (+/-)-2-amino-1-phenylpropane
Anileridine = 1-para-aminophenethyl-1-phenylpiperidine-4-carboxylic
acid ethyl ester
Benzethidine =
1-(2-benzyloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Benzylmorphine = 3-benzylmorphine
Betacetylmethadol =
beta-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Betameprodine = beta-3-ethyl-1-methyl-4-propionoxypiperidine
Betamethadol =
beta-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Betaprodine =
beta-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Bezitramine =
1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-(2-oxo-3-propionyl-1-benzimidatolinyl)piperidine
Clonitazene =
(2-para-chlorbenzyl)-1-diethylaminoethyl-5-nitrobenzimidazole
Coca frunze Cocaine = methyl ester de benzoylecgonine
Codeine = 3-methylmorphine
Codoxime = dihydrocodeinone-6-carboxymethyloxime
Concentrat de tulpini de mac Dexamfetamine = (+)-2-amino-1-phenylpropane
Dextromoramide =
(+)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl)butylJmorpholine
Diampromide = N-[2-methylphenethylamino
propyllpropionanilide
Dextropropoxyphene =
alpha-(+)-4-dimethylamino-1,2-diphenyl-3-methyl-2-butanol propionate
Diehylthiambutene =
3-diethylamino-1,1-di-(2'-thienyl)-1-butene
Difenoxine =
1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylisonipecotic acid
Dihydrocodeine Dihydromorphine Dimenoxadol =
2-dimethylaminoethyl-1-ethoxy-1,1-diphenylacetate
Dimepheptanol = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Dimethylthiambutene =
3-dimethylamino-1,1-di-(2'-thienyl)-1-butene
Dioxaphetyl butyrate =
ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate
Diphenoxylate =
1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Dipipanone = 4,4-diphenyl-6-piperidine-3-heptanone
Drotebanol = 3,4-dimethoxy-17-methylmorphinan-6 beta, 14
diol
Ecgonine Ethylmethyltiambutene =
3-ethylmethylamino-1,1-di-(2'-thienyl)-1-butene
Ethylmorphine = 3-ethylmorphine
Etonitazene =
1-diethylaminoethyl-2-para-ethoxybenzyl-5-nitrobenzimidazole
Etoxeridine =
1-(2-(2-hydroxyethoxy)ethylJ-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Fenetylline =
dl-3,7-dihydro-1,3-dimethyl-7-(2-[(1-methyl-2-phenylethyl)amino]ethyl)-1H-purine-2,6-dione
Fentanyl = 1-phenethyl-4-N-propionylanilinopiperidine
Furethidine =
1-(2-tetrahydrofurfuryloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl
ester
Hidrocodone = dihydrocodeinone
Hydromorphinol = 14-hydroxydihydromorphine
Hydromorphone = dihydromorphinone
Hydroxypethidine =
4-meta-hydroxyphenyl-1-methylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Isomethadone =
6-dimethylamino-5-methyl-4,4-diphenyl-3-hexanone
Levamfetamine = 1-alpha-methylphenylethylamine
Levometamfetamine = 1-N-alpha-dimethylphenylethylamine
Levomethorphane = (-)-3-methoxy-N-methylmorphinan
Levomoramide =
(-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl]morpholine
Levophenacylmorphane = (-)-3-hydroxy-N-phenacylmorphinan
Levorphanol = (-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Medoqualone =
3-(-chiorophenyl)2-methyl-4-(3H)-quinazoiinone
Metamfetamine = (+)-2-methylamino-1-phenylpropane
Metamfetamine racemate =
(+/-)-N,alpha-dimethylphenethylamine
Methaqualone = 2-methyl-3-o-tolyl-4(3H)-quinazolinone
Methylphenidate = 2-phenyl-2-(2-piperidyl)acetic acid methyi
ester
Metazocine = 2'-hydroxy-2,5,9-trimethyl-6,7-benzomorphan
Methadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanone
Methyldesorphine = 6-methyl-delta-6-deoxymorphine
Methyldihydromorphine = 6-methyldihydromorphine
Metopon = 5-methyldihydromorphinone
Moramide intermediate =
2-methyl-3-morpholino-1,1-diphenylpropane carboxylic acid
Morpheridine =
1-(2-morpholinoethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Morphine si saruri Myrophine = myristylbenzylmorphine
Nicocodine = 6-nicitinylcodeine
Nicodicodine = 6-nicotinyldihydrocodeine
Nicomorphine = 3,6-dinicotinylmorphine
