Drept
Sistemul hindus - dreptI. consideratii generale II. sistemul traditional III. dreptul modern I. consideratii generale sistemul hinus este un sistem religios si cutumiar de drept, care nu se fundamenteaza pe texte sacre unice precum Biblia sau Coranul, ci pe mai multe carti sacre, ce plaseaza in dreptul lor individul dreptul traditional a reflectat principile hinduismului, care a sustinut ca adevarul si revelatia divina nu pot fi accesibile oricui, ci numai claselor sociale superioare, deoarece oamenii nu se nasc egali este unul din cele mai vechi sisteme de drept din lume a aparut in jurul anului 1700 i. Hr. sistemul hindus traditional este caracterizat insa de discriminare si inegalitate de tratament intre cetateni acest sistem traditional se aplica oricarei persoane ce reclama apartenenta religioasa la hinduism fara a tine cont de nationalitatea sa si de locul in care traieste hinduismul nu pretinde credinta intr-o divinitate unica, ci in mai multe zeitati, astfel ca un hindus poate adera la mai multe ritualuri hinduse II. dreptul traditional si izvoarele dreptului exista mai multe izvoare ale sistemului traditional
brahmanilor este vorba de ceea ce se cheama qvetas, o culegere ce cuprinde mai multe categorii de qvetas: a) rigqvuetas b) vedangas c) upanishadele este vorba despre principii cu privire la cunoasterea umana si reguli de conduita atat sociale cat si comportamentale
si intrepretari ale inteleptilor hindusi, denumite dharma dharma nu inseamna texte sacre, ci compilatii care cuprind operele sau opiniile marilor intelepti ai Antichitatii hinduse mai este considerat un adevarat sistem de drept, care cuprinde conduite, precum si principii ale unei justitii echitabile dharma, ca sistem, cuprinde 3 categorii de norme: dharmasutras cuprinde normele de conduita obligatorii pentru toti hindusii dharmasatras cuprinde codul sau legile lui Manu
nibandhas care cuprinde comentarii ale juristilor
sunt foarte numeroase datorita scolilor de drept diferite, dar si datorita apartenentei la caste sfera de aplicare a unei cutume este insa variata de la o regiune la alta, de la o localitate la alta, de la o casa la alta, uneori, chiar si de la o familie la alta
el trebuia sa solutioneze litigiul in baza constiintei sale si a principiului echitatii judecatorul este chiar obligat de shriti sa actioneze potrivit constiintei sale
solutioneze problemele locale, atat juridice cat si politice el trebuia sa fie insa conform cu dharma, iar sanctiunea maxima pe care o putea aplica, era aceea a excluderii din casta existau 4 caste ierarhizate: casta brahmanilor erau preoti, intelepti hindusi si este cea mai importanta casta casta kshatriyas era formata din nobilime si militari baishyas cuprindea comerciantii, agricultorii, marii mestesugari shudras cuprindea servitorii, micii mestesugari, cei de la periferea societatii mai existau shandalas sau parias care formau paturile sarace ceea ce este important, este ca apartenenta la caste se facea prin simplul aspect al nasterii izvoarele dreptului hindus au ca specific faptul ca nu exista nici legi scrise, nici precedente judiciare, pentru ca filozofia hindusa este diferita, astfel in conceptia lor, autoritatile statului nu se pot lega pentru viitor nici de legi, nici de precedente, pentru ca este posibil sa apara o solutie mai buna decat cea definita la un moment dat un alt moment important in formarea sistemului hindus il reprezinta dominatia engleza astfel, princiipile dreptului hindus au fost puternic atenuate datorita influentei engleze prin colonizarea Indiei, dar si datorita influentei musulmane, astfel, influenta engleza a aparut in sec al XVII-lea si a durat pana la obtinerea independentei de la 18 iulie 1947 autoritatile britanice au inteles sa respecte dreptul hindus pe durata dominatiei lui, dar, pentru a putea cunoaste au apelat la anumiti experti (punditi), acestia au transmis solutiile dreptului hindus traditional, dar, adeseori au alterat dreptul hindus deformand solutiile traditionale pe de alta parte, pe langa solutiile cutumiare hinduse a fost introdusa terminologia juridica engleza, fiind transpuse si numeroase institutii juridice britanice dupa independenta din 1947, sistemul traditional hindus cunoaste un proces de modernizare, observandu-se o limitare a aplicarii lui doar la anumite materii, si anume: materia succesiunilor, statul persoanei si relatiile comerciale se vorbeste din ce in ce mai mult de anglo-hindu-law, adica un sistem care a receptat numeroase elemente ale familiei anglo-saxone III. dreptul modern indian formarea dreptului modern se apreciaza ca a avut la baza ideea codificarii promovata inca dinainte de obtinerea independentei a fost adoptat codul civil indian in 1833, evident, cu puternice influente ale dreptului englez, fiind adoptate tehnicile de Common Law in 1860, acest cod este urmat de codul penal in 1862 The indian contract act in 1908 codul de procedura civila in 1910 codul de procedura penala aceste coduri s-au mentinut dupa independeta desi s-a incercat unificarea dreptului prin adoptarea constitutiei indiene datorita sistemului de caste s-au mentinut anumite inegalitati, ceea ce au afectat statul persoanei in 1950 se adopta Constitutia Indiei care proclama statul indian ca fiind republica federala ce cuprinde 25 de state si 7 teritorii puterea legislativa cuprinde 2 camere: Camera poporului ce are 45 membri alesi pe 5 ani si Consiliul statelor membre ale Federatiei care cuprinde 245 membri alesi pe 6 ani in ceea ce priveste puterea executiva, aceasta este detinuta de presedinte, care este ales pe 5 ani, are un rol simbolic si este desemnat de majoritatea reprezentata in camera poporului puterea judecatoreasca este organizata atat la nivel federal cat si in fiecare stat membru, cu specificul faptului ca nu exista curti supreme ale statelor membre, exista o singura curte suprema, cea a federatiei Indian Supreme Court, condusa de un presedinte numit chief justice condusa de Indian Supreme Court si 13 judecatori numiti de presedintele Republicii are competente largi pentru ca judeca atat conformitatea hotararilor judecatoresti cu legea dar si controlul constitutionalitatii legii de asemenea, judeca recursul pentru incalcarea drepturilor fundamnetale ale cetatenilor, prevazut in Constitutie de asemenea mai judeca apelurile impotriva unor hotarari penale, in special in cazurile in care pedeapsa pronuntata este condamnarea la moarte exista si jurisdictii inferioare specializate in anumite domenii: sessions courts in materie penala si tribunalele de district in materie civila, acestea reprezinta gradul I gradul II este reprezentat de High Courts care judeca litigii atat in materie penala cat si in materie civila gradul III este reprezentat de Curtea Suprema Federala, deciziile ei reprezinta precendente judiciare obligatorii pentru instantele inferioare in ceea ce priveste statutul persoanelor, acesta s-a ameliorat foarte multi in ultimii ani, fiind abolita inderdictia casatoriei membrilor unor caste diferite a fost interzisa poligamia, precum si casatoria intre colaterali divortul a fost liberalizat v Analele Univeritatii de Drept revista 2004, "sistemul hindus de drept", paginile 103 - 105, nr. 4
|