Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica

Legislatie


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept » legislatie
Contract colectiv de munca unic la nivel national - norme legislative



Contract colectiv de munca unic la nivel national - norme legislative


PE ANII 2007-2010 -  industrie

Incheiat conform art. 10 si 11 din Legea nr. 130/1996, republicata, inregistrat

la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr. 2895/29.11.2006


CAPITOLUL 1

Dispozitii generale

ART.1. - (1) Partile contractante, reprezentate, conform anexei 7, recunosc si accepta pe

deplin ca sunt egale si libere in negocierea Contractului Colectiv de Munca Unic la Nivel

National si se obliga sa respecte in totalitate prevederile acestuia.

(2) Angajatorul recunoaste libera exercitare a dreptului sindical, conform conventiilor

internationale pe care Romania le-a ratificat, Constitutiei Romaniei si legislatiei nationale,

precum si libertatea de opinie a fiecarui salariat.

ART.2. - (1) Contractul colectiv de munca unic la nivel national cuprinde drepturile si

obligatiile angajatorilor*) si ale salariatilor cu privire la conditiile generale de munca

prevazute de legislatia in vigoare precum si cele convenite in procesul de negociere.

(2) In ceea ce priveste conditiile specifice de munca, stabilite conform legii, drepturile si

obligatiile partilor se vor stabili prin contractele colective de munca si, dupa caz, prin



acorduri privind relatiile de serviciu, la nivel de ramura, grup de unitati*), unitati si

instituatii.

*) In sensul prezentului contract:

- termenul „angajator' desemneaza pe cel care angajeaza - persoana juridica sau fizica

autorizata potrivit legii, care administreaza, utilizeaza capital, indiferent de natura

acestuia, si care foloseste forta de munca salariata;

- termenul „unitate' desemneaza societatile comerciale, alte organizatii cu scop lucrativ,

institutiile publice si orice persoana juridica ce angajeaza salariati;

- companiile nationale si regiile autonome sunt definite prin lege grupuri de unitati;

- termenul de „acorduri privind relatiile de serviciu' desemneaza actele incheiate in baza

negocierilor derulate intre reprezentantii institutiilor publice si reprezentantii

functionarilor publici.

(3) La angajare si la stabilirea drepturilor individuale, angajatorii vor respecta dispozitiile

legale in vigoare privind aplicarea principiului egalitatii de tratament fata de toti salariatii,

fara discriminari pe baza de criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice,

varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine

sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate

sindicala.

(4) Principiul platii egale pentru munca egala implica, pentru aceeasi munca sau pentru o

munca pentru care este atribuita o valoare egala, eliminarea, cu privire la toate

elementele si conditiile de remunerare, a oricarei discriminari pe criteriul sexului.

ART.3. - (1) Clauzele contractelor colective de muncaa produc efecte dupa cum

urmeaza:

a) pentru toti salariatii incadrati in unitatile din tara, indiferent de forma de capital social

(de stat sau privat, roman sau strain/mixt), in cazul contractelor colective de munca la

nivel national;

b) pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din ramura de activitate pentru care s-a

incheiat contractul colectiv de munca, indiferent de forma de capital social (de stat sau

privat, roman sau strain/mixt);

c) pentru toti salariatii incadrati la angajatorii care fac parte din grupul de unitati pentru

care s-a incheiat contractul colectiv de munca la acest nivel, indiferent de forma de

capital social (de stat sau privat, roman sau strain/mixt);

d) pentru toti salariatii angajatorului, in cazul contractelor colective de munca incheiate la

nivel de unitate, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, roman sau

strain/mixt).

(2) Contractele colective de munca se pot incheia si pentru salariatii institutiilor publice.

Prin aceste contracte nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a caror acordare

si al caror cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale.

(3) In cazul in care, din diferite motive, partile au incheiat contracte colective de munca

la un nivel inferior inaintea contractelor la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se

vor adapta contractelor colective de la nivel superior, acolo unde prevederile minimale

ale acestora nu au fost atinse.

ART.4 - (1) Prezentul contract se incheie pe o perioada de patru ani, cu posibilitatea

revizuirii anuale.

(2) Daca nici una dintre parti nu denunta contractul cu 30 de zile inainte de expirarea

perioadei pentru care a fost incheiat, valabilitatea acestuia se prelungeste pana la

incheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni.

ART.5 - (1) Orice cerere de modificare a prezentului contract va face obiectul unei

negocieri.

