Organizarea de stat a Transilvaniei in perioada 1848-1867

Organizarea de stat a Transilvaniei in perioada 1848-1867

Dupa revolutia de la 1848, Austria a introdus in Transilvania un regim politic neoabsolutist, care s-a dovedit a fi neviabil, in conditiile accentuarii framantarilor interne generate de asuprirea sociala si nationala. Pentru reorganizarea imperiului, intr-o forma care sa ii asigure supravietuirea, imparatul a convocat la Viena, la inceputul anului 1860, Senatul imperial, in componenta caruia intrau reprezentanti ai tuturor nationalitatilor, inclusiv ai romanilor. Pe baza propunerilor facute de acestia, imparatul Austriei a dat la 20 octombrie 1860 Diploma imperiala pentru reglementarea raporturilor de drept public in Monarhie.

Acest act constitutional recunostea tuturor natiunilor din imperiu dreptul de a-si pastra individualitatea istorica si politica, printr-o organizare administrativa proprie, prin pastrarea legilor si a asezamintelor proprii.

Prin forma de organizare care s-a realizat, ca si prin semnificatia legilor adoptate, perioada cuprinsa intre anii 1861 si 1867 a fost numita perioada liberalismului. In aceasta perioada, prima Dieta cu majoritate romaneasca - Dieta de la Sibiu - a fost primul for politic in care s-au adoptat legi de egala indreptatire, patrunse de spirit democratic, in neta opozitie cu hotararile discriminatorii ale dietelor anterioare, dominate de natiunile privilegiate.

Infaptuirea organizarii de stat a Transilvaniei pe noile baze constitutionale si, in special alegerile pentru Dieta, au prilejuit o serie de dispute si confruntari, in cadrul carora s-au conturat doua pozitii diametral opuse:

- reprezentantii natiunii romane promovau principii democratice, intemeiate pe egalitatea nationalitatilor si pe reprezenmtarea proportionala;

- in timp ce reprezentantii ungurilor se cramponau de regimul discriminatoriu impus de nobilime, regim ale carui caractere sunt exprimate in doua acte simbolice: Unio trium nationum din 1437 si hotararea de unire a Transilvaniei cu Ungaria din 1848.

La inceputul anului 1861 s-a intrunit Conferinta nationala a romanilor de la Sibiu, unde s-au cerut:

- anularea tuturor legilor care prejudiciau natiunea romana;

- egalitatea politica a natiunii romane cu celelalte natiuni;

- recunoasterea limbii romane ca limba oficiala;

- Dieta democratica;

- congres national.

Totodata, s-a hotarat de a nu permite nobilimii maghiare sa infaptuiasca o restauratie a situatiei de la 1848, cand aceasta a cerut unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Ca urmare a eforturilor depuse de catre reprezentantii romanilor, s-a elaborat un nou regulament electoral, care a stabilit in mai mare masura principiul reprezentarii proportionale, ceea ce a dus la schimbarea structurii sociale si nationale a organului legiuitor.

Dieta Transilvaniei, aleasa in iunie-iulie 1863 pe baza noului regulament electoral, si-a deschis lucrarile la Sibiu, la 15 iulie 1863, fiind prima Dieta cu majoritate romaneasca, fapt ce a constituit in epoca un mare eveniment politic.

Dintre hotararile mentionate de acest for legislativ mentionam:

- recunoasterea autonomiei Principatului Transilvaniei;

- dreptul Dietei de a legifera;

- nulitatea legii din 1848 prin care se hotara unirea Transilvaniei cu Ungaria;

- egalitatea limbilor romana, maghiara si germana in viata publica (Legea din 29 septembrie 1863);

- anularea Diplomei leopoldine;

- adoptarea unei noi diplome care sa garanteze autonomia Transilvaniei.

Sectiunea a V-a. Transilvania in perioada dualismului austro-ungar

Regimul dualist a constituit formula politica prin care cercurile conducatoare din Austria si Ungaria si-au promovat interesele prin asuprirea nationala a popoarelor cuprinse in hotarele imperiului.

Instaurarea regimului dualist a insemnat pentru Transilvania inceputul unei perioade de cumplita oprimare, caci prin integrarea sa fortata in cadrul statului ungar, si-a pierdut identitatea politica proprie, de care se bucura, iar natiunii romane majoritare i s-au negat toate drepturile.

Instaurarea dualismului si incorporarea Transilvaniei de catre Ungaria au fost pregatite printr-o serie de acte care s-au succedat intre 1865 si 1867.

Astfel, in septembrie 1865 Dieta de la Sibiu a fost desfiintata, iar in luna noiembrie a aceluiasi an a fost convocata o noua Dieta la Cluj, aleasa pe baza unei legi feudale din anul 1771, profund defavorabila romanilor. Constituita in aceste conditii, noua Dieta, avand o majoritate maghiara, a votat, in decembrie 1866, anexarea Transilvaniei la Ungaria, in ciuda protestelor vehemente ale romanilor.

Prin Legea din 5 decembrie 1868 Dieta maghiara a hotarat anularea tuturor institutiilor autonome ale Transilvaniei si incorporarea sa la Ungaria.

Dualismul austro-ungar a fost oficial creat prin acordul intre Austria si Ungaria din februarie 1867 si in urma incoronarii lui Franz Iosef I al Austriei ca rege al Ungariei in iunie 1867. Aceasta uniune personala era completata cu elemente de uniune reala, constand in existenta unor ministere comune: Ministerul de Externe, Ministerul de Razboi si Ministerul de Finante. In acelasi timp, doua delegatii, desemnate de catre Dieta maghiara si de Parlamentul din Viena, se intruneau in cele doua capitale, in mod alternativ, pentru a examina diferitele aspecte ale activitatii celor doua corpuri legiuitoare.

Odata cu incorporarea in cadrul regatului ungar, Transilvania nu mai avea organe proprii de conducere, deoarece Dieta si guvernul au fost desfiintate. Transilvania avea numai dreptul de a-si trimite reprezentantii in Parlamentul de la Pesta. Transilvania a fost incorporata Ungariei pana la 1 decembrie 1918, cand Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia a hotarat "Unirea romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania".