Constitutiile din Romania - constitutia din anul 1866, constitutiile Romaniei in secolul al XX-lea

Constitutiile din Romania

A. Documente constitutionale din secolul al XIX-lea

Documente avand caracter constitutional inainte de anul 1866.

In prima parte a secolului al XIX-lea, necesitatea modernizarii societatii romanesti a impus ideea redactarii unor proiecte constitutionale.

In anii 1831 si 1832, au intrat in vigoare, in Tara Romaneasca si, respectiv, in Moldova, primele documente cu rol constitutional, in sens modern, Regulamentele Organice, redactate de doua comisii boieresti, sub presedintia consulului general rus Minciaki, conform si cu indicatiile Curtii imperiale de la Petersburg (Rusia devenise putere „protectoare” a Principatelor, prin tratatul de la Adrianopol, din 1829, in timp ce suzeranitatea Imperiului Otoman se mentinea).

Acestea erau aproape identice si cuprindeau unele noutati in organizarea statelor, asigurand modernizarea, intre anumite limite, a Principatelor Romane.

Domnitorii care au condus Principatele potrivit Regulamentelor Organice au fost numiti domni regulamentari.

Schimbarea situatiei internationale dupa 1856, cand Rusia a fost infranta in Razboiul Crimeii (1853-1856), purtat impotriva Imperiului Otoman, a creat conditiile favorabile constituirii statului roman modern.

Devenita chestiune europeana, problema romaneasca a fost dezbatuta de marile puteri in anul 1858 (puterile garante, care inlocuiau protectoratul rusesc – Franta, Anglia, Prusia, Sardinia, Austria, Rusia si Imperiul Otoman).

Reprezentantii acestora au redactat Conventia de la Paris, care insa, prin prevederile ei, nu satisfacea decat in parte dorinta de unire a romanilor.

Aceasta stabilea noul statut politico-juridic al Tarii Romanesti si Moldovei:

urma sa aiba loc o unire partiala (legislativa) a Principatelor;

noul stat avea sa se numeasca 'Principatele unite ale Moldovei si Valahiei';

era impus principiul separarii puterilor in stat, stabilindu-se alegerea a doi domnitori si urmand sa functioneze doua guverne si doua Parlamente (la Iasi si Bucuresti);

statul urma sa aiba doua institutii comune (Comisia Centrala de la Focsani si Inalta Curte de Justitie si Casatie).

Romanii au realizat unirea deplina a Principatelor, treptat, dupa dubla alegere ca domnitor a lui Cuza, punand marile puteri in fata faptului implinit.

Dar, pentru a putea realiza reformele necesare modernizarii societatii romanesti, in anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus un nou document cu valoare constitutionala, aprobat prin plebiscit de populatia cu drept de vot, Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris. Prin prevederile sale, puterile domnitorului erau sporite, iar Parlamentul devenea bicameral (format din Adunarea Obsteasca si Corpul Ponderator, sau Senat).

Constitutia din anul 1866.

Aducerea unui print strain pe tronul Romaniei mai fusese propusa si in rezolutiile Adunarilor ad-hoc din anul 1857.

La 10/22 mai 1866, a sosit in tara printul Carol de Hohenzolern-Sigmaringen, care fusese acceptat de populatia cu drept de vot prin plebiscit.

Dupa alegerea ei, Adunarea Constituanta a discutat, incepand de la 1/13 mai 1866, proiectul de Constitutie redactat de Consiliul de Stat. Aceasta a reprezentat un compromis intre liberali si conservatori.

Elaborata dupa modelul celei belgiene din anul 1831, Constitutia Romaniei a creat cadrul juridic necesar dezvoltarii statului roman modern.

Contine 8 titluri referitoare la

numele si organizarea statului;

separarea puterilor in stat;

prerogativele principelui;

drepturile si obligatiile cetatenilor.