Noracymethadol =
(+/-)-alpha-3-acetoxy-6-methylamino-4,4-diphenyl-heptan
Norcodeine = N-demethylcodeine
Norlevorphanol = (-)-3-hidroxymorphinan
Normethadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hexanone Normorphine =
demethylmorphine
Norpipanone = 4,4-diphenyi-6-piperidino-3-hexanone
N-oxymorhine Opium Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone
Oxymorphone = 14-hydroxydihydromorphinone
Pethidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic
acid ethyl ester
Pethidine intermediar A =
4-cyano-1-methyl-4-phenylpiperidine
Pethidine intermediar B =
4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pethidine intermediar C = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic
acid
Phenadoxone = 6-morpholino-4,4-diphenyl-3-heptanone
Phenampromide =
N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-propionanilide
Phenazocine =
2'-hydraxy-5,9-dimethyl-2-phenethyl-6,7-benzomorphan
Phencyclidine = 1-(1-phencyclohexyl)piperidine
Phenmetrazine = 3-methyl-2-phenylmorpholine
Phenomorphane = 3-hydroxy-N-phenethylmorphinan
Phenoperidine =
1-(3-hydroxy-3-phenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pholcodine = morpholinylethylmorphine
Piminodine =
4-phenyl-1-(3-phenyla'minopropyl)piperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Piritramide =
1-(3-cyano-3,3diphenylpropyl)-4-(1-piperidino)-piperidine-4-carboxylic acid
amide
Proheptazine =
1,3-dimetyl-4-phenyl-4-propionoxyazacycloheptane
Properidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic
acid isopropyl ester
Propiram =
N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-N-2-pyridylpropionamide
Racemethorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylniorphinan
Racemoramide =
(+/-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl] morpholine
Racemorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Secobarbital = 5-allyl-5'-(1-methylbutyl)barbituric acid
Sufentanil =
N-[4-(methoxymethyl)-1-[2-(2-thienyl)-ethyl]-4-piperidyl] propionanilide
Thebacone = acetyldihydrocodeinone
Thebaine Tilidine =
(+/-)-ethyl-trans-2-(dimethylamino)-1-phenyl-3-cyclohexene-1-carboxylate
Trimeperidine =
1,2,5-trimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Zipeprol =
alpha-(alpha-methoxybenzyl)-4-(beta-methoxyphenethyl)-1-pipenazineethanol
TABELUL Nr.III Allobarbital = 5,5-diallylbarbituric acid
Alprazolam =
B-chloro-1-methyl-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4]benzodiazepine
Amfepramone = 2-(diethylamino)propiophenone
Amobarbital = 5-ethyl-5-(3-methylbutyl)barbituric acid
Aminorex = 2-amino-5-phenyl-2-oxazoline
Barbital = 5,5-diethylbarbituric acid
Benzfetamine = N-benzyl-N-alpha-dimethylphenethylamine
Bromazepam =
7-bromo-1,3-dihydro-5-(2-pyridyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Brotizolam =
2-bromo-4-(o-chlorophenyl)-9-methyl-6H-thienol[3,2-f]-s-triazolo
(4,3-a][1,4ldiazepine
Buprenorphine =
21-cyclopropyl-7-alpha-[(S)-1-hydroxy-1,2,2-trimethylpropyl]-6,14-endo-ethano-6,7,8,14-tetrahydrooripavine
Butobarbital = 5-butyl-5-ethylbarbituric acid
Butalbital = 5-allyl-5-isobutylbarbituric acid
Cannabis, rezina de cannabis si ulei de cannabis Cathine = d-threo-2-amino-1-hydroxy-1-phenylpropane
Cyclobarbital = 5-(1-cyclohexan-1-yl)-5-ethylbarbituric
acid
Camazepam =
7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H 1,4-benzodiazepin-2-one
dimethylcarbamats (ester)
Chlordiazepoxide =
7-chloro-2-(methylamino)-5-phenyl-3H-1,4-benzodiazepine-4-oxide
Clobazam =
7-chloro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,5-benzodiazepine 2,4(3H,5H)-dione
Clonazepam =
5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-7-nitro-2H-1,4- benzodiazepin-2-one
Clorazepate = 7-chloro-2,3-dihydro-2-oxo-5-phenyl-1H-1,4-
benzodiazepine 3-carboxylic acid
Clotiazepam =
5-(o-chlorophenyl)-7-ethyl-1,3-dihydro-1-methyl-2H-thieno[2,3-e]-1,4-diazepin-2-one