(2) Cererea de modificare se aduce la cunostinta, in scris, celeilalte parti cu cel putin 30

de zile inainte de data propusa pentru inceperea negocierilor.

(3) Partile convin ca in perioada negocierilor, atat in cazul in care se fac modificari, cat si

in cazul denuntarii contractului, la nivelurile de negociere sa nu declanseze greve, iar la

nivel de unitate sau grup de unitati sa nu se efectueze concedieri din motive

neimputabile salariatilor.

ART.6. - Suspendarea si incetarea contractului au loc potrivit legii.

ART.7. - (1) Pentru rezolvarea problemelor ce apar in aplicarea prevederilor prezentului

contract precum si pentru monitorizarea aplicarii lui, partile convin sa instituie o comisie

de aplicare si monitorizare a contractului colectiv de munca unic la nivel national.

(2) Competenta, componenta , organizarea si functionarea comisiei prevazute la alin.(1),

sunt stabilite prin regulamentul din anexa nr. 1 la prezentul contract.

ART.8. - (1) Drepturile salariatilor prevazute in prezentul contract colectiv de munca nu

pot sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale care au fost

stabilite prin contractele colective de munca incheiate la nivel de ramura, grupuri de

unitati si unitati inaintea incheierii Contractului colectiv de munca unic la nivel national.

(2) In situatiile in care, in privinta drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de

munca, intervin reglementari legale mai favorabile, acestea vor face parte de drept din

contract.

(3) Partile se obliga ca, in perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de munca,

sa nu promoveze si sa nu sustina proiecte de acte normative a caror adoptare ar conduce

la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de munca, oricare ar fi

nivelul la care acestea au fost incheiate.

(4) Partile convin sa se informeze reciproc si sa faca demersurile necesare pentru

respectarea prevederilor legale, in vederea consultarii organizatiilor sindicale si patronale

semnatare, in toate cazurile in care se initiaza acte normative ce privesc relatiile de

munca.

ART.9. - (1) In scopul salarizarii si acordarii celorlalte drepturi prevazute in prezentul

contract pentru personalul institutiilor finantate de la bugetul de stat, sindicatele si

ministerele vor purta negocieri cu guvernul pentru stabilirea fondurilor aferente acestei

categorii de personal si pentru constituirea surselor, inainte de adoptarea bugetului de

stat, precum si in vederea modificarii ulterioare a acestuia.

(2) Partile contractante vor purta negocieri in vederea includerii drepturilor respective in

actele normative prin care se reglementeaza astfel de drepturi, cu incadrarea in

prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor resurse pentru acoperirea

cheltuielilor suplimentare.

(3) Pe baza fondurilor aprobate in conditiile prevazute la alin. 1, partile vor negocia

utilizarea acestora pentru stabilirea salariilor si a celorlalte drepturi de personal la

institutiile publice.

CAPITOLUL 2

Timpul de munca

ART.10. - (1) Durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore

pe saptamana.

(2) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta

la alin. 1, este considerata munca suplimentara.

(3) Prin negocieri la nivel de unitate, pentru a pune de acord programul cu cerintele

productiei, se poate stabili un program saptamanal de 36 pana la 44 de ore, cu conditia

ca media lunara sa fie de 40 de ore de saptamana, iar programul stabilit sa fie anuntat

cu o saptamana inainte.

(4) In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani, durata timpului de munca este de 6 ore

pe zi si de 30 de ore pe saptamana.

(5) In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o

repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de

munca de 40 de ore pe saptamana.

(6) In cazurile in care durata normala a timpului de munca se stabileste potrivit

prevederilor alin. 5, durata timpului de munca zilnic nu poate depasi 10 ore.

(7) La locurile de munca unde, datorita specificului activitatii, nu exista posibilitatea

incadrarii in durata normala a timpului zilnic de lucru, pot fi stabilite forme specifice de

organizare a timpului de lucru, dupa caz, in tura, tura continua, turnus, program

fractionat; locurile de munca la care se aplica aceste forme specifice de organizare,

precum si modalitatile concrete de organizare si evidenta a muncii prestate se stabilesc

prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.

(8) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana,

inclusiv orele suplimentare. Prin execeptie, durata timpului de munca va putea fi

prelungita peste 8 ore pe zi si peste 48 de ore pe saptamana, care include si orele

suplimentare, cu conditia ca media orelor de munca , calculata pe o perioada de referinta

de trei luni, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

(9) Pentru ramurile de activitate si sectoarele de activitate consemnate in Anexa nr. 6, se

pot negocia la nivel de ramuri, perioade de referinta mai mari de trei luni, dar care sa nu

depaseasca 12 luni.

