Valabilitatea conventiei matrimoniale

Valabilitatea conventiei matrimoniale

Si in cazul conventiei matrimoniale, ca si in dreptul comun al contractelor, conditiile de validitate pe care acest act juridic trebuie sa le indeplineasca sunt de doua feluri: conditii de fond si conditii de forma.

1. Conditii de fond

In ceea ce priveste conditiile de fond, acestea se refera la capacitatea partilor contractante, consimtamantul acestora, obiectul si cauza actului juridic. Partile conventiei matrimoniale sunt fie sot si sotie in cadrul aceleiasi casatorii, fie doua persoane de sex opus care indeplinesc conditiile de varsta si de capacitate necesare pentru valabilitatea unei casatorii pe care intentioneaza sa o incheie si care doresc sa adopte un regim matrimonial conventional sau convin asupra unor aspecte patrimoniale aplicabile casatoriei lor, cum ar fi adoptarea unei clauze de preciput. Avand in vedere obiectul specific, legat intim de existenta unei casatorii, nu ar fi posibil ca o astfel de conventie sa fie incheiata intre alte parti, ele trebuind sa coincida cu persoanele care vor incheia si casatoria.Spre deosebire de casatorie insa, la incheierea careia sotii trebuie sa fie prezenti personal in fata ofiterului de stare civila, conventia matrimoniala poate fi incheiata si prin reprezentant, nefiind obligatorie prezenta personala a sotilor sau viitorilor soti.

Aceasta posibilitate este prevazuta de art 330 N.C.C., potrivit caruia consimtamantul partilor poate fi exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut predeterminat Ni se pare neclara sintagma "continut predeterminat' utilizata de legiuitor aici; consideram ca ar putea fi vorba de insusi continutul conventiei matrimoniale pentru a carui incheiere se da consimtamantul.

a.     ) Capacitatea

Avand in vedere accesorialitatea fata de casatorie a acestui act juridic, capacitatea partilor de a incheia o conventie matrimoniala este apreciata potrivit principiului habilis ad nuptias, habilis ad pacta nuptialia, ceea ce inseamna ca orice persoana care se poate casatori in mod valabil are si capacitatea de a incheia o conventie matrimoniala. Nu trebuie uitat insa ca momentul incheierii conventiei matrimoniale este diferit de cel al casatoriei, capacitatea partilor fiind apreciata, pentru fiecare dintre acestea, la momentul incheierii respectivului act. Spre deosebire de dreptul comun privind capacitatea de a contracta, potrivit caruia regulile aplicabile se bazeaza pe capacitatea de folosinta si de exercitiu a persoanei fizice, in cazul conventiei matrimoniale factorul determinant il constituie varsta. Intrucat conditiile privind capacitatea persoanei contractante trebuie sa fie indeplinite la data incheierii actului, varsta matrimoniala este necesar sa fie implinita la data incheierii conventiei matrimoniale, nu doar la data celebrarii casatoriei. Varsta matrimoniala ramane de 18 ani pentru ambii soti si in noua reglementare; art 272 N.C.C. prevede, totodata, posibilitatea de a se casatori a minorului care a implinit varsta de 16 ani "pentru motive temeinice'. Pentru acesta este necesara indeplinirea unor conditii suplimentare, respectiv: existenta unui aviz medical, incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui si autorizarea instantei de tutela. Pentru situatia in care unul dintre parinti refuza sa incheie casatoria, competenta de solutionare a acestei neintelegeri va reveni instantei de tutela, care va hotari potrivit interesului superior al copilului.

Legea prevede si modul de solutionare a unor situatii speciale care ar putea sa apara, respectiv decesul unuia dintre parinti sau exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte, situatii in care, potrivit dispozitiilor art 272 alin. (3) si (4) N.C.C., incuviintarea unuia singur dintre parinti este suficienta. De asemenea, daca nu exista nici parinti, nici tutore, casatoria minorului poate fi incuviintata de persoana sau autoritatea care este abilitata sa exercite drepturile parintesti.

In ceea ce priveste capacitatea minorului de a incheia o conventie matrimoniala, art. 337 alin. (1) N.C.C. prevede ca: "Minorul care a implinit varsta matrimoniala poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei de tutela.' Remarcam, asadar, ca minorul care nu a implinit varsta de 16 ani nu poate incheia o conventie matrimoniala in vederea incheierii ulterioare a casa toriei dupa implinirea acestei varste, varsta matrimoniala constituind elementul esential in aprecierea capacitatii la momentul incheierii conventiei.

