Elemente consitutive ale curriculumului invatamantului preuniversitar evidentiate in cadrul legislativ

Elemente consitutive ale curriculumului invatamantului preuniversitar evidentiate in cadrul legislativ

ART. 64

(1) In invatamantul preuniversitar se aplica Curriculumul national elaborat in conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale si cu nevoile pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati, in baza principiului subsidiaritatii.

(2) Curriculumul national reprezinta ansamblul coerent al planurilor-cadru de invatamant si al programelor scolare din invatamantul preuniversitar.

ART. 65

(1) Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregatire obligatorii si optionale, precum si numarul minim si maxim de ore aferente acestora.

(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire obligatorii, iar curriculumul la decizia scolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire optionale.

(3) Programele scolare stabilesc, pentru fiecare disciplina, domeniul de studiu/modulul de pregatire din planul de invatamant, finalitatile urmarite si evidentiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientari metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora.

(4) Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregatire obligatorii din invatamantul preuniversitar sunt elaborate de catre institutiile si organismele abilitate ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

(5) Curriculumul la decizia scolii se constituie atat din pachete disciplinare optionale ofertate la nivel national, regional si local, cat si din pachete disciplinare optionale ofertate la nivelul unitatii de invatamant. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant, in urma consultarii elevilor, parintilor si pe baza resurselor disponibile, stabileste curriculumul la decizia scolii.

(6) Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregatire optionale se elaboreaza la nivelul unitatilor de invatamant, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a parintilor, precum si a reprezentantilor comunitatii locale si, dupa caz, a operatorilor economici cu care unitatea de invatamant are relatii pentru pregatirea practica a elevilor. Programele scolare sunt aprobate de consiliul de administratie al unitatii de invatamant.

(7) In cazul alternativelor educationale, planurile-cadru si programele scolare sunt elaborate, in proiect, de reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

(8) In invatamantul particular si confesional se utilizeaza planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru Curriculumul national aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau planurile si programele de invatamant similare ori alternative invatamantului de stat, aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

(9) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul teologic si confesional se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu fiecare cult in parte, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

(10) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul militar se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

ART. 66

(1) Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamant este de maximum 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar, 25 de ore pe saptamana la invatamantul gimnazial si 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si evaluare, cat si pentru invatarea in clasa, asistata de cadrul didactic, a continuturilor predate, conform prezentei legi.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), numarul maxim de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevazute pentru studierea limbii materne, a istoriei si traditiei minoritatilor nationale si a invatamantului bilingv.

(3) In cadrul Curriculumului national, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% in planurile-cadru de la nivelul invatamantului obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului.

Lucrare: Protectia civila in Romania - atributiile protectiei civile Referat: Formular de raportare pentru programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri

(4) In cadrul Curriculumului national, disciplinele optionale au o pondere de 20% in planurile-cadru pentru invatamantul obligatoriu si de 30% in cele pentru liceu.

(5) Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu, programa scolara acopera 75% din orele de predare si evaluare, lasand la dispozitia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. In functie de caracteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte, profesorul decide daca procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru invatare remediala, in cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performante superioare, conform unor planuri individuale de invatare elaborate pentru fiecare elev.

ART. 68

(1) Curriculumul national pentru invatamantul primar si gimnazial se axeaza pe 8 domenii de competente-cheie care determina profilul de formare a elevului:

a) competente de comunicare in limba romana si in limba materna, in cazul minoritatilor nationale;

b) competente de comunicare in limbi straine;

c) competente de baza de matematica, stiinte si tehnologie;

d) competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei ca instrument de invatare si cunoastere;

e) competente sociale si civice;

f) competente antreprenoriale;

g) competente de sensibilizare si de expresie culturala;

h) competenta de a invata sa inveti.

(2) Educatia fizica si sportul in invatamantul preuniversitar sunt cuprinse in trunchiul comun al planurilor de invatamant.

(3) Disciplina Tehnologia informatiei si comunicarii constituie o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si este disciplina obligatorie in invatamantul gimnazial si liceal.

(4) Curriculumul pentru clasele pregatitoare urmareste dezvoltarea fizica, socioemotionala, cognitiva a limbajului si comunicarii, precum si dezvoltarea capacitatilor si a atitudinilor in invatare, asigurand totodata puntile catre dezvoltarea celor 8 competente-cheie.

(5) Invatamantul liceal este centrat pe dezvoltarea si diversificarea competentelor-cheie si formarea competentelor specifice in functie de filiera, profil, specializare sau calificare.

ART. 69

(1) In unitatile de invatamant de stat sau particulare se utilizeaza manuale scolare si alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

(2) Manualele scolare se elaboreaza si se evalueaza pe baza programelor scolare aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului reglementeaza elaborarea de manuale scolare alternative.

(3) Cadrele didactice selecteaza si le recomanda elevilor, in baza libertatii initiativei profesionale, acele manuale scolare din lista celor aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului care vor fi utilizate in procesul didactic.

(4) Elevii si profesorii din invatamantul de stat si din invatamantul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiaza de manuale scolare gratuite, atat pentru invatamantul in limba romana, cat si pentru cel in limbile minoritatilor nationale, in conditiile legii.

(5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin continut, sunt in conformitate cu prevederile legale in vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta si utiliza la clasa, in baza libertatii initiativei profesionale, in scopul imbunatatirii calitatii procesului educational.

ART.

(1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:

a) educatia timpurie (0 - 6 ani), formata din nivelul anteprescolar (0 - 3 ani) si invatamantul prescolar (3 - 6 ani), care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare;

b) invatamantul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I - IV;

c) invatamantul secundar, care cuprinde:

(i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V - IX;

(ii) invatamantul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X - XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretica, vocationala si tehnologica;

d) invatamantul profesional, cu durata intre 6 luni si 2 ani;

e) invatamantul tertiar nonuniversitar, care cuprinde invatamantul postliceal.

ART. 25

(1) Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant cu frecventa si invatamant cu frecventa redusa.

Nivelurile de scolarizare :