Cloxazolam =
10-chloro-11b-(o-chlorophenyl)-2,3,7,11b-tetrahydro-oxazolo-[3,2-d] [1,4]
benzodiazepin-6(5H)-one
Delorazepam =
7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane
Diazepam =
7-chloro-1,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Estazolam = B-chloro-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4]
benzodiazepine
Ethchiorvynol = ethyl-2-chlorovinylethinylcarbinol
Ethinamate = 1-ethylcyclohexanolcarbamate
Ethyl loflazepate = ethyl
7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-2,3-dihydro-2-oxo-1H-1,4-benzodiazepine-3-
carboxylate
Etilamfetamine = dl-N-ethyl-alpha-methylphenylethylamine
Fencamfamine =
dl-N-ethyl-3-phenylbicyclo(2,2,1)-heptan-2-amine
Fenproporex =
dl-3-[(alpha-methylphenylethyl)amino]propionitrile
Fludiazepam =
7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Flunitrazepam =
5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Flurazepam =
7-chloro-1-[2-(diethylamino)ethyl]-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1.4-benzodiazepin-2-one
Glutethimide = 2-ethyl-2-phenylglutarimide
Halazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2,2,2-trifluoroethyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Haloxazolam =
10-bromo-11b-(o-fluorophenyl)2,3,7,11b-tetrahydrooxazolo[3,2-d] [1,4]
benzodiazepin-6(5H)-one
Ketazolam =
11-chloro-8,12b-dihydro-2,8-dimethyl-12b-phenyl-4H-[1,3]-oxazinol[3,2d] [1,4]
benzo- diazepine-4,7(6H)-dione
Lefetamine = (-)-1-dimethylamino-1,3-diphenylethane
Loprazolam =
6-(o-chlorophenyl)-2,4-dihydro-2-[(4-methyl-1-piperazinyl)
methylene]-8-nitro-1H-imi- dazo[1,2-a][1,4)benzodiazepin-1-one
Lorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Lormetazepam =
7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-2H-1,4-benzodiaze-
pin-2-one
Mazindol =
5-(p-chlorophenyl)-2,5-dihydro-3H-imidazo-(2,1-a)-isoindol-5-ol
Medazepam =
7-chloro-2,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,4-benzodiazepine
Mefenorex =
dl-N-(3-chloropropyl)-alpha-methylphenethylamine
Meprobamate = 2-methyl-2-propyl-1,3-propanediol
dicarbamate
Mesocarbe =
3-(alpha-methylphenethyl)-N-(phenylcarbamoyl)sydnone imine
Methylphenobarbital = 5-ethyl-1-methyl-5-phenylbarbituric
acid
Methyprylone = 3,3-diethyl-5-methyl-2,4-piperidine-dione
Midazolam =
8-chloro-6-(o-fluorophenyl)-1-methyl-4H-imidazol(1,5-a) (1,4) benzodiazepine
Nimetazepam = 1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Nitrazepam =
1,3-dihydro-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Nordazepam =
7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Oxazepam =
7-chloro-1,3-dihidro-3-hydroxy-5-phenyI-2-H-1,4-benzodiazepin-2-one
Oxazolam =
10-chloro-2,3,7,11b-tetrahydro-2-methyl-11b-phenyloxazolo(3,2-d) (1,4)
benzodiazepin-6(5H)-one
Pentazocine =
1,2,3,4,5,6-hexahydro-6,11-dimethyl-3-(3-methyl-2-butenyl)-2,6-methano-3-benzazocin-8-ol
Pentobarbital = 5-e1hyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid
Pemoline = 2-amino-5-phenyl-2-oxazolin-4-one
Phendimetrazine = (+)-3,4-dimethyl-2-phenylmorpholine
Phenobarbital = 5-ethyl-5-phenylbarbituric acid
Phentermine = alpha-alpha-dimethylphenethylamine
Pinazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2-propynyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Pipradrol = 1,1-diphenyl-1-(2-piperidyl)-methanol
Prazepam =
7-chloro-1-(cyclopropylmethyl)-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Pyrovalerone =
dl-1-(4-methylphenyl)-2-(1-pyrrolidinyl)-1-pentanane
Secbutabarbital = 5-sec-butyl-5-ethylbarbituric acid
Temazepam =
7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane
Tetrazepam =
T-chloro-5-(cyclohexen-1-yl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Triazolam = 8-chloro-6-(o-chlorophenyl)-1-methyl-4H-s-triazolo[4,3-aJ
[1,4]benzodiazepine
Vinylbital = 5-(1-methylbuthyl)-5-vinylbarbituric acid.
