Nulitatea actelor juridice civile

NULITATEA ACTELOR JURIDICE CIVILE

1. Definitie

Nulitatea este sanctiunea de drept civil care lipseste actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila.

2. Clasificarea nulitatii actului juridic civil

1⁰.  In raport cu natura interesului ocrotit de lege nulitatea poate fi absoluta si relativa.

Nulitatea absoluta sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic, a unei norme de drept care ocroteste un interes general, public.

Nulitatea relativa sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic, a unei norme de drept ce ocroteste un interes particular, individual.

2⁰. Dupa criteriul intinderii efectelor nulitatii, nulitatea poate fi parțiala și totala.

Nulitatea partiala este acea nulitate care desfiinteaza numai o parte din efectele actului juridic, care ramane in fiinta si isi produce celelalte efecte, deoarece nu contravin legii.

Nulitatea totala este acea nulitate care desfiinteaza actul juridic in intregime.

Se considera ca, in dreptul nostru civil, regula este nulitatea partiala, in timp ce exceptia este nulitatea totala.

3⁰. In funcție de modul de consacrare legislativa,  nulitatea poate fi expresa și virtuala.

Nulitatea expresa (textuala sau explicita) este acea nulitate ce este prevazuta, ca atare, intr-o dispozitie legala.

Nulitatea virtuala (implicita sau tacita) este acea nulitate pe care legea nu o prevede expres, dar care rezulta neindoielnic din modul in care este reglementata o anumita conditie de valabilitate a actului juridic civil.

4⁰. Dupa felul conditiei de validitate incalcate la incheierea actului juridic civil, nulitatea este de fond sau de forma.

Nulitatea de fond este acea nulitate care intervine in cazul lipsei sau nevalabilitatii unei conditii de de fond a actului juridic (consimtamant, capacitate, obiect, cauza). In practica nulitatile din aceasta categorie sunt cele mai numeroase.

Nulitatea de forma este acea nulitate care intervine in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem.

5⁰. In raport de criteriul modului de valorificare, nulitatile se clasifica in judiciare si amiabile.

Se poate admite ca in situatia in care partile se inteleg cu privire la nulitatea actului juridic incheiat de ele si lipsesc de efecte actul respectiv, prin vointa lor, fara a se mai adresa organului de jurisdictie competent, suntem in prezenta unei nulitati amiabile.

In schimb, in situatia in care partile nu se inteleg cu privire la inlaturarea efectelor actului juridic incheiat ori suntem in prezenta unui act caruia nu i se poate pune capat printr-un act simetric celui prin care a luat nastere, deci nesusceptibil de o nulitate amiabila (precum: recunoasterea de filiatie, adoptia, casatoria etc.), fiind necesar ca nulitatea actului juridic sa fie declarata de organul de jurisdictie competent, suntem in prezenta unei nulitati judiciare.

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

3. Cauzele de nulitate a actelor juridice civile

3.1. Cauzele de nulitate absoluta. Se considera ca atrag sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic civil urmatoarele cauze:

- incalcarea dispozitiilor legale privind capacitatea civila a persoanelor, atunci cand este vorba:  a) de nerespectarea unei incapacitati speciale de folosinta a persoanei fizice, instituite pentru ocrotirea unui interes general; b) de lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice; c) de nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice;

- lipsa totala de consimtamant, cum este in cazul erorii-obstacol (error in negotio si error in corpore) ori cand manifestarea de vointa a fost exprimata fara intentia de a produce efecte juridice (jocandi causa);

- nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;

- nevalabilitatea cauzei actului juridica, dar numai atunci cand lipseste datorita absentei scopului imediat, ori cand este ilicita sau imorala;

- nerespectarea formei ceruta ad validitatem;

- nerespectarea dreptului de preemptiune al statului (in cazurile stabilite de lege)

- incalcarea ordinii publice;

- frauda legii.

3.2. Cauzele de nulitate relativa. Atrag sanctiunea nulitatii relative a actului juridic civil urmatoarele cauze:

- nerespectarea normelor referitoare la capacitatea civila a persoanei, in urmatoarele situatii:

1) nesocotirea regulilor privind capacitatea de exercitiu: a) actul juridic a fost incheiat de persoana lipsita de capacitate de exercitiu; b) actul juridic de administrare s-a incheiat fara incuviintarea ocrotitorului legal si este lezionar pentru minorul intre 14-18 ani; c) actul juridic de dispozitie s-a incheiat fara incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal sau a autoritatii tutelare; d) actul juridic s-a incheiat pentru persoana juridica in lipsa ori cu depasirea puterilor conferite;

2) nerespectarea unor incapacitati speciale de folosinta, instituite pentru ocrotirea unor interese individuale.

- lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic;

- viciile de consimtamant;

- nerespectarea dreptului de preemptiune (in situatiile prevazute de lege).

4. Regimul juridic al nulitatii actului juridic civil

Indiferent ca suntem in prezenta nulitatii absolute sau a celei relative efectul nulitatii este acelasi - ineficacitatea actului juridic, dar aceasta clasificare prezinta importanta sub aspectul regimului juridic diferit pe care il are fiecare dintre aceste doua feluri de nulitati. Prin "regim juridic al nulitatii" intelegem regulile care guverneaza atat nulitatea absoluta, cat si nulitatea relativa si vizeaza trei aspecte: persoanele care pot invoca nulitatea, prescrierea dreptului la actiune si posibilitatea acoperirii nulitatii prin confirmarea actului juridic, cu alte cuvinte, daca este remediabila sau iremediabila.