Totodata, in lipsa incuviintarii sau a autorizarii prevazuta de lege, conventia matrimoniala incheiata de minor va putea fi anulata in conditiile art 46 N.C.C., care se va aplica in mod corespunzator, insa actiunea in anularea conventiei poate fi formulate numai in termen de un an de la incheierea casatoriei¹, indiferent dupa cat timp de la data incheierii conventiei matrimoniale se va celebra casatoria. Este o solutie care contribuie la asigurarea sigurantei circuitului civil, tertii care vor contracta cu sotii fiind protejati dupa trecerea unui an de la incheierea casatoriei.

b.) Consimtamantul

In principiu, consimtamantul celor care doresc sa incheie o conventie matrimoniala se va supune regulilor generale de validitate necesare pentru incheierea actelor juridice, reglementate de dispozitiile art 1204 N.C.C., respectiv: sa fie serios, liber si exprimat in cunostinta de cauza. La incheierea conventiei matrimoniale, consimtamantul trebuie dat in fata notarului public, de ambii soti, personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut predeterminat, respectiv cuprinzand in detaliu clauzele ce vor fi inserate in conventie.

Desi legea nu precizeaza, consideram ca la incheierea conventiei matrimoniale consimtamantul trebuie dat simultan in fata notarului public, partile trebuind sa fie prezente impreuna in acest scop, intrucat doar in acest fel sotii sau viitorii soti pot conveni impreuna asupra modului in care relatiile lor patrimoniale se vor desfasura in timpul casatoriei. Este o conditie existenta si in alte sisteme de drept, cum ar fi dreptul francez, unde obligatia viitorilor soti de a asista la intocmirea contractului lor de casatorie a fost confirmata de jurisprudenta.

In ceea ce priveste viciile care pot afecta consimtamantul partilor care incheie o conventie matrimoniala, in doctrina au existat doua opinii. Astfel, intr-o opinie s-a considerat ca, avand in vedere caracterul accesoriu al conventiei matrimoniale, cazurile de anulabilitate ale acesteia trebuie sa coincida cu cele ale casatoriei. in alta opinie, cu care suntem de acord, individualitatea conventiei matrimoniale presupune necesitatea aplicarii regulilor specifice dreptului comun al contractelor in aceasta materie.

Astfel, ca si in dreptul comun al contractelor, consimtamantul partilor care incheie o conventie matrimoniala poate fi afectat de eroare, doi sau violenta. O dovada in plus ca viciile de consimtamant care pot afecta valabilitatea conventiei matrimoniale nu coincid cu cele care pot afecta valabilitatea casatoriei o constituie faptul ca, in dreptul francez, dolul este considerat viciu de consimtamant la incheierea contractului de casatorie, dar nu constituie viciu de consimtamant la incheierea casatoriei. Consideram, asadar, ca in cazul incheierii conventiei matrimoniale si in dreptul romanesc vor putea fi constatate viciile clasice de consimtamant, respectiv eroare, doi si violenta, chiar daca prezenta si exprimarea simultana a consimtamantului de catre soti sau viitorii soti in fata notarului public scade considerabil astfel de riscuri.

c.) Obiectul

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Art. 332 N.C.C. ar parea, dupa denumirea marginala "Obiectul conventiei matrimoniale", ca reglementeaza exhaustiv acest aspect; in realitate insa, acest articol completeaza cu unele interdictii dispozitiile art 329 N.C.C. care prevad faptul ca prin conventia matrimoniala pot fi adoptate cele doua regimuri matrimoniale conventionale, respectiv separatia de bunuri si comunitatea conventionala. Este vorba de interdictia derogarii de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales, sub sanctiunea nulitatii absolute, desi in alte sisteme de drept libertatea sotilor de a-si construi regimul matrimonial dorit de fiecare cuplu este mult mai mare, singura interdictie fiind, de multe ori, doar aceea de a incalca normele legale imperative privind regimul primar sau bunele moravuri.Tot acest articol cuprinde si interdictia de a se aduce atingere, prin conventia matrimoniala, egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti si devolutiunii succesorale legale.Constatam, asadar, existenta a doua categorii de limite ale libertatii viitorilor soti sau sotilor de a dispune prin intermediul conventiei matrimoniale: limite generale si limite speciale.

Limitele generale se refera la interdictiile de generala aplicare in domeniul contractual, potrivit carora nu se poate deroga de la dispozitiile imperative ale legii si de la bunele moravuri. Iar dispozitiile imperative ale legii sunt reprezentate, in aceasta materie, de efectele patrimoniale generale ale casatoriei, grupate in doctrina sub denumirea de regim primar, respectiv: egalitatea intre soti, reglementarea autoritatii parintesti si a devolutiunii succesorale legale.

Tot dispozitii imperative ale legii in acest domeniu sunt si cele privind efectele nepatrimoniale ale casatoriei, insa acestea nu au o incidenta evidenta in continutul conventiei matrimoniale.Libertatea alegerii regimului matrimonial este, asadar, departe de a fi deplina, viitorii soti trebuind sa se incadreze in tiparele stramte ale celor doua regimuri matrimoniale conventionale reglementate expres de lege.Este adevarat ca, in cadrul comunitatii conventionale, desi clauzele care pot fi inserate in conventia matrimoniala si se bucura de o enumerare limitativa a tipurilor in art 367 N.C.C. par  destul de putine, ele pot insa conferi o libertate relativ mare celor care doresc sa adopte acest regim, cuprinzand, in fapt,aproape toate aspectele asupra carora se poate deroga de la regimul legal sub forma unui regim de comunitate³.

Este insa o reglementare foarte restrictiva prin faptul ca nu permite viitorilor soti sau sotilor sa adopte si alte regimuri matrimoniale decat cele reglementate expres de lege, care sa fie construite prin combinarea unor reguli preluate din mai multe regimuri reglementate sau imprumutate din alte sisteme de drept in acest sens, sistemul de drept francez, care a constituit una dintre principalele surse de inspiratie pentru noul Cod civil roman, este mult mai generos, acordand sotilor posibilitatea de a-si crea orice regim matrimonial considera ca este potrivit situatiei lor, cu singurele restrictii privind imposibilitatea incalcarii normelor privind ordinea publica si bunele moravuri, precum si dispozitiile imperative ale legii .Potrivit dispozitiilor noului Cod civil, mai poate face obiectul conventiei matrimoniale si clauza de preciput, stipulata in baza dispozitiilor art 333 si 367 N.C.C. Cine va putea beneficia de aceasta clauza?   La prima vedere, de ea va putea beneficia sotul supravietuior² care a incheiat o conventie matrimoniala prin care a adoptat un regim in care exista bunuri comune, fara a se face deosebire intre bunurile comune aflate in devalmasie, specifice regimului comunitatii legale sau conventionale, si bunurile comune aflate in coproprietate pe cote-parti, care pot fi intalnite in oricare dintre regimurile matrimoniale reglementate de noul Cod civil. Daca privim dispozitiile care reglementeaza regimul comunitatii conventionale, vom observa ca natura juridica a comunitatii de bunuri ramane, in principiu, aceea prevazuta pentru bunurile comune din cadrul regimului comunitatii legale, respectiv de bunuri comune in devalmasie ale sotilor (art 367 N.C.C. coroborat cu art 368 N.C.C.).

Prin art 367 N.C.C. se prevede doar posibilitatea schimbarii intinderii masei bunurilor commune specifice regimului comunitatii de bunuri, nu si al naturii juridice a acesteia.

Prin urmare, in cadrul regimului comunitatii conventionale, avem bunuri comune ale sotilor in devalmasie. Pot exista insa si bunuri comune achizitionate inainte de incheierea casatoriei, acestea putand fi in coproprietatea pe cote-parti a sotilor. Aceasta inseamna ca, in cadrul acestui regim matrimonial, aceasta clauza s-ar putea aplica oricarei categorii de bunuri comune.Sa incercam sa gasim raspunsul acestei intrebari analizand si regimul juridic al bunurilor sotilor in regimul matrimonial al separatiei de bunuri. Potrivit dispozitiilor art 362 alin. (1) N.C.C."Bunurile dobandite impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe cote-parti in conditiile legii'.

Asadar, constatam ca si sotii care au optat pentru regimul separatiei de bunuri au posibilitatea de a beneficia de clauza de preciput inserata in conventia matrimoniala.

Constatam insa ca aceasta clauza nu se poate aplica si sotilor care au optat pentru regimul matrimonial legal, deoarece acestia nu trebuie sa incheie o conventie matrimoniala la incheierea casatoriei, comunitatea legala fiind aplicata tuturor celor care nu au optat pentru unul dintre cele doua regimuri conventionale.       Pentru a elimina aceasta discriminare, s-ar putea interpreta prevederile art 329 N.C.C. ca o prevedere expresa a situatiilor in care viitorii soti au obligatia de a incheia o astfel de conventie, fara a exclude insa posibilitatea ca sotii care opteaza pentru regimul comunitatii legale sa poata, la randul lor, sa incheie o conventie matrimoniala in care sa prevada si asemenea clauze.

d.) Cauza

Conventia matrimoniala constituie materializarea vointei sotilor sau viitorilor soti de a-si organiza raporturile patrimoniale care vor caracteriza viata lor de familie, avand, prin urmare, o cauza speciala - affectio conjugalis. Aceasta inseamna ca partile oricarei conventii matrimoniale intentioneaza sa se casatoreasca si sa intemeieze impreuna o familie sau, daca sunt deja casatorite, sa continue viata de familie modificand regimul matrimonial aplicabil casniciei lor, astfel incat sa isi creeze cadrul cel mai potrivit pentru prosperitatea menajului viitor. in lipsa unei astfel de vointe juridice, incheierea unei conventii matrimoniale nu ar putea avea o cauza licita.Faptul ca, in unele cazuri, casatoria proiectata nu va mai fi incheiata conduce, inevitabil, la imposibilitatea aplicarii conventiei matrimoniale, care ramane lipsita de cauza sau, mai exact, cauza, ca element constitutiv al actului juridic devine inexistenta, iar potrivit dispozitiilor art 966 C. civ. "obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita nu poate avea niciun efect'. Noul Cod civil reglementeaza lipsa cauzei in art 1238, potrivit caruia " lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu exceptia cazului in care contractul a fost gresit calificat si poate produce alte efecte juridice'. Existenta unei cauze licite si morale se apreciaza insa la incheierea conventiei; intentia de a forma o familie prin casatorie trebuie sa existe in acest moment pentru ca actul sa fie valabil incheiat Disparitia ulterioara a acestei intentii consideram ca nu poate afecta insasi valabilitatea actului, insa constituie o cauza de ineficacitate stricto sensu², conventia nemaigasindu-si aplicarea si devenind caduca.Pentru ca tertii sa stie ca respectiva conventie matrimoniala a devenit caduca este insa necesara o manifestare a vointei partilor de a renunta la casatoria proiectata, cum ar fi, de exemplu, casatoria uneia din partile acestei conventii cu o alta persoana. Dimpotriva, daca partile nu incheie casatoria dar nici nu manifesta intentia de a se desparti, conventia matrimoniala ramane susceptibila de a-si produce efectele fara o limita in timp, doar daca si atunci cand casatoria va avea loc.In cazul caducitatii conventiei, vor ramane totusi valide si ii vor supravietui actele pe care aceasta le contine si care nu au legatura cu casatoria sau cu regimul matrimonial (de exemplu, o recunoastere de filiatie sau o donatie care nu este dispusa propter nuptias Caducitatea conventiei matrimoniale intervine si in alte cazuri in care dispare cauza care a animat incheierea acesteia, respectiv in cazul constatarii nulitatii sau al anularii casatoriei, cu exceptia casatoriei putative. Caducitatea conventiei matrimoniale poate interveni insa si pentru alte motive decat lipsa cauzei, atunci cand instanta de tutela pronunta modificarea judiciara a regimului matrimonial, conventia matrimoniala prin care sotii au adoptat un regim de comunitate va deveni caduca, sotilor aplicandu-li-se regimul separatiei de bunuri.