TABELUL Nr. IV N-acetylanthranilic acid Ephedrine Ergometrine Ergotamine Isosafrole Lysergic acid 3,4-methylenedioxy-phenylpropan-2-one 1-phenyl-2-propanone Piperonal Pseudoephedrine Safrole Acetic anhydride Acetone Anthranilic acid Ethyl ether Hydrochlorid acid Phenylacetic acid Piperidine Methylethyl ketone Potassium permanganate Sulphuric acid Toluene
VIITORII INTELECTUALI AI
TARII DEPENDENTI DE HEROINA
|
Interviu cu
moartea alba
87% dintre
toxicomani isi administreaza heroina prin injectare, iar restul de
13% prin tigara, afirma un sondaj realizat de Organizatia
'Salvati copiii'. Citim zilnic in ziare 'moarte prin
supradoza', 'drogurile, un pericol pentru tineri',
'de la tara de tranzit, Romania a trecut la tara
consumatoare de stupefiante', 'kilograme de heroina
capturate', 'Frontiera, sub asediul traficantilor de
droguri', 'tone de hasis depistate in port',
'traficantii internationali au adus moartea alba in
Romania'. Privim paralizati caracatita drogurilor care nu
poate fi invinsa. Autoritatile si societatea civila
mai au inca puterea sa-i mai taie din tentacule. Presa are datoria
sa spuna !
|
Datoria
cititorului este de a invata din greselile altora in
aceasta ancheta vom reconstitui Povestea Drogurilor, dar cand eroii ei
sunt studentii. Acesti oameni sunt reali. Numele lor, insa, nu.
Va prezentam in continuare un interviu complet cu un student
dependent de heroina. Numele lui este Mircea S., are 20 de ani si
este student la jurnalism. In prezentarea noastra am renuntat la
orice fel de comentarii. Lasam realitatea sa curga asa
cum este. Ancheta a fost realizata in colaborare cu saptamanalul
'In Justitie' al carui moto semnificativ este:
'Societatea nu are dreptul sa ma judece, cand nu este in stare
sa ma apere.' (Istrate Micescu).
Ce tipuri de
droguri folosesti?
Am incercat aproape toate felurile de droguri de care am auzit. Un nume nou de
pastila ma face curios la efectul ei. in principiu, nu sunt droguri
pe piata pe care sa nu le fi incercat - cu exceptia
cocainei care este 'drogul bogatilor'. Am inceput din liceu cu
marijuana. Acum iau heroina de un an si jumatate. Nu sunt
dependent. Pot inca sa ma controlez. imi fac o heroina
cand pica bani de la ai mei sau cand am cu cine sa iau. in
rest, mai fumez din cand in cand o iarba (marijuana n.r.) la un
chef sau mai iau o pastila, doua, de Ecstasy cu bere cand
ma duc in vreun club sau vreo discoteca.
Care sunt
preturile pentru principalele tipuri de droguri?
intre 50.000 de lei si 100 de dolari. incerc sa-ti enumar
cateva tipuri de droguri incercate de mine dar care sunt folosite foarte
frecvent: heroina - 600.000 lei gramul, iar dintr-un gram faci 6 bile;
marijuana - 50.000 - 100.000 lei o tigara; Ecstasy - 10-30 de
dolari o pastila; cocaina - 80-100 de dolari gramul; hasis - 100.000
lei tigara. Mai sunt pastilele din farmacii : Nitra-zepam, Oxazepam,
Fortral, Romparchin, Ketamina - acestea sunt niste calmante care
luate cu alcool devin foarte puternice. Dependentii de heroina au
gasit un subtituent: Glutetimid cu Codeina - care impreuna dau
efectul heroinei - ea este cea mai la moda. Aceste pastile sunt ieftine
dar acum nu se mai dau decat cu reteta.
|
|
Care este frecventa
cu care iei droguri ?