Principalele prevederi

REFERAT: Consiliile locale REFERAT: Procedura incheierii si executarii contractelor administrative

statul roman poarta oficial numele de 'Romania' si este organizat ca monarhie constitutionala ereditara;

monarhul dispune de atributii atat in domeniul puterii executive cat si al celei legislative:

este seful statului si comandantul armatei;

numeste pe membrii guvernului;

are drept de initiativa legislativa;

bate moneda;

acorda decoratii;

are drept de gratiere;

are drept de 'veto absolut' (poate respinge sanctionarea unei legi votate de Parlament);

separarea puterilor in stat:

puterea legislativa: Parlamentul (bicameral, format din Senat si Camera Deputatilor, membrii sai fiind alesi pe baza votului censitar);

puterea executiva: guvernul;

puterea judecatoreasca: instantele de judecata, Inalta Curte de Justitie si Casatie;

In vigoare pana in anul 1923, Constitutia de la 1866 a fost amendata de mai multe ori: in 1879, a fost modificat articolul 7, care proclama faptul ca diferentele religioase nu constituiau o piedica in obtinerea cetateniei romane; in 1884, a fost redus numarul colegiilor electorale de la patru la trei, iar censul a fost micsorat, astfel ca s-a extins dreptul de vot; in 1917, prin modificarea unor articole din Constitutie, s-au creat posibilitatile infaptuirii ulterioare a reformelor electorala (introducerea votului universal) si agrara.  

B. Constitutiile Romaniei in secolul al XX-lea

Legile fundamentale ale Romaniei din prima jumatate a secolului al XX-lea.

Ca urmare a realizarii Marii Uniri, era nevoie de o noua lege fundamentala a Romaniei, potrivita statului rezultat in anul 1918.

De asemenea, in Romania se infaptuisera deja unele reforme, precum introducerea votului universal si improprietarirea taranilor, dupa exproprierea marilor mosii.

Elaborat in anul 1923, proiectul Constitutiei a fost supus dezbaterii parlamentare.

Constitutia a fost adoptata de Parlament, dupa care a fost promulgata de regele Ferdinand I, la data de 28 martie 192

Potrivit continutului acesteia, se realiza trecerea de la monarhia constitutionala la cea parlamentara.

Aceasta lege fundamentala avea 138 de articole, cuprinse in 8 titluri, dar 76 dintre ele au fost pastrate din vechea Constitutie, fara nicio modificare.

Legea fundamentala facea referire la faptul ca Romania era stat national, unitar si indivizibil, in care se aplica principiul separarii puterilor.

v   separarea puterilor in stat

puterea legislativa - exercitata de rege si Parlamentul bicameral (Senat, Adunarea Deputatilor);

puterea executiva - incredintata regelui si guvernului (format de partidul sau alianta care castiga alegerile parlamentare);

puterea judecatoreasca - atribuita Inaltei Curti de Justitie si Casatie si instantelor de judecata;

v    atributiile monarhului

este seful statului;

detine comanda armatei;

numeste pe pe primul-ministru;

actele sale devin valabile numai daca sunt contrasemnate de ministrul de resort;

acorda decoratii;

bate moneda;

are drept de gratiere si amnistiere.

v    drepturile si libertatile cetatenesti

egalitatea cetatenilor in fata legii;

votul universal;

libertatea presei;

libertatea intrunirii si asocierii s.a.

Importanta adoptarii Constitutiei

contribuie la consolidarea Marii Uniri;

creaza cadrul democratic al vietii politice in Romania pana in anul 1938.

In anii ’30, o serie de tari din Europa (Italia fascista, Germania hitlerista etc.) aveau regimuri autoritare sau dictatoriale la conducere. Regele Carol al II-lea (1930 – 1940) a urmarit sa instaureze un regim monarhic autoritar si si-a atins scopul in anul 1938. El si-a bazat noul regim pe Constitutia din 27 februarie 1938, care a fost acceptata de populatie prin plebiscit. Redactata de politicieni si juristi apropiati regelui, precum Istrate Micescu sau Armand Calinescu, aceasta cuprindea idei noi cu privire la ordinea economica si sociala. Astfel, regele capata puteri sporite in stat, iar drepturile cetatenilor erau restranse.

