Notiuni introductive. Pluralitatea
de ordini juridice, con苓itie premergatoare procesului de comparare
Dupa cum afirmam in capitolul precedent,
comparabilitatea se analizeaza din doua perspective fundamentate
stiintific, si anume:
prima se
refera la
totalitatea elementelor sau, dupa caz, a obiectelor supuse
comparatiei si care apartin unor ordini juridice diferite;
cea de-a
doua se refera
la totalitatea ordinilor juridice carora le apartin textele de comparat, supuse in mod practic compararii.
Referindu-ne in aceasta faza exclusiv la cea de-a doua situatie,
pentru a defini mai clar sfera de aplicabilitate a acestei teorii, apreciem
ca este important a sublinia continutul notional al termenului
de ordine juridica.
Etimologic vorbind, ordinea juridica, reprezinta: suma normelor,
a principiilor si a notiunilor juridice aplicabile in cadrul unei
societati, avand ca principal scop reglementarea raporturilor
juridice ale acesteia, in acceptiunea de specialitate, totalitatea
normelor, a principiilor-notiuni, respectiv a institutiilor juridice,
sunt particularizate stiintific sub titu衍atura de: particule
juridice elementare, fiind definitorii practic, in clasificarea unui stat de
drept.
Pentru a realiza utilitatea ordinilor juridice
din perspectiva dreptului comparat, se impune a aduce unele precizari teoretice de natura a
clarifica aspectele contradictorii ce au planat de-a lungul timpului, asupra
importantei ordinilor juridice intr-un sistem de drept determinat.
Aportul ordinilor juridice nu este fundamental
pentru teoreticienii dreptului comparat, prin insasi cunoasterea
minutioasa a ansamblului de particularitati juridice date,
ci dimpotriva, el consta in determinarea locului dar mai ales a
rolului pe care acestea il joaca in interiorul ordinii juridice, intrucat in cadrul acestei
clasificari, particulele juridice elementare nu se imbina cum
probabil am fi tentati sa credem in mod egal si in plan
orizontal. Acest proces se realizeaza in plan vertical, avand drept consecinta
respectarea unei ordini valorice-ierarhice.
Particularitatea ordinilor juridice este relevata de principiul general dupa
care aceasta se coordoneaza, conform caruia: "compa訃area trebuie
sa se realizeze avand ca mijloc de determinare exclusiv lucruri
.comparabile'.
Uniformizarea ipotezelor emise anterior adoptarii unanime a acestui principiu
comparativ a reprezentat o consecinta reala a dorintelor
statelor implicate in cercetarea comparativa, de a descoperi, pe de o
parte, cum ordini juridice diferite au reglementat probleme juridice
asemanatoare si care sunt structurile determinante ale ordinilor
juridice comparate, iar, pe de alta parte, daca acestea apartin
aceluiasi sistem de drept, nefiind exclusa nici analiza cauzelor
pentru care acestea ar avea o origine comuna.
Probabilitatea de realizare a acestei comparatii este destul de ridicata
daca avem in vedere utilizarea ca mijloc determinant, a unor ordini
juridice diferite, intrucat in caz contrar, am asista doar la o clasificare a
particulelor juridice principale si nu la o comparabilitate a ordinilor
juridice, deoarece in esenta sa, pluralitatea de ordini juridice, pune
fata in fata doua sisteme juridice distincte, scopul
principal constituindu-1: "identificarea si individualizarea eventualelor
asemanari sau deosebiri'.