(10) La solicitarea comuna sau a uneia dintre partile negociatoare ale contratului colectiv

de munca la nivel de ramura, Comisia paritara constituita la nivelul Contratului Colectiv

de Munca Unic la Nivel National se va intruni in regim de urgenta, si se va pronunta

asupra cererii de extindere a perioadei de referinta, prevazuta de Art. 111 din Codul

Muncii, pentru ramuri sau sectoare ce nu sunt prevazute in Anexa nr. 6 si pentru care sau

prezentat solicitari.

(11) Cand munca se efectueaza in schimburi, durata timpului de munca va putea fi

prelungita peste 8 ore pe zi si peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor

de munca, calculata pe o perioada maxima de 3 saptamani, sa nu depaseasca 8 ore pe zi

sau 48 de ore pe saptamana.

ART.11. - (1) Pentru unele activitati, locuri de munca si categorii de personal, prevazute

in contractele colective de munca de la unitati, timpul de munca poate fi partial,

corespunzator unor fractiuni de norma.

(2) La cerere, salariatii incadrati cu timp de munca partial vor putea fi incadrati cu timp

de munca normal, daca exista posturi vacante si daca intrunesc conditiile ocuparii acestor

posturi

ART.12. - (1) Salariatii care isi desfasoara activitatea in locuri de munca cu conditii

deosebite beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de munca sub 8 ore pe zi,

in conditiile prevazute de lege, si nu pot fi solicitati sa efectueze ore suplimentare, cu

exceptia cazurilor justificate de prevederi exprese ale regulamentelor specifice activitatii

respective sau a unor situatii aparute fortuit.

(2) Durata reducerii timpului normal de munca si categoriile de personal care beneficiaza

de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura,

grupuri de unitati si unitati.

ART.13. - (1) Orele de incepere si terminare a programului vor fi stabilite prin

regulamentul intern.

(2) In toate cazurile in care se dovedeste ca este posibil, cei care angajeaza si sindicatele

vor purta negocieri pentru a fixa orare flexibile de lucru si modalitati de aplicare a

acestora.

(3) Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu afecteaza drepturile prevazute in contractul

colectiv de munca

ART.14. - (1) Orele prestate, la solicitarea angajatorului, peste programul normal de

lucru stabilit in unitate sunt ore suplimentare.

(2) Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor.

(3) Pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor unor calamitati naturale, ale unor

accidente ori ale altor cazuri de forta majora, salariatii au obligatia de a presta munca

suplimentara ceruta de cel care angajeaza

ART.15. - (1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele

30 de zile, dupa efectuarea acesteia.

(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele

prestate peste programul normal de lucru.

ART.16. - (1) Munca prestata in intervalul dintre orele 22 si 6, cu posibilitatea abaterii cu

o ora in plus sau in minus fata de aceste limite, este lucru in timpul noptii.

(2) Durata normala a timpului de munca pentru salariatul in regim de noapte, nu poate

depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maxim 3 luni

calendaristice, cu respectarea prevederilor legale privind repausul saptamanal.

(3) Pentru persoanele al caror program de lucru se desfasoara pe timpul noptii, durata

timpului de munca este mai mica cu o ora decat durata timpului de munca prestata in

timpul zilei, fara diminuarea salariului de baza si a vechimii in munca.

(4) Prevederile alin. 2 nu se aplica salariatilor care lucreaza in locuri de munca cu conditii

deosebite, unde durata timpului de munca este mai mica de 8 ore.

(5) Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa

informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca.

(6) Salariatii care urmeaza sa desfasoare cel putin 3 ore de munca de noapte sunt supusi

unui examen medical gratuit inainte de inceperea activitatii si dupa aceea, periodic.

(7) Conditiile de efectuare a examenului medical si periodicitatea acestuia se stabilesc

prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si

familiei si al ministrului sanatatii.

(8) Salariatii care desfasoara munca de noapte si au probleme de sanatate recunoscute

ca avand legatura cu aceasta vor fi trecuti la o munca de zi pentru care sunt apti.


(9) Tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte.

(10) Femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza nu pot fi obligate sa presteze munca

de noapte.