Caducitatea conventiei matrimoniale, in acest caz, intervine ca efect al acestei hotarari judecatoresti si priveste numai clauza privind alegerea regimului matrimonial, alte eventuale clauze putand sa ramana valabile si aplicabile, in masura in care sunt compatibile cu noul regim matrimonial care va guverna relatiile patrimoniale ale sotilor (de exemplu, clauza de preciput).Prin urmare, ineficacitatea conventiei matrimoniale este diferita fata de ineficacitatea casatoriei; in timp ce lipsa incheierii casatoriei confera ineficacitate conventiei matrimoniale incheiate in scopul organizarii efectelor sale patrimoniale, ineficacitatea conventiei matrimoniale nu influenteaza valabilitatea casatoriei.

e.)   Data incheierii conventiei matrimoniale

Conventia matrimoniala prin care se adopta un regim matrimonial pentru prima data se incheie, de regula, inaintea celebrarii casatoriei, legea neprevazand un termen in acest sens. Ea se va aplica insa numai de la data celebrarii casatoriei, astfel cum prevede art. 330 alin. (2) N.C.C., pana atunci neputand produce niciun efect. Dat fiind caracterul accesoriu al conventiei matrimoniale fata de casatorie, consideram ca interpretarea care ar trebui data dispozitiei potrivit careia conventia matrimoniala incheiata inainte de casatorie produce efecte numai "de la data incheierii casatoriei' s-ar referi strict la momentul celebrarii casatoriei; astfel, un act de dispozitie incheiat de unul dintre viitorii soti in ziua celebrarii casatoriei, dar inaintea acestui eveniment, va fi considerat ca fiind incheiat de o persoana necasatorita, fapt care va face sa nu se aplice regulile regimului matrimonial conventional adoptat prin conventia matrimoniala incheiata anterior a cestui moment.

In ceea ce priveste conventia matrimoniala prin care se modifica regimul matrimonial adoptat in mod conventional inainte de celebrarea casatoriei, ea poate fi, de asemenea, incheiata oricand anterior acestui moment, cu respectarea acelorasi forme de incheiere si de publicitate.Pentru modificarea regimului matrimonial aplicabil, sotii pot incheia o conventie matrimoniala in timpul casatoriei, dar efectele acesteia nu se vor putea produce mai devreme de un an de la incheierea casatoriei, astfel cum este stipulat in art 369 alin. (1) N.C.C. Este un termen minim pe care legea il prevede pentru aplicarea regimului matrimonial adoptat la incheierea casatoriei, indiferent daca sotilor li se aplica regimul matrimonial legal sau un regim conventional.

2. Conditii de forma

Conventia matrimoniala este un act juridic solemn, pentru a carui valabilitate este necesara incheierea in forma autentica. Potrivit dispozitiilor art 330 alin.1, N.C.C., conventia matrimoniala se incheie prin inscris autentificat de notarul public.Aceasta conditie este prevazuta de lege ad validitatem, sanctiunea nerespectarii formei autentice fiind nulitatea absoluta. Fiind vorba despre reglementari noi, notarul public va avea si rolul de a consilia partile in vederea cunoasterii avantajelor si dezavantajelor fiecarui regim matrimonial, astfel incat sa poata alege modalitatea cea mai potrivita pentru relatiile patrimoniale ale familiei lor. Tot notarul public va lua consimtamantul partilor, verificand daca sunt indeplinite conditiile de fond pentru incheierea unei astfel de conventii de catre viitorii soti.

a.)    Conditii de publicitate

Caracterul public al conventiei matrimoniale are drept scop protectia tertilor care vor contracta cu acestia. In acest sens, regimul matrimonial aplicabil unei anumite casatorii poate prezenta interes pentru anumite persoane, in vederea protejarii sigurantei si fluiditatii circuitului civil.