Dupa cum am mai spus inca nu sunt dependent pentru ca iau numai
de placere sau cand am bani si chef. De obicei imi fac
heroina in vena de 2-3 ori pe saptamana. Am
prieteni care isi fac si 6 bile pe zi, adica un gram. Eu
dintr-un gram tin si o luna intreaga. Heroina o iau pe
vena pentru ca isi face efectul mai repede, aproape instantaneu,
dar se mai poate fuma, trage pe nas sau arsa pe folie. Daca nu te
controlezi ajungi dependent foarte usor. Ecstasy nu produce o
dependenta fizica, dar in timp o sa ai nevoie de ea pentru
a te putea simti bine. Cocaina, la fel, dar ea este cea mai buna dar
si cea mai scumpa, nu degeaba i se spune 'drogul
bogatilor'; poti ajunge sa consumi si 2 grame pe zi,
si cine are 200 de dolari zilnic sa dea pe asa ceva. Se spune
ca nu dependenta de omoara, ci tocmai lipsa drogului
Cum
faci rost de bani pentru a-ti cumpara heroina ?
De la parinti pentru ca nu am alt venit
Daca este
nevoie mai amanetez cate ceva. Prietenul meu isi amaneteaza
mereu televizorul din camera cand ramane fara
bani, iar tatal sau il rascumpara. Cunosc o alta
fata care fura bani daca are de unde, iar daca nu,
agata prin cluburi diversi tipi pentru a-si putea
cumpara o doza
Altii vand pur si simplu
lucrurile din casa - aur, electronice - pentru o ora de fericire.
Daca cumperi mereu de la acelasi dealer, acesta iti poate da pe
datorie sau ii lasi garantie ceva - haine, ceasuri, bijuterii,
telefonul celular. Poti da chiar si alimente contra unei doze
Care
sunt riscurile in a-ti procura 'marfa', drogurile ?
Cine vrea sa cumpere droguri este supus la trei riscuri: in loc de droguri
pure poti primi ceva asemanator la culoare, dar care nu are nici
un efect sau poate fi chiar otravitor. Apoi este pericolul de a fi prins
de Politie in momentul cumpararii sau dupa aceea cand
ai marfa la tine. Iar in al treilea rand, daca te duci dupa
marfa in zone periculoase, precum Ferentari, unde poti
ramane fara haine pe tine sau
fara cap.
Cat de
usor iti poti admi-nistra drogul?
Daca trebuie sa ti-l iei, nu conteaza nici
'uneltele' si nici locul unde ti-l faci. Important este
sa ai marfa atunci cand ai nevoie de ea. Am nevoie de o
seringa pentru a-mi injecta heroina; de obicei folosesc una de
insulina pentru a nu lasa urme. Apoi o fiola de apa
distilata, putina sare de lamaie care ajuta la
dizolvarea heroinei si o bricheta cu care incalzesc amestecul.
|
|
Cu o
bucatica de filtru de tigara pe acul seringii
filtrez serul. Prind vena, trag intai putin sange, iar apoi
imping totul in vena. in 5 secunde sunt in alta lume. Sunt perfect
constient, dar un scaun de metrou il simt ca pe un fotoliu. Eu imi fac
in brat. Unii isi fac in picioare sau direct in gat. imi fac
cam 5-10 unitati de seringa de insulina. Seringa este a
mea sau a prietenului meu - imi fac totusi, desi sunt
constient de riscul infestarii cu SIDA. Alte droguri luate pe cale
orala isi pot face efectul intre 30-60 de minute, dar depinde de ce
iei si cat iei. Locurile in care iau marfa sunt aproximativ publice
si nu ma jenez: taxiuri, wc-uri publice sau cele din restaurante,
scari de bloc, parcuri, parcari dar si acasa la mine.
|
Care este
atitudinea ta fata de campaniile anti-droguri ?
Riscul il constientizez dar cand esti dependent nu mai
asculti argumentele contra drogurilor. Te consideri cu mult peste aceste
teorii minore tinute de oameni mici care n-au trait pe pielea lor
sclavia la care te supune drogul
Oricum, tendinta omului este de a
face, sau macar a experimenta, lucrurile interzise de lege sau de
morala
Cum
ai ajuns la consumul de droguri ?
Ca mai toti ceilalti. Prima data am luat din curiozitate
sau din teribilism cum ar spune unii - copiii fac lucruru traznite !