ART.17. - (1) Salariatii care renunta la concediul legal pentru ingrijirea copilului in varsta

de pana la doi ani beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore

pe zi, fara sa le fie afectate salariul de baza si vechimea in munca. La cererea lor se

poate acorda program decalat, cu alte ore de incepere a programului de lucru, daca

activitatea unitatii permite.

(2) Femeile care au in ingrijire copii de pana la 6 ani pot lucra cu 1/2 norma, daca nu

beneficiaza de cresa sau camin, fara a le fi afectate drepturile ce decurg din calitatea de

salariat. Timpul in care au fost incadrate in aceste conditii se considera, la calculul

vechimii in munca, timp lucrat cu o norma intreaga.

(3) Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide, dispensa pentru consultatii

prenatale in limita a maxim 16 ore pe luna, fara a le fi afectate drepturile salariale.

(4) Salariata in cauza este obligata sa prezinte adeverinta medicala privind efectuarea

controalelor pentru care s-a invoit.

(5) Procedura de aplicare a prevederilor alineatelor precedente se stabileste prin

contractele colective de munca la nivel de unitate.

ART.18. - In durata normala a timpului de munca nu intra timpii consumati cu

echiparea-dezechiparea la inceputul si sfarsitul programului.

CAPITOLUL 3

Sanatatea si securitatea in munca

ART.19. – (1) Partile se obliga sa depuna toate eforturile pentru aplicarea riguroasa a

sistemului institutionalizat prin legislatia in vigoare, in vederea ameliorarii permanente a

conditiilor de munca.

(2) In scopul realizarii obiectivului prevazut la alineatul precedent, partile contractante

vor asigura includerea in contractele colective a masurilor prevazute de Legea nr.


(3) La stabilirea masurilor vizand conditiile de munca, partile implicate vor tine seama de

urmatoarele:

a) masurile incluse in contractul colectiv de munca sa fie de natura sa realizeze cel putin

asigurarea conditiilor de munca la nivelul parametrilor minimali prevazuti in norme; daca

acest lucru nu este posibil la un moment dat, se vor stabili programe pe termen scurt sau

mediu pentru realizare, pana la asigurarea parametrilor minimali salariatii beneficiind de

compensari banesti sau de alta natura;

b) masurile privind ameliorarea conditiilor de munca vor fi stabilite impreuna cu

reprezentantii sindicali, incheindu-se anexe speciale la contractele colective de munca.

(4) Patronatele si sindicatele pot organiza, in comun, la nivelul ramurilor, grupurilor de

unitati si unitatilor, servicii de securitate si sanatate in munca.

ART.20. - (1) Organizarea activitatii prin stabilirea unei structuri organizatorice

rationale, repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca cu precizarea atributiilor si

raspunderilor lor, precum si exercitarea controlului asupra modului de indeplinire a

obligatiilor de serviciu de catre salariati sunt de competenta exclusiva a celor care

angajeaza.

(2) Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati - muncitori, tehnicieni,

ingineri, economisti, cadre de alta specialitate si lucratori din activitatea administrativa

atat pentru cei salarizati in acord, cat si pentru cei salarizati in regie. Normele de munca

se exprima - in functie de caracteristicile procesului de productie sau ale altor activitati ce

se normeaza - sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal,

sfere de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei munci. Normele

de munca se elaboreaza de catre patroni cu acordul organizatiilor sindicale

corespunzatoare.

(3) Normele de munca aprobate de conducatorul unitatii constituie anexa la contractul

colectiv de munca si se fac cunoscute salariatilor cu cel putin 5 zile inainte de aplicare.

ART.21. - (1) Activitatea de normare a muncii se refera la toate categoriile de salariati,

potrivit specificului activitatii fiecareia, si se bazeaza pe tehnicile normarii muncii;

aceasta se desfasoara ca un proces continuu, in permanenta concordanta cu schimbarile

ce au loc in organizarea si nivelul de dotare tehnica a muncii.

(2) In toate situatiile in care normele de munca nu asigura un grad complet de ocupare,

conduc la o solicitare excesiva sau, dupa caz, nu corespund conditiilor pentru care au fost

elaborate, se impune reexaminarea lor. Aceasta poate fi ceruta atat de patron, cat si de

sindicate. In caz de divergenta in ceea ce priveste calitatea normelor de munca se va

recurge la o expertiza tehnica ce va fi stabilita de comun acord. Concluziile expertizei

tehnice sunt obligatorii pentru ambele parti.

(3) Reexaminarea normelor de munca nu va putea conduce la diminuarea salariului de

baza negociat.

