Cumulul de functii la munca - cumulul pensiei cu salariul

In literatura juridica se arata ca aceasta sintagma comporta doua acceptiuni:

cumulul de functii stricto sensu, care consta in existenta a doua sau mai multe contracte individuale de munca, in aceeasi perioada ale aceluiasi salariat;

cumulul de functii lato sensu, care consta in existenta concomitenta a mai multor contracte de munca si/sau contracte civile de locatiune a lucrarilor (de prestari servicii) ori comerciale.

1. Regula – admisibilitatea cumulului de functii

Art. 35 alin. 1 din Codul muncii prevede ca orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.

Asadar, cumulul de functii este admis pentru toate categoriile de salariati, indiferent de natura ori calitatea angajatorilor si indiferent ca exercita ori nu functii de conducere ori de executie.

Un cumul de functii poate avea loc la angajatori diferiti, dar si la acelasi angajator (prin incheierea cu acesta a inca unui alt contract de munca indiferent de natura activitatii).

2. Exceptia – inadmisibilitatea cumulului de functii

Conform alin.2 al art.35 din Codul muncii, de la regula admisibilitatii cumulului de functii, fac exceptie situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumul. In realitate se prevad exceptii de le regula, nu incompatibilitati.

3. Cumulul de functii in cazul personalului didactic

Dispozitii referitoare la acest aspect sunt prevazute in Legea nr.128/1997.

Astfel, potrivit art.72 alin 1, in invatamantul superior functiile de rector, prorector, decan, prodecan, director de departament, director de colegiu sau unitate de cercetare, proiectare nu se pot cumula intre ele-

De asemenea art. 93 alin.4 prevede ca personalul didactic din invatamantul de stat, precum si cel al institutiilor de invatamant privatautorizate sau acreditate, poate indeplini cel mult doua norme didactice cu acordul conducerii unitatii de invatamant unde este titular cu carte de munca.

4. Cumulul de functii in cazul conducatorilor spitalelor

In conformitate cu dispozitiile Legii nr.270/2003, atat directorul general, cat si directorul general adjunct medical, directorul administrativ, etc.ai spitalelor exercita aceste functii pe baza unui contract de administrare incheiat pe o durata de 4 ani. Acest contract de administrare este o varianta a unui contract individual de munca incheiat pe durata determinata.

De cele mai multe ori el este asociat contractului individual de munca incheiat pe durata nedeterminata pentru functia de medic, sau de asistent medical, permitand cumularea a doua functii, din care una de executie, alta de conducere.

5. Cumulul pensiei cu salariul

Desi intr-o asemenea ipoteza nu suntem in prezenta unui cumul de functii, totusi avand in vedere posibilitatea continuarii activitatii sau reluarea ei dupa pensionare si problemele ridicate in practica, ne vom referi succint la cumulul mentionat.

Astfel Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale prevede ca pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, copii orfani ai ambilor parinti, pe perioada scolarizarii, pana la varsta de 16 ani sau, daca isi continua studiile, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani, nevazatorii, pensionarii pentru limita de varsta.

De asemenea, conform Legii nr . 164/2001 privind pensiile militare de stat, pana la implinirea varstei de 55 de ani pensionarii militari pot fi incadrati in munca.

In temeiul dispozitiilor O.U.G. nr.177/2002, magistratii pensionari pentru limita de varsta, precum si cei care primesc pensie de serviciu, potrivit Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, care sunt reincadrati, beneficiaza de cumulul pensiei cu indemnizatia de incadrare bruta lunara corespunzatoare functiei si vechimii in magistratura, precum si de celelalte drepturi reglementate de lege.

6. Cumulul salariului cu indemnizatia de somaj

Nici acesta nu reprezinta un cumul de functii, dar trebuie amintit pentru interesul practic, pe care il reprezinta.

In acest sens Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca prevede: persoanele care primesc indemnizatie de somaj si care se angajeaza cu program normal beneficiaza din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj, de o suma lunara neimpozabila, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, in cuantum de 30% din indemnizatia de somaj primita in luna anterioara incadrarii.

Eseu: Politica regionala a Uniunii Europene - oportunitati pentru Romania Referat: Dezvoltarea autosustinuta a comunitatii prin identificarea si utilizarea eficienta a resurselor

7 Exceptii de la posibilitatea cumulului de functii

Prin art. 35 alin.2 din Codul muncii prevede ca fac exceptie de la regula cumulului de functii situatiile in care prin lege sunt prevazute anumite incompatibilitati.

Asa cum s-a stabilit in literatura de specialitate, in realitate legea prevede exceptii de la regula, nu incompatibilitati.

A .Incompatibilitati privind calitatea de parlamentar: au la baza dispozitiile constitutionale si Legea nr. 161/2003. Spre exemplu calitatea de parlamentar este incompatibila cu :

- functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societati comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si celor financiare, precum si la institutiile publice;

- functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale la lit. a) din lege;

- calitatea de comerciant persoana fizica.