4.1. Regimul juridic al nulitatii absolute

1⁰. Cine poate invoca nulitatea absoluta. Pornind de la imprejurarea ca nulitatea absoluta ocroteste un interes general se considera ca ea poate fi invocata de orice persoana interesata, precum: partile actului juridic civil; avanzii-cauza ai partilor; tertii care ar justifica un interes propriu vor putea invoca nulitatea absoluta a actului; instanta judecatoreasca, procurorul, precum si alte organe prevazute de lege.

2⁰. Nulitatea absoluta este imprescriptibila. Nulitatea unui act juridic poate fi invocata oricand, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie.

3⁰. Nulitatea absoluta, in principiu, nu poate fi acoperita prin confirmare. Nulitatea absoluta compromite definitiv operatiunea juridica pe care o afecteaza.

Confirmarea este actul juridic unilateral prin care partea indreptatita sa invoce nulitatea renunta la dreptul de a formula actiune in nulitate sau la dreptul de a opune exceptia nulitatii. Pentru ca nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata sau chiar de instanta judecatoreasca, apare chiar imposibila situatia in care toti cei care au un asemenea drept sa renunte la el prin confirmarea actului nul absolut.

Intrucat confirmarea, fie expresa, fie tacita, a nulitatii absolute este inadmisibila, rezulta ca un act de confirmare este si el lovit de nulitate absoluta.

4.2. Regimul juridic al nulitatii relative

1⁰. Persoanele indreptatite sa invoce nulitatea relativa. Nulitatea relativa ocroteste un interes individual și ca atare, poate fi invocata de un cerc mai retrans de persoane, din care fac parte: persoana ocrotita de dispozitia legala, succesorii universali, succesorii cu titlu particular ori creditorii chirografari ai persoanei ocrotite, procurorul in conditiile art. 45 Cod proc. civ.;

2⁰. Nulitatea relativa este prescriptibila. Nulitatea relativa trebuie invocata inlauntrul termenului de prescriptie extinctiva se justifica prin aceea ca, nulitatea relativa, fiind instituita pentru ocrotirea unor interese individuale, trebuie sa cedeze in fata intereselor generale pe care le asigura institutia prescriptiei extinctive.

3⁰. Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare.

Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita de cel indreptatit sa o invoce.

Pentru a fi valabil, actul de confirmare expresa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa provina de la partea indreptatita sa invoce nulitatea relativa, deoarece renuntarea la un drept nu poate fi facuta decat de titularul dreptului respectiv;

- viciul care afecta actul juridic anulabil trebuie sa fi incetat in momentul confirmarii, intrucat, ca act juridic, confirmarea trebuie sa exprime, la randul sau, o vointa neviciata;

- sa fie facuta in deplina cunostinta de cauza si numai de o persoana capabila, ceea ce inseamna ca actul juridic anulabil nu poate fi confirmat decat in mod constient si dupa incetarea incapacitatii;

- sa cuprinda obiectul, cauza si natura obligatiei si sa faca mentiune de motivul actiunii in nulitate relativa.

La randul ei, confirmarea tacita rezulta din fapte care nu lasa nici o indoiala asupra intentiei de acoperire a nulitatii relative, cum ar fi executarea voluntara a unui act juridic lovit de nulitate relativa, cu conditia ca persoana respectiva sa fi cunoscut cauza de nulitate relativa si sa fi executat actul in cunostinta de cauza .

Pe de alta parte, confirmarea poate fi totala (cand se refera la toate viciile actului sau la toate cauzele sale) si partiala (cand priveste numai unul sau numai unele din vicii).

Confirmarea are ca efect principal validarea actului juridic anulabil de la data cand s-a incheiat actul juridic respectiv, ceea ce inseamna ca partea interesata nu mai poate invoca nulitatea relativa a actului juridic nici pe cale de actiune si nici pe cale de exceptie. Daca mai multe persoane sunt indreptatite sa invoce nulitatea relativa a actului, confirmarea facuta de una din ele nu opereaza si pentru celelalte, care isi pastreaza dreptul de a se prevala de nulitate.

1.            Dupa modul de consacrare legislativa, nulitatea actului juridic civil se clasifica in:

a)   nulitate absoluta si nulitate relativa;

b)  nulitate expresa si nulitate virtuala;

c)   nulitate de fond si nulitate de forma.

2.            Este nulitate absoluta acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil:

a)   a unei conditii de forma a actului juridic civil, conditie ceruta ad validitatem;

b)  a unei conditii de fond a actului juridic civil;

c)   a unei norme care ocroteste un interes general sau personal.

3. Nulitatea absoluta este:

a) numai totala;

b) numai parțiala;

c) poate fi parțiala.

4. Au valoare de adevar urmatoarele afirmatii:

a)     nulitatea virtuala poate fi numai absoluta;

b)     nulitatea parțiala poate fi relativa;

c)      nulitatea expresa este numai relativa.

5. Sunt cauze de nulitate absoluta urmatoarele:

a) nerespectarea formei cerute ad validitatem;

b) eroarea viciu de consimțamant;

c) frauda la lege.

Raspunsuri corecte:

1. b); 2. a); 3. c); 4. b); 5. a), c).