Regimul drepturilor morale de autor

Regimul drepturilor morale de autor

Dreptul moral de autor este expresia juridica a legaturii care uneste opera de autorul ei.

Articolul 1 din Legea nr.8/1996, prevede ca dreptul de autor comporta atribute de ordin moral si patrimonial, adica, este legat de persoana autorului.

Articolul 11 din lege consacra caracterul inalienabil al drepturilor morale prevazand ca acestea nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari. Alineatul 2 al aceluiasi articol, 11, arata caracterul perpetuu al drepturilor morale.

Din natura perpetua a drepturilor morale de autor si din apartenenta acestora la drepturile personalitatii rezulta caracterul imprescriptibil al drepturilor morale de autor.

1.     Drepturile morale de autor sunt atasate persoanei autorului - este o caracteristica a drepturilor morale care face ca, drepturile morale sa nu poata fi exercitate decat de autorul operei.

Numai autorul operei poate hotari in ce mod si cum va fi adusa opera la cunostinta publica, sub ce nume si cum se va face insa, dupa moartea autorului exercitiul acestor drepturi se transmit prin mostenire pe durata nelimitata. Daca nu exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine O.R.D.A.

2.     Caracterul inalienabil si neurmaribil al drepturilor morale de autor.

Potrivit art.11 alin.1 din lege, drepturile morale de autor nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari.

Caracterul inalienabil al drepturilor morale se justifica prin faptul ca ele sunt destinate a asigura protectia autorului iar acesta nu poate renunta la protectia personalitatii decat cu riscul unei sinucideri morale dupa cum apreciaza H. Desbois.

Aceasta regula cunoaste unele derogari, limitari care pot rezulta din vointa autorului, din natura operei sau din conventiile incheiate de autor cu terte persoane.

Astfel, autorul este liber sa-si publice opera sub pseudonim sau fara indicarea vreunui nume.

In Franta si Italia, dreptul de retractare este netransmisibil pe cand in Germania este limitat, putand fi exercitat de mostenitori daca dovedesc ca aceasta a fost hotararea autorului, inainte de moartea sa.

Creditorii autorului pot urmari numai foloasele patrimoniale care rezulta din exploatarea operei iar in cazul operelor legate indisolubil de suportul material (opera plastica), acestea fac adesea obiect de urmarire silita.

3.     Caracterul perpetuu al drepturilor morale

Opera are vocatie de perpetuitate dar trebuie folosita si dupa ce autorul inceteaza din viata. Utilizarea operei nu poate aduce atingere memoriei autorului. Opera poarta pentru eternitate amprenta personalitatii autorului ceea ce justifica perpetuitatea dreptului moral, dar nu si pe aceea a drepturilor patrimoniale, apreciaza Yolanda Eminescu.

Legiuitorul roman imparte drepturile morale in doua categorii:

a)     Drepturile care presupun o decizie pozitiva, o initiativa din partea celui care le invoca, cum sunt drepturile de divulgare, la nume si de retractare.

b)     Drepturile care presupun o interdictie pentru terti, instituita in scopul protejarii calitatii de autor si a operei.

4.     Caracterul imprescriptibil al drepturilor morale de autor, adica ele pot fi exercitate atata timp cat opera ramane in memoria oamenilor si face obiectul unei exploatari.

Acest caracter decurge din caracterul inalienabil si perpetuu al acestora.