Anturajul nu a facut decat sa-mi intretina acest
obicei. Apoi am gasit un refugiu, o ascundere de problemele de acasa.
Aplic metoda strutului - iti ineci creierii in droguri si ai
impresia ca nu te vede nimeni, iar toate necazurile te ocolesc. Te afunzi
intr-un scaun 'moale' de metrou si uiti de toate. incepi
din curiozitate, continui din placere si ajungi in final la
dependenta fizica si psihica
|
In facultati studentii consuma droguri ?
Daca trebuie sa-ti faci acum, nu mai conteaza ca
esti la scoala
in pauza, la toaleta. Am
cunoscut studenti din multe facultati care se drogheaza.
Unii erau in ultimii ani si chiar cu unele realizari pe plan
profesional. Distribuitori nu am auzit sa fie prin facultati.
Dealerii principali sunt tiganii, arabii si turcii. Consumatorii
pot deveni cu timpul si distribuitori indiferent de meseria sau
ocupatia lor.
|
Din
cati consumatori ai intalnit, erau mai multi
bucuresteni sau flotanti ?
Daca se intampla sa-ti faci o doza impreuna
cu cineva necunoscut nu-l intrebi daca este sau nu din
Bucuresti
Multi pe care i-am cunoscut erau bucuresteni.
insa, in caminele din Regie sunt studenti veniti de peste tot
care consuma si vand in acelasi timp, dar numai D-zeu
stie ce e pe acolo
Daca umbli cu miere nu poti sa nu
te lingi pe degete
De fiecare data cand trebuie sa
povestesc despre droguri retraiesc experientele rele pe care le-am
avut
imi vine sa vomit cand ma gandesc
Vrei sa mai adaugi ceva pentru cititori ?
Ceea ce v-am spus este real si nu este o noutate pentru nimeni.
Aceeasi poveste si detalii le-ar putea da orice om care
traieste aceasta drama. Este bine totusi sa se
repete la infinit pentru ca cei tentati, sa nu consume, nu pentru
ca este interzis ci pentru ca nu castiga nimic nou -
sunt la fel ca inainte, ba dimpotriva, ar putea pierde mai mult decat
isi inchipuie. in final iti ramane decat
singuratatea. Ai vrea sa ceri ajutorul cuiva dar nu mai ai cui.
Gandindu-ma la prietenii mei care sunt terminati din toate
punctele de vedere, chiar putin nebuni, imi spun ca eu nu sunt
dependent, desi imi place sa iau o doza la doua zile.
Toti spun 'doar nu mi se va intampla tocmai mie' - dar
toti sfarsesc la fel: singuri, fara putere, cu dureri
de nedescris spuse de niste rani vii pe doua picioare. Daca
voi ajunge asa ma voi interna singur, desi daca
dependenta fizica trece, cea psihica, se spune, ramane
pentru totdeauna. (G.M.C. & A.B.S.)
Morti
albe in nopti albe:
Povestea unui student realizat
care a renuntat la viitor
Inalt, slab,
cu fata trasa si cearcane subtiri sub ochi,
cateodata chiar prea aranjat pentru a-si ascunde
'oboseala', Catalin M. traieste pe viu
cosmarul heroinei de 4 ani. Acum are 22 de ani si este student la
Teatru. De ceva timp produce filme de scurt metraj pentru diferite firme, pe
care ia bani buni. Este dintr-o familie buna, iar banii nu au fost
niciodata o problema pentru el. Observi la prima vedere: hainele cu
eticheta 'de firma' iar la mana poarta un
ceas care face cat un Oltcit mai vechi. Prietena lui, de aceeasi
conditie, se injecteaza si ea
'Tocmai
implinisem 18 si am inceput direct cu heroina. O trageam pe
nas cu niste amici rusi. Era o distractie de week-end. in
timp, le-am incercat pe toate dar am ramas la heroina. O data
ce te-a prins flama nu mai vrei sa renunti. () Cheltuiesc zilnic
intre 200 si 500 de mii. Noroc ca ma descurc cu banii imi
dau ai mei, mai castig si eu, mai vand cate ceva
Sunt clientul preferat al celui care imi vinde de obicei, iar cand nu am
bani pot sa-mi mai las ceasul garantie. () Am incercat singur
sa ma las de mai multe ori, dar cand au aflat ai mei am fost
internat la dezintoxicare, am stat si izolat. Acum ma injectez din
nou. Ai mei cred ca m-am lasat de-atunci. Ce naivi mai
sunt'
|
|
Se
intalneste pe ascuns cu prietena lui. Parintii ei nu o mai
lasa sa-l vada de cand au aflat ca se drogheaza.