In art 313 N.C.C. se prevede ca "fata de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate prevazute de lege", lipsa acestora facand ca sotii "sa fie considerati, in raport cu tertii de buna credinta, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale'. Se instituie, asadar, sistemul publicitatii bazat pe cunoasterea efectiva, izvorat din conceptia subiectiva a publicitatii regimului matrimonial.¹ Care sunt mecanismele de publicitate in reglementarea noului Cod civil roman? Publicitatea regimului matrimonial aplicabil oricarei casatorii va fi realizata atat prin mentiune pe actul de casatorie,facuta de ofiterul de stare civila, dupa incheierea casatoriei, in conditiile art 291 N.C.C., precum si prin formalitatile prevazute de art 334 N.C.C. cu privire la publicitatea conventiei matrimoniale. De mentionat este faptul ca ofiterul face mentiune pe actul de casatorie in acest sens si cu privire la regimul matrimonial al comunitatii legale, chiar daca pentru adoptarea acestuia nu este necesara incheierea unei conventii matrimoniale. Potrivit acestui articol, pentru opozabilitate fata de terti, conventia matrimoniala trebuie sa fie inscrisa in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii. Acest lucru se realizeaza prin transmiterea conventiei matrimoniale de catre notarul public instrumenta tor, din oficiu¹. Este o modalitate moderna si eficienta de publicitate, care va conferi tuturor celor interesati posibilitatea de a cunoaste statutul patrimonial al casatoriei celor cu care vor sa incheie anumite acte juridice. Interesul major in acest sens apartine creditorilor chirografari ai sotilor, care pot astfel sa cunoasca intinderea gajului lor, in functie de regimul matrimonial aplicabil casatoriei acestora.Intrucat acest registru national constituie principalul instrument de publicitate in materia regimurilor matrimoniale, ofiterul de stare civila are obligatia legala, instituita de dispozitiile art. 291 N.C.C. de a comunica, din oficiu si de indata, si o copie de pe actul de casatorie, astfel incat si publicitatea regimului comunitatii legale sa se bucure de aceeasi publicitate ca si regimurile conventionale. De asemenea, ofiterul de stare civila va comunica, in aceleasi conditii, o copie de pe actul de casatorie si notarului public care a autentificat conventia matrimoniala a sotilor. Publicitatea prin inscrierea unei mentiuni pe actul de casatorie si prin publicarea in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale se completeaza, in functie de natura bunurilor², cu notarea conventiei matrimoniale in cartea funciara, inscrierea acesteia in registrul comertului, precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege, in baza dispozitiilor art 334 alin. (4) N.C.C.

Apreciem ca legiuitorul a avut in vedere doar bunurile pe care sotii le aveau in momentul incheierii casatoriei, insa a omis sa dispuna cu privire la obligatia realizarii acelorasi forme de publicitate in cazul in care ulterior casatoriei apar situatii care ar face necesara publicitatea conventiei matrimoniale intr-un anumit registru (de pilda, unul dintre soti devine comerciant, sau sotii achizitioneaza anumite bunuri supuse anumitor forme de publicitate).Oricum, avand in vedere caracterul constitutiv al inscrierilor in Cartea funciara, instituit prin dispozitiile cuprinse in art 877¹ si 885 alin. (1) si (2) N.C.C., inscrierea in cartea funciara a conventiei matrimoniale nu constituie singura forma de publicitate cu privire la bunurile sotilor, aceasta fiind completata cu intabularea drepturilor reale imobiliare. Cu privire la aceste bunuri constatam, asadar, ca notarea in cartea funciara devine necesara pentru insasi validitatea transferului dreptului de proprietate, nu doar pentru opozabilitatea fata de terti, ceea ce va conferi un plus de siguranta circuitului civil.De asemenea, potrivit dispozitiilor art 321 alin. 2,din N.C.C. sotii pot realiza notarea in cartea funciara a imobilului care constituie locuinta familiei ca avand aceasta destinatie, pentru a beneficia de drepturile legale pe care aceasta notare le confera.De altfel, chiar in enumerarea actelor sau faptelor supuse notarii in cartea funciara, cuprinsa in art 902 alin. (1) N.C.C., exista mentionate: calitatea de bun comun a unui imobil; conventia matrimoniala, precum si modificarea sau, dupa caz, inlocuirea ei; destinatia unui imobil de locuinta a familiei. La prima vedere ar parea inutila mentionarea calitatii de bun comun a unui imobil, atata vreme cat exista conventia matrimoniala, insa, avand in vedere inlaturarea interdictiei privind vanzarea intre soti a bunurilor, regimul juridic al acestora nu mai este la fel de usor de identificat.Publicitatea se realizeaza, in aceleasi forme, si la modificarea conventiei matrimoniale.Consultarea registrului national notarial al regimurilor matrimoniale va putea fi facuta de orice persoana, fara a fi tinuta sa justifice vreun interes. Posibilitatea solicitarii de extrase certificate, in conditiile legii, de catre persoane care nu justifica un interes ni se pare totusi exagerata, avand in vedere si protectia datelor cu caracter personal.