Drept
Raspunderea administrativ-patrimonialaPrin art. 48 din Constitutie si art. 11 si 13 din Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ s-a instituit o raspundere administrativ-patrimoniala a administratiei si a functionarilor ei, supusa unui regim de drept administrativ. Astfel prin art. 48 alin. 1 din Constitutia din 1991, aceasta forma de raspundere a fost extinsa pentru toate autoritatile publice, nu doar pentru cele administrative, cum se prevedea in art. 1 din Legea nr. 29/1990. Aceste autoritati publice pot fi obligate la repararea prejudiciilor materiale si morale provocate. Cat priveste conditiile si limitele exercitarii dreptului la despagubiri, urmare a pagubelor provocate prin acte administrative ilegale, s-a prevazut in art. 48 alin. 2 din Constitutie, ca acest lucru se va face printr-o lege organica, in prezent existand Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ. O prevedere deosebita este si cea cuprinsa in disp. art. 48 alin. 3 din Constitutie, care consacra o forma speciala a raspunderii administrativ-patrimoniale, anume raspunderea patrimoniala a statului, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare penale. In baza dispozitiilor Legii nr. 29/1990 la care fac trimitere disp. art. 48 alin. 2 din Constitutie, angajarea raspunderii administrativ-patrimoniale se poate face in trei moduri: a) prin actiune indreptata numai impotriva autoritatii parate; b) prin actiune indreptata exclusiv impotriva functionarului public; c) prin actiune indreptata concomitent impotriva autoritatilor si functionarului public. Acest ultim tip de actiune este cea mai folosita in practica, pentru ca ocroteste cel mai bine interesele celui vatamat. Referitor la competenta de solutionare a actiunilor privind raspunderea administrativ-patrimoniala, aceasta apartine, conform dispozitiilor Constitutiei si Legii nr. 29/1990 instantelor judecatoresti, respectiv sectiilor de contencios administrativ, ale tribunalelor judetene si a municipiului Bucuresti, ale curtilor de apel si Curtii Supreme de Justitie. Aceste instante urmeaza a se pronunta cu privire la prejudiciile rezultate atat din nelegalitatea, neoportunitatea , cat si din neconstitutionalitatea lor, in acest din urma caz, cu exceptia ordonantelor de Guvern care se ataca atat pentru nelegalitatea, cat si pentru neconstitutionalitatea la Curtea Constitutionala, conform disp. art. 144 lit. c din Constitutie. Cat priveste prejudiciile la care va fi obligata autoritatea publica parata, in baza dispozitiei art. 11 alin. 2 din Legea nr. 29/1990, acestea pot fi materiale si morale. Totodata, prin art. 48 alin. 3 din Constitutie s-a prevazut si forma de raspundere speciala a statului pentru prejudiciile produse datorita unor erori judiciare penale. Prin urmare, pe baza prevederilor constitutionale si legale actuale identificam o forma obiectiva a raspunderii administrativ-patrimoniale pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savarsite in procesele penale si o raspundere bazata pe vinovatie, pe culpa, pentru cazul prejudiciilor produse prin acte administrative de autoritate, tipice sau asimilate. Din dispozitiile Legii nr. 29/1990 raportate la dispozitiile Constitutiei, rezulta ca actiunea in daune este conditionata de actiunea in anulare a actului administrativ tipic, sau de obligare la emiterea unui act administrativ, in cazul actului administrativ asimilat. Raspunderea administrativ-patrimoniala intervine pentru acte administrative ilegale, nu si in cazul in care pagubele s-au produs prin acte administrative legale sau prin acte exceptate de la controlul de legalitate pe calea Legii 29/1990. Prin art. 13 din Legea nr. 29/1990 s-a creat posibilitatea ca actiunea in daune sa poata fi formulata si personal impotriva functionarului care a elaborat actul sau care se face vinovat de neelaborarea lui, precum si chemarea in garantie a superiorului ierarhic al functionarului public chemat in proces, si care superior a dat ordin scris de emitere sau de neemitere a unui act administrativ. In ceea ce priveste litigiile in care functionarul este parte in proces alaturi de autoritatea publica, a fost instituit principiul solidaritatii in ceea ce priveste suportarea despagubirilor dispuse de instante. Prin urmare, pentru admiterea unei actiuni de acordare de despagubiri materiale si morale sunt necesare urmatoarele conditii speciale , alaturi de altele prevazute de Legea nr. 29/1990:
a) actul atacat, tipic sau asimilat, sa fie ilegal pentru ca raspunderea patrimoniala a administratiei nu poate interveni pentru actele ei legale ; b) actul atacat sa fi cauzat prejudicii materiale si morale, asa cum prevad disp. art. 11 alin. 2 din Legea nr. 29/1990; c) sa existe legatura de cauzalitate intre actul administrativ ilegal si prejudiciu, respectiv prejudiciul sa fie consecinta nemijlocita a actiunii administratiei. BIBLIOGRAFIE 1. A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, Ed. Nemira, 1996 2. A.Iorgovan, Drept administrativ. Tratat elementar, vol.III, Ed.Hercules, 1993 3. V. Vedinas, Introducere in studiul dreptului administrativ, Ed. Era, 1999 4. Mihai Florea, Responsabilitatea actiunii sociale, Ed. Academiei, Bucuresti, 1976 5. I.Deleanu, Drept constitutional si institutii politice. Tratat, vol.II, Ed.Europa Nova, Bucuresti, 1996 6. V. Gilescu, A. Iorgovan, Drept administrativ si stiinta administratiei, vol.II, partea II, T.U.B., Bucuresti, 1983 7. V.Dongoroz si altii, Inlocuirea raspunderii penale pentru unele infractiuni cu raspunderea administrativa sau disciplinara., Edit. Academiei, Bucuresti,1975 8. Al. Negoita, Drept administrativ si elemente de stiinta administratiei, T.U.B., Bucuresti, 1988 Prin Decizia nr. 37/1993, Curtea Constitutionala a statuat ca actele normative si individuale ale Guvernului si celorlalte autoritati ale administratiei publice, fie centrale, fie locale, sunt controlate, sub aspectul legalitatii lor, de instantele de contencios administrativ . Tot instantele de contencios administrativ sunt competente si in situatia cand ilegalitatea priveste chiar nerespectarea Constitutiei, prin exces de putere sau prin depasirea limitelor si conditiilor de exercitare a competentei de catre organul emitent al actului administrativ ilegal.
|