Fie ca se duc la ea, fie la el, nu uita sa-si cumpere
inainte doua 'bile'. Daca sunt la ea, de ciuda,
Catalin isi prepara heroina direct in paharul din care bea
apa mama fetei. Rad impreuna, iar apoi, pentru cateva ore,
cad unul pe umarul celuilat intr-o stare de somnolenta. Se
intampla ca unuia sa-i vina rau. Fuge la baie si
vomita peste tot. Apoi repede totul trebuie strans si
curatat pentru ca se intorc acasa parintii ei. El
pleaca din nou la dealer pentru o noua doza.
Cand incep sa-i tremure mainile suna repede la un prieten
pentru un imprumut de 100 de mii. Dar nimeni nu mai vrea sa aiba
de-aface cu el. Pentru moment se linisteste cu un coktail de pastile.
insa, viitoul nu-l mai asteapta. (G.M.C.)
Consumul de droguri
la studeti
MICRO-SONDAJ
- realizat de ziarul 'Moftul Studentesc' in colaborare cu studenti de
la Facultatea de Filosofie-Sociologie a Universitatii din Craiova, in
perioada 23 aprilie - 4 mai 2001, pe un esantion de 330 studenti de la
facultati diferite, din 7 universitati de stat si particulare din
Bucuresti: ASE, Universitatea din Bucuresti, Hyperion, Media Pro, Spiru Haret,
Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu. Acest sondaj jurnalistic nu are pretentia
unui sondaj sociologic riguros, dar se vrea un semnal de alarma pentru cei
abilitati sa se ocupe de acest fenomen social. Marja de eroare este
incalculabila. CONCLUZII: Majoritatea dintre cei care au declarat ca
au incercat un tip de drog: s-au drogat cel putin o data determinati de:
curiozitate, anturaj. Din cei intervievati, unul singur a declarat ca este
total dependent de droguri, indicand ca motiv dificultatile vietii -
'heroina este pentru mine o evadare din problemele zilnice'. Acestia
au varste cuprinse intre 18 si 21 de ani. Cei mai expusi consumului de droguri
sunt studentii care locuiesc in camine, prin lipsa unor masuri care
sa impiedice traficul de droguri in campusuri. Nu exista o
legatura clara intre consumul de droguri si mediul familial de
provenienta al acestor studenti.
Fig.1
- DA: barbati - 74,5%, femei - 25,5% ; din Bucuresti - 56,4% ; din
Provincie - 43,6%. Fig.2 - Curiozitate: 62,2% bucuresteni, 37,8% provinciali ;
Anturaj: 47,1% bucuresteni, 52,9% provinciali. Fig.3 - DA: 88,7% ar incerca un
drog slab (marijuana), 9,4% ar incerca un drog tare (heroina), sub 2% nu sunt
hotarati ce tip de drog ar incerca. Din 330, 20% cunosc studenti care se
drogheaza.
PSIHOLOG
|
|
DE CE TINERII SUNT CEI MAI
MULTI CONSUMATORI DE DROGURI ?
Ca sa
poti raspunde trebuie sa patrunzi in lumea lor sau
sa-ti amintesti ce valori guverneaza tineretea:
nevoia de integrare intr-un grup de prieteni care ii exclude pe toti cei
care sunt 'prea normali'. Urmeaza actiunile de a
iesi in evidenta, de a atrage atentia asupra lui. Va
incepe prin consumul excesiv de alcool iar apoi va trece usor la
droguri. Sub deviza 'Traieste-ti clipa', foarte
mediatizata dealtfel, nu se va gandi prea des la consecinte.
Drogurile sunt periculoase din doua motive: dependenta fizica
- organismul se obisnuieste cu drogul respectiv, iar cand
administrarea este oprita apar reactiile adverse: halucinatii,
dureri musculare, agitatie, insomnii. Dependenta psihica este
cea mai periculoasa pentru ca se muleaza pe o personalitate
dependenta caracterizata printr-o vointa slaba.
Daca in cazul dependentei fizice se incearca sa se
faca ceva, in ceea ce priveste dependenta psihica
interventia societatii este minima.