(4) Cheltuielile ocazionate de solutionarea divergentelor cu privire la modificarea

normelor de munca vor fi suportate de patroni pentru prima solicitare a sindicatelor.

ART.22. - Angajatorul are obligatia sa asigure permanent conditiile tehnice si

organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca, iar salariatii trebuie sa

realizeze norma de munca sau, dupa caz, sarcinile ce decurg din functia sau postul

detinut.

ART.23. - Locurile de munca se clasifica in locuri de munca normale, locuri de munca cu

conditii deosebite si locuri de munca cu conditii speciale, stabilite potrivit reglementarilor

legale.

ART.24. - (1) Pentru prestarea activitatii in locurile de munca cu conditii grele,

periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, salariatii au dreptul, dupa caz, la

sporuri la salariul de baza, durata redusa a timpului de lucru, alimentatie de intarire a

rezistentei organismului, echipament de protectie gratuit, materiale igienico-sanitare,

concedii suplimentare, prevazute de contractele colective de munca la nivel de ramura,

grupuri de unitati, unitati si institutii; duratele de reducere a varstei pentru pensionare

sunt cele prevazute in lege.

(2) Salariatii incadrati in categoriile prevazute la alin. 1 vor fi supusi obligatoriu unui

examen medical efectuat de medicul de medicina muncii, in conditiile si la termenele ce

se vor stabili prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si institutie.

(3) In cazul in care una sau mai multe din conditiile deosebite se regasesc pentru toti

salariatii unei unitati, unei sectii, unui atelier sau ai unui loc de munca se vor stabili

pentru acestia prin negociere salarii de baza al caror cuantum nu va fi mai mic decat

suma salariului de baza si a sporurilor negociate.

(4) La locurile de munca cu conditii specifice, unde numai o parte dintre salariati lucreaza

in astfel de conditii, acestia vor beneficia de sporuri.

ART.25. - (1) In cazul in care conditiile de munca se normalizeaza, salariatii vor

beneficia pentru refacerea capacitatii de munca inca doua luni, daca au beneficiat

anterior de acestea, de spor pentru nocivitate si alimentatie de protectie a organismului.

(2) De drepturile prevazute la alin. 1 beneficiaza si salariatii care au lucrat cel putin sase

luni in conditiile alin. 1 si isi schimba locul de munca din motive ce nu le sunt imputabile,

daca drepturile de aceeasi natura la noul loc de munca sunt mai mici.

ART.26. - In toate cazurile in care conditiile de munca s-au inrautatit, determinand

reclasificarea locurilor de munca, salariatii vor beneficia de drepturile aferente noii

clasificari incepand cu data schimbarii conditiilor de munca.

ART.27. - (1) Partile sunt de acord ca nici o masura privind sanatatea si securitatea in

munca nu este eficienta daca nu este cunoscuta, insusita si aplicata in mod constient de

salariati.

(2) Angajatorul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea,

testarea si perfectionarea profesionala a salariatilor cu privire la normele de sanatate si

securitate in munca. Prin contractele colective de munca la nivel de unitati se vor

prevedea masuri specifice, periodicitatea, metodologia, obligatiile si raspunderile, precum

si controalele proprii, in conformitate cu dispozitiile Legii 319/2006, reglementarile

elaborate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si cu normele proprii.

Timpul aferent acestor activitati, inclusiv orele de instructaj, se include in timpul de

munca si este salarizat.

(3) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de munca sau a felului muncii,

acesta va fi instruit si testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul sau loc de

munca si la normele privind sanatatea si securitatea in munca, pe care este obligat in

procesul muncii sa le cunoasca si sa le respecte.

(4) In cazurile in care, in procesul muncii, intervin schimbari ce impun aplicarea unor

norme noi de sanatate si securitate in munca, salariatii vor fi instruiti in conditiile

prevazute la alineatul precedent.

ART.28. - (1) Contravaloarea echipamentului de protectie se suporta integral de catre

angajator.

(2) Contravaloarea echipamentului de lucru se suporta potrivit prevederilor legale si celor

din contractele colective de munca de la celelalte niveluri.

(3) In toate cazurile in care, in afara echipamentului de lucru prevazut de lege, patronul

cere o anumita vestimentatie speciala, ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia

se suporta integral de catre angajator.

ART.29 - Prin contractele colective de munca la nivel de unitate sau institutie se vor

stabili parametrii de microclimat care vor fi urmariti la fiecare loc de munca, in vederea

luarii masurilor de protectie a muncii specifice, precum si programele de control al

realizarii masurilor stabilite.

