Persoana juridica - clasificarea persoanelor juridice - cultele religioase

1.Aspecte generale. Definitie. Elemente constitutive.

Este persoana juridica "orice organizatie care are o organizare proprie si un patrimoniu

propriu afectat realizarii unui anume scop in acord cu interesul obstesc"[1].

Din aceasta definitie rezulta cele 3 elemente constitutive ale calitatii de persoana juridica: organizatie de sine statatoare (presupune alcatuirea ca un tot unitar ori structurarea, compartimentarea colectivului de oameni pe activitati de desfasurat si precizarea persoanei sau a persoanelor care vor reprezenta persoana juridica in raporturile cu tertii); patrimoniu propriu (totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter patrimonial al caror titular este persoana juridica) si scop determinat in acord cu interesul general (adica obiectul de activitate al persoanei juridice).

2. Clasificarea persoanelor juridice

Persoanele juridice se pot clasifica in functie de mai multe criterii:

♦ dupa domeniul dreptului de care apartin in persoane juridice de drept public si de drept privat;

♦ dupa nationalitatea lor in persoane juridice romane (intra in aceasta categorie persoanele juridice care isi au sediul principal in Romania, fiind constituite dupa legea romana) si straine (cele cu sediul principal in afara granitelor tarii, constituite potrivit legii locului unde isi au sediul si care in conditiile legii romane desfasoara activitate si pe teritoriul Romaniei);

♦ dupa natura scopului urmarit in persoane juridice cu scop patrimonial (cum sunt regiile autonome, societatile comerciale, organizatiile cooperatiste) si persoane juridice cu scop nepatrimonial (institutiile de stat, partidele politice, asociatiile si fundatiile, sindicatele);

♦ dupa modul de infiintare in persoane juridice constituie prin act de dispozitie al organului de stat competent (cum sunt unitatile administrativ-teritoriale, organele puterii de stat, institutiile de stat, regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat), persoane juridice constituite prin act juridic de asociere al celor care o infiinteaza (cum sunt majoritatea societatilor comerciale cu capital privat, exceptand societatea cu raspundere limitata care se poate constitui si de o singura persoana, organizatiile cooperatiste, asociatiile) si persoane juridice constituite prin actul de vointa al unei singure persoane, cum sunt societatile comerciale cu raspundere limitata cu asociat unic sau fundatiile testamentare.

Sunt persoane juridice de drept public:

Statul, care participa la raporturile internationale in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii. In raporturile juridice, statul participa prin Ministerul Finantelor, cu exceptia cazului in care legea stabileste alte organe care sa reprezinte statul in anumite raporturi juridice.

Unitatile administrativ-teritoriale sunt comunele, orasele si judetele.

Organele statului: organele puterii legislative: Camera Deputatilor si Senatul; organele puterii executive: Presedintia Romaniei, Guvernul, Ministerele, Consiliile locale si judetene; organele puterii judecatoresti[2].

Institutiile de stat infiintate in diferite domenii de activitate: invatamant, sanatate, stiinta, cultura etc.

Partidele politice, persoane juridice care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei politice a membrilor, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie.

Agentii economici de stat care pot fi organizati sub forma regiilor autonome, a societatilor comerciale cu capital de stat infiintate potrivit Legii nr. 15/1990.

Sunt persoane juridice de drept privat:

Societatile comerciale infiintate potrivit Legii nr. 31/1990;

Organizatiile cooperatiste fot imbraca forma cooperativelor mestesugaresti, cooperativelor de consum, cooperativelor de credit (banci populare).

Societatile agricole care se constituie de proprietarii de terenuri agricole pentru desfasurarea unei activitati agricole.

Asociatiile si fundatiile

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Sindicatele se constituie in scopul apararii si promovarii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor si a drepturilor acestora.

Cultele religioase

3. Identificarea persoanei juridice

3.1. Denumirea persoanei juridice

Denumirea se compune dintr-un cuvant sau un grup de cuvinte stabilite in actul de constituire sau statut si acceptate de organele de stat competente, in vederea distingerii acestor subiecte de drept de alte participante la raporturile juridice civile.

Rolul denumirii, asemanator cu cel al numelui persoanei fizice, este acela de a permite identificarea si individualizarea persoanei juridice in raporturile sale juridice concrete. Denumirea nu reprezinta doar un drept, ea este in acelasi timp si o obligatie, fiecare persoana juridica trebuind sa aiba o denumire.

Legislatia noastra nu stabileste vreun criteriu sau vreo conditie pentru stabilirea denumirii persoanelor juridice. Totusi in practica se tine seama de unele criterii. Astfel denumirea unei persoane juridice trebuie sa reflecte, pe cat posibil, activitatea de baza a persoanei juridice.

Denumirea unei unitati administrativ-teritoriale se stabileste de Parlamentul Romaniei la propunerea Guvernului. In cazul unitatilor economice si social-culturale atribuirea denumirii se face de organele centrale si locale de stat .

Schimbarea denumirii persoanei juridice se realizeaza dupa aceleasi reguli si de aceleasi organe indrituite la atribuirea denumirii acelei persoane juridice.

3.2. Sediul persoanei juridice

Acest atribut de identificare al persoanei juridice serveste la individualizarea si localizarea in spatiu a persoanei juridice prin indicarea unui loc determinat concret, unde isi desfasoara activitatea conducerea si administratia principala a subiectului de drept respectiv .

Persoana juridica poate avea un sediu principal (locul unde aceasta isi desfasoara intreaga activitate sau numai activitatea de conducere si administratie) si/sau sedii secundare (locul unde se desfasoara o parte a activitatii). Sediile secundare sunt pentru sucursalele si reprezentantele teritoriale ale persoanei juridice.

Sediul de drept comun are caracter obligatoriu si este stabilit prin actul de infiintare sau/si prin statut. Sediul conventional este facultativ si este stabilit de parti prin vointa lor libera pentru anumite acte juridice.

Ca si in cazul denumirii, existenta sediului nu este numai un drept, ci si o obligatie, neputand exista o persoana juridica fara sediu.

3.3. Alte atribute de identificare ale persoanei juridice

Pe langa denumire si sediu o persoana juridica se mai poate identifica prin nationalitate, cont bancar, cod fiscal, firma, marca de fabricatie, numar de telefon, fax, telefax.

Nationalitatea exprima apartenenta unei persoane juridice la un anumit stat. Ea exprima legatura care se stabileste intre persoana juridica si statul pe a carui teritoriu persoana juridica si-a stabilit sediul principal.

Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 "societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane". A contrario rezulta ca persoanele juridice care nu au sediul in Romania nu au nationalitate romana, fiind persoane juridice straine. In conformitate cu dispozitiile art. 40 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat "persoana juridica are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit, potrivit actului constitutive, sediul social. Daca exista sedii in mai multe state, determinant pentru a identifica nationalitatea persoanei juridice este sediul real".

Contul bancar reprezinta contul in care persoana juridica isi pastreaza disponibilitatile banesti si prin intermediul caruia opereaza incasarile si platile prin decontare fara numerar.

Pe baza contractului de cont bancar, persoana juridica se individualizeaza prin indicarea unui simbol cifric al sucursalei bancii unde este deschis contul . Utilizarea contului bancar este obligatorie, necesara si utila.