Modurile de pierdere a cetateniei romane

Modurile de pierdere a cetateniei romane

In primul rand, o subliniere fundamentala. Cetatenia romana dobandita prin nastere nu poate fi retrasa unilateral de statul roman.

1. Retragerea cetateniei romane.

Acest mod de pierdere a cetateniei romane priveste pe toti cei care nu au dobandit cetatenia romana prin nastere. Retragerea cetateniei se face printr-un act unilateral de putere si reprezinta o sanctiune aplicata a celui in cauza. In situatii bine determinate si pentru cauze certe cum ar fi:

a) cel care aflandu-se in strainatate savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului roman sau lezeaza prestigiul Romaniei;

b) cel care aflandu-se in strainatate se inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau cu care este in stare de razboi;

c) cel care a obtinut cetatenia romana in mod fraudulos;

d) cel care este cunoscut ca avand legaturi sau a sprijinit in orice forma grupari teroriste ori a savarsit alte fapte care pun in pericol siguranta nationala.

Din analiza cazurilor pentru care poate fi retrasa cetatenia romana pot fi identificate doua situatii:

- retragerea cetateniei pentru comportament ostil la adresa statului roman ii priveste numai pe cei care se afla in afara granitelor statului nostru;

- retragerea cetateniei celui care domiciliaza in Romania poate interveni numai daca acesta a obtinut-o in mod fraudulos.

Reprezentand o sanctiune cu caracter strict personal, retragerea cetateniei il va afecta numai pe cel vinovat nu si pe sotul sau copii acestuia.

Asa cum acordarea cetateniei celor care nu au dobandit-o prin nastere se face prin hotarare de Guvern - act administrativ, de putere, la propunerea Ministrului Justitiei, tot astfel si retragerea cetateniei are loc dupa aceeasi procedura - Ministrul Justitiei propune, Guvernul hotaraste[1].

2. Renuntarea la cetatenia romana

Cel care este cetatean roman, indiferent de modul in care a obtinut aceasta cetatenie poate renunta la aceasta cetatenie pe cale amiabila. Renuntarea poate fi motivata de imprejurarea ca domiciliind de mai mult timp intr-o alta tara, doreste sa obtina cetatenia statului in cauza, dar legislatia acelui stat nu accepta dubla cetatenie astfel ca cetateanul roman pentru a-si indeplini aceasta dorinta este nevoit sa renunte la cetatenia romana.

Sau, cetateanul roman doreste pur si simplu sa renunte la cetatenia romana pentru a primi o alta cetatenie.

Fiind o optiune a celui in cauza el trebuie sa urmeze o procedura legala in acest sens, in conditiile in care legea romana obliga statul in a-si proteja cetatenii proprii. Pentru aceasta cel care solicita renuntarea la cetatenia romana trebuie sa faca dovada ca:

- nu este invinuit sau inculpat intr-o cauza penala, sau nu are de executat o pedeapsa penala;

- nu este urmarit pentru debite catre stat, persoane juridice sau persoane fizice din tara sau, avand asemenea debite le achita ori prezinta garantii corespunzatoare pentru achitarea lor;

- a dobandit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobandi o alta cetatenie.

Cererea se face in mod individual si trebuie insotita de actele doveditoare ca indeplineste conditiile prezentate mai inainte.

Cererea este analizata de Comisia pentru cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei. Propunerea de aprobare a cererii de renuntare la cetatenie se face de catre Ministrul Justitiei Guvernului, care hotaraste[2].

3. Alte situatii ce conduc la pierderea cetateniei romane

a) Adoptia - acest mod de pierdere a cetateniei romane priveste numai copii minori care sunt adoptati de cetatenii straini. Daca adoptatorul, cetatean strain solicita ca minorul adoptat sa ia cetatenia acestuia, cu precizarea ca si legea straina sub jurisdictia careia se afla adoptatorul trebuie sa prevada intre modurile de dobandire a cetateniei, adoptia. Prin impunerea celor doua conditii: adoptatorul sa solicite si legea sa sa reglementeze, statul roman urmareste sa protejeze pe cel care s-a nascut cetatean roman sa nu ramana cu un statut civil incert. Mai mult, in cazul anularii sau constatarii nulitatii adoptiei, aplicandu-se regulile de la nulitatea actului juridic, copilul in cauza este considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana.

b) Anularea, constatarea nulitatii sau desfacerea adoptiei unui minor de catre un cetatean roman.

In asemenea situatii se fac unele distinctii: daca minorul a carui adoptie s-a anulat sau a fost declarata nula locuieste in strainatate ori paraseste Romania el este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman, sub conditia sa nu fi implinit anterior pierderii calitatii de adoptat varsta de 18 ani.

Daca adoptia se desface, acest act produce efecte numai pentru viitor si odata cu ramanerea irevocabila a hotararii de desfacere a adoptiei, acesta pierde cetatenia romana.

4. Situatia copilului gasit pe teritoriul Romaniei. Am aratat ca acesta dobandeste calitatea de cetatean roman existand prezumtia legala ca cel putin unul din parinti ar fi cetatean roman. Daca ulterior, in perioada minoritatii copilului gasit se constata ca nici unul dintre parinti nu era cetatean roman, sau numai cel cunoscut era strain, si nu poate dovedi ca parintele necunoscut era cetatean roman, copilul pierde cetatenia romana.