SZOCS AURORA - psiholog Spitalul de Psihiatrie 'Schitu-Greci'
(judetul Olt) si psiholog scolar - Colegiul National
'Radu Greceanu' (Slatina).
|
Spitalul 'Obregia' -
Sectia TOXICOMANI
La nr. 10-12
din Soseaua Berceni gasesti Centrul Pilot pentru Toxicomani -
sectia 16 din cadrul Spitalului 'Alexandru Obregia'. Cum faci
stanga, vei da peste o cusca cu garduri de 3 metri. Aici este
singurul centru pentru dezintoxicare droguri din Bucuresti si al
doilea din tara. Are o capacitate de 25 de locuri: 16 pentru
baieti si 9 pentru fete - ocupate tot timpul. La inceputul
anului 2001 era o lista de asteptare cu 106 persoane. in patru luni
de zile 350 de pacienti au trecut prin paturile acestui centru. Cei care
vin aici sunt internati pe o perioada de 3 saptamani.
in acest timp se presupune ca dependenta fizica ar trece. Cei
care vor sa scape cu adevarat de blestemul drogurilor pot alege o
post-cura de 6 luni la Spitalul 'Balaceanca' unde vor
vor fi tratati de dependenta psihica.
Peste 50% se intorc in acest centru in limita legala de doua
internari gratuite pe an. Doar 10% se vindeca cu adevarat.
|
Restul de 40% se vindeca acasa sau se reintorc la
consumul de droguri. 90% dintre cei care se intorc spun : 'anturajul,
dom'le doctor'. Numai 1 din 3 vine singur la acest centru. Restul vin in
urma santajului parintilor ca vor fi dati afara
din casa. Cuvintele 'recuperare' si 'vindecare'
sunt extrem de rar folosite in acest loc. Din 25 de pacienti, cel
putin 3 sunt studenti. Cei care vin aici sunt cu varste
cuprinse intre 16 si 25 de ani, din toate categoriile sociale. Toti
sunt dependenti de heroina. 'Tentative de a aduce droguri in
aceste locuri, exista ' - dupa cum afirma dr. Lucian
Vasilescu.
|
O seringa
cu heroina a fost gasita intr-un croissant sigilat adus in
pachetul cu mancare. 'Se fac teste pe urina periodic. Cel care
este gasit pozitiv merge acasa !' Chiar daca dealerii dau
tarcoale pe la gardul spitalului, pacientii nu au bani, lucruri de
valoare si nici celulare. 'Ma indoiesc ca cineva, pentru o
bluza de pijama, sa riste 10 ani de puscarie'
- a explicat d-l doctor posibilitatea introducerii drogurilor in aceste loc. De
aceea nu exista vizite la pacienti, ci doar dreptul de a primi
pachet.
Solutia pentru miile de consumatori din Bucuresti nu este
marirea numarului de paturi de la 'Obregia', ci mai multe
sectii de dezintoxicare cu pacienti putini, tinuti sub
maxima supraveghere.
Bibliografie
- Belitz, H.D.W. Grosch : Lehrbuch der
Lebensmittelchemie. Springen - Verlag, Berlin, 1992
- Glandof, Kate, P. Kuhnert, E. Luck:
Handbuch Lebensmittelzusatzstoffe. Behr's - Verlag, Hamburg, 1998
- Hanssen, M : E=essbar ? : Hornemann -
Verlag, Bonn, 1985
- Krause, Andrea, Barbara Kaiser : Die
Zutatenliste, aid e.V. 1135/1998
- Luck. E, P. Kuhnert : Lexikon
Lebensmittelzusatzstoffe. Behr's - Verlag, Hamburg, 1998
- Smith E.G. : Animal ingredients A to Z
- E.G.Smith Press, Ohio, 1995
- M. Zobel : Lebenmittel-Lexikon, Behr's
- Verlag, Hamburg, 1993
- Silberberg K, Serbescu A, Korbuly
B.(2000). Drogurile CD multimedia. Directia de Sanatate
Publica a Judetului Timis, Serviciul de Promovare a Sanatatii si Programe
de educatie pentru Sanatate.
- Cotrau M, Popa L, Stan T, Preda
N, Kincses-Ajaty M. (1991).Toxicologie. Ed. Didactica
si Pedagogica.
- Internet : www.legislatie.ro,
www.antidrog.com,
www.alimentatie.ro