B. Incompatibilitati privind functia de membru al Guvernului si alte functii publice de autoritate din administratia publica centrala si locala. Aceste incompatibilitati sunt prevazute in Constitutie (art. 106), dar si in Legea nr. 90/2001 si Legea nr.161/2003. Spre exemplu, functia de membru al Guvernului este incompatibila cu orice alta functie publica de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator ori altor situatii prevazute de Constitutie.

C.Incompatibilitati privind alesii locali. Sunt stabilite de Legea administratiei publice locale nr.215/2001 si de Legea nr.161/2003. De exemplu functiile de primar, viceprimar, presedinte si vicepresedinte de consiliu judetean sunt incompatibile cu: functia de consilier local, functia de prefect, calitatea de functionar public sau de angajat cu contract individual de munca, indiferent de durata acestuia.

D. Incompatibilitati privind functionarii publici. Prin Legea nr. 161/2003 se arata ca, calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica decat cea in care a fost numit, precum si cu functiile de demnitate publica.

E Incompatibilitati privind membrii Corpului diplomatic si consular al Romaniei. Conform Legii nr 269/2003 calitatea respectiva este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din cadrul institutiilor de invatamant universitar acreditate

F. Incompatibilitati privind magistratii. Sunt inscrise in Constitutie, Legea nr.92/1992 si Legea nr. 161/2003. Astfel magistratilor le este interzis sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse; sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura.

G. Incompatibilitati privind notarii publici. Sunt reglementate de Legea nr. 36/1995, spre exemplu: calitatea de notar este incompatibila cu desfasurarea unei activitati salarizate, cu exceptia activitatii didactice universitare, activitatii literare si publicistice, calitatii de deputat sau senator ori a celei de consilier in consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului.

H. Incompatibilitati privind avocatii. Conform Legii nr. 51/1995 si Statutului profesiei activitatea de avocat este incompatibila cu activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat; cu ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri; cu exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

I. Incompatibilitati privind executorii judecatoresti, sunt cuprinse in continutul Legii nr. 188/2000, spre exemplu, incompatibilitatea cu: activitati salarizate in cadrul altor profesii, exceptand activitatea didactica universitara, activitatea artistica, literara si publicistica; calitatea de deputat sau senator ori consilier in consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului.

Precizam ca in afara celor enumerate mai sus, legislatia actuala prevede si alte categorii de incompatibilitati care privesc: consilierii juridici, politistii, expertii contabili si contabilii autorizati, practicienii in reorganizare si lichidare, consilierii de proprietate industriala, medicii, farmacistii, personalul bancar, personalul silvic, militarii

8 Angajatorul unde se exercita functia de baza si obligatiile lui.

Potrivit art. 35 din Codul muncii salariati care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.

In literatura de specialitate se apreciaza ca „alegerea” functiei de baza nu reprezinta un act discretionar al salariatului, ci este necesar si consimtamantul angajatorului unde se afla acel loc de munca. Numai dupa ce s-a convenit astfel se va putea face comunicarea catre ceilalti angajatori.

Angajatorul la care se exercita functia de baza realizeaza urmatoarele activitati:

retine si vireaza impozitul pe veniturile din salariu la bugetul de stat;

calculeaza si vireaza lunar contributia de asigurari sociale pe care o datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat, impreuna cu contributiile individuale retinute de la asigurati;

retine si vireaza caselor de asigurari de sanatate contributia pentru asigurarile sociale de sanatate;

retine si vireaza spre pastrare fondul necesar pentru plata indemnizatiei de somaj.

9 Angajatorul la care se cumuleaza. Obligatiile lor.

Oricare dintre angajatorii la care cel in cauza presteaza munca, in afara celui unde exercita functia de baza are calitatea de angajator la care se cumuleaza.

Spre deosebire de reglementarea anterioara (Legea nr. 2/1991), Codul muncii nu face nici o distinctie intre angajatorul unde se afla functia de baza si ceilalti angajatori unde salariatul isi desfasoara activitatea prin cumul.

Prin noul Cod al muncii legiuitorul a creat un regim de egalitate intre toti angajatorii unde salariatul cumulard isi exercita functiile sale, care vor trebui sa-i acorde toate drepturile, nu numai pe cele salariale (inclusiv concediul de odihna).

Coroborand dispozitiile codului muncii cu cele ale Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, cu ale Legii nr.76/2002 privind asigurarile de somaj si stimularea ocuparii fortei de munca si cele ale O.U.G.nr.150/2002privind asigurarile sociale de sanatate, inseamna ca si acesti angajatori vor retine si vira contributiile de asigurari sociale reglementate de cele trei acte normative.

10. Consecinte privind incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca.

Contractul colectiv de munca unic la nivel national prevede ca in cazul reducerii de personal, dupa desfiintarea posturilor vacante, masura va afecta, in primul rand contractele individuale de munca ale salariatilor care cumuleaza doua sau mai multe functii, precum si ale celor care cumuleaza pensia cu salariul.