Constitutia din anul 1938 a fost suspendata la data de 5 septembrie 1940, in conditiile prabusirii regimului lui Carol al II-lea.

Constitutiile Romaniei din perioada comunista

Dupa al Doilea Razboi Mondial, in Romania s-a instaurat regimul totalitar comunist.

Noua organizare a statului a fost reflectata si in Constitutiile adoptate in perioada comunista. La data de 13 aprilie 1948, a fost adoptata o lege fundamentala inspirata din Constitutia sovietica (stalinista) din anul 1936.

Avand 10 titluri si 105 articole, Constitutia din anul 1948 marca ruptura cu vechea traditie in domeniul legilor fundamentale. Au fost inlaturate principiul separarii puterilor in stat, pluripartidismul, se creau conditiile pentru incalcarea unor drepturi fundamentale ale cetatenilor, precum cel de proprietate.

noua Constitutie, adoptata la data de 24 septembrie 1952, cuprindea prevederi care reliefau desfasurarea procesului de sovietizare si stalinizare a Romaniei in toate domeniile.

Dupa moartea primului conducator comunist al Romaniei, Gheorghe Gheorghiu-Dej, in anul 1965, in fruntea partidului, apoi si a statului, a ajuns Nicolae Ceausescu. Constitutia adoptata in acel an si intrata in vigoare la data de 21 august 1965, inlocuia denumirea oficiala de pana atunci a tarii, Republica Populara Romana, cu cea de Republica Socialista Romania. In cele 9 titluri ale sale si in cele 114 articole, Constitutia din anul 1965 reflecta incheierea procesului de colectivizare a agriculturii si de distrugere a proprietatii private in economie. Era precizat si faptul ca Partidul Comunist Roman constituia forta politica conducatoare a intregii societati. Constitutia din 1965 a fost aplicata pana la inlaturarea regimului comunist, in decembrie 1989

Constitutia Romaniei din anul 1991.

Revenirea la democratie, in anul 1989, a determinat necesitatea adoptarii unei noi Constitutii.

Adoptata de Adunarea Constituanta si aprobata prin referendum de populatie la 8 decembrie 1991, Constitutia a reflectat reinstaurarea statului de drept, a regimului democratic, a separarii puterilor in stat si a revenirii la pluripartidism .

Principalele institutii sunt:

a.     Parlamentul

reprezinta puterea legislativa;

are o structura bicamerala (Senat si Adunarea Deputatilor);

este ales pentru patru ani, prin vot universal;

adopta legile, bugetul de stat, controleaza guvernul, poate deschide anchete.

b.     Guvernul

reprezinta puterea executiva;

este alcatuit din randul partidului sau aliantei care castiga alegerile parlamentare;

este format din prim-ministru, ministri, alti membri;

se supune controlului Parlamentului;

adopta hotarari si ordonante.

c. Presedintele

ales pentru patru ani, pentru cel mult doua mandate;

are rolul de mediator intre puterile statului si de garant al respectarii Constitutiei de catre acestea;

este comandantul suprem al armatei;

incheie tratate;

promulga legile;

confera decoratii s.a.

d.     Justitia

reprezinta cea de a treia putere in stat;

este independenta fata de puterea legislativa si cea executiva;

este reprezentata de judecatori si Curtea Suprema de Justitie.

In conditiile desfasurarii procesului de integrare europeana, in anul 2003, unele articole ale Constitutiei au fost modificate, pentru a permite aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (de exemplu, articolul 148 se refera la prioritatea prevederilor tratatelor si reglementarilor comunitare fata de dispozitiile contrare din legile interne).