ART.30 - (1) In vederea mentinerii si imbunatatirii conditiilor de desfasurare a

activitatii, patronul va lua urmatoarele masuri de amenajare ergonomica a locului de

munca:

a) asigurarea conditiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibratii, temperatura,

aerisire, umiditate);

b) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca (vestiare, bai, grupuri sanitare,

sali de repaus);

c) diminuarea pana la eliminarea treptata a emisiilor poluante.

(2) Masurile concrete, in sensul prevederilor alin. 1, se stabilesc in contractele colective

de munca din unitati si institutii.

(3) Salariatii sunt obligati sa pastreze in bune conditii amenajarile efectuate de patron, sa

nu le deterioreze si sa nu le descompleteze ori sa sustraga componente ale acestora.

ART.31 (1) Patronul va organiza la angajare si, ulterior, o data pe an, examinarea

medicala a salariatilor, in scopul de a constata daca sunt apti pentru desfasurarea

activitatii in posturile pe care ar urma sa le ocupe sau pe care le ocupa, precum si pentru

prevenirea imbolnavirilor profesionale. Examinarea medicala este gratuita, iar cheltuielile

ocazionate de examinare se vor suporta conform legii. Conditiile concrete urmeaza sa fie

stabilite la nivel de unitate, cu consultarea sindicatelor.

(2) In cazul in care dispozitii legale speciale sau ale contractului colectiv de munca

prevad examinari medicale la termene mai scurte, determinate de conditiile deosebite de

la locurile de munca, se vor aplica aceste prevederi.

(3) Salariatii sunt obligati sa se supuna examenelor medicale in conditiile organizarii

potrivit prevederilor alin. 1. Refuzul salariatului de a se supune examinarilor medicale

constituie abatere disciplinara.

(4) Examinarea medicala a salariatilor la angajare si, ulterior, o data pe an se face de

catre unitatile sanitare de specialitate acreditate de patronat si de Ministerul Sanatatii.

ART.32 - La cererea uneia dintre parti, medicii de medicina muncii si inspectorii de

munca vor fi consultati la modificarea duratei timpului de lucru si la acordarea de

concedii suplimentare.

ART.33 - (1) Partile vor asigura un regim de protectie speciala a a muncii femeilor si a

tinerilor in varsta de pana la 18 ani, cel putin la nivelul drepturilor specifice reglementate

de legislatia muncii si prevederile prezentului contract.

(2) Salariatele gravide, incepand cu luna a V-a de sarcina, precum si cele care alapteaza

nu vor fi repartizate la munca de noapte, nu vor fi chemate la ore suplimentare, nu vor fi

trimise in deplasare si nu vor putea fi detasate decat cu acordul lor.

(3) La solicitarea Comitetului de sanatate si securitate in munca, angajatorul are obligatia

sa evalueze riscurile pe care le presupune locul de munca al salariatei care anunta ca

este insarcinata, precum si al salariatei care alapteaza si sa le informeze cu privire la

acestea.

(4) Alte drepturi specifice sau alte cuantumuri ale drepturilor reglementate de legislatia

muncii pot fi stabilite prin contractele colective de munca de la celelalte niveluri.

ART.34 - Patronul nu va refuza angajarea sau, dupa caz, mentinerea in munca a

persoanelor cu handicap, in cazurile in care acestea sunt apte pentru indeplinirea

obligatiilor de serviciu aferente posturilor existente.

ART.35 - In cazul recomandarilor medicale, patronul va asigura trecerea salariatilor in

alte locuri de munca si, dupa caz, recalificarea acestora, in functie de posibilitatile fiecarei

unitati, care vor fi stabilite impreuna cu sindicatele.

ART.36. - (1) In vederea imbunatatirii conditiilor de munca, in fiecare unitate cu cel

putin 50 de salariati se va constitui un comitet de sanatate si securitate in munca, in

conformitate cu prevederile legale.

(2) Comitetul de sanatate si securitate in munca este constituit din reprezentantii

desemnati de sindicatele reprezentative din unitate, pe de o parte, si angajator sau

reprezentatii sai desemnati, in numar egal cu cel al reprezentatilor lucratorilor, pe de alta

parte.

(3) Reprezentantii in Comitetele de sanatate si securitate in munca desemnati de

sindicatele reprezentative din unitate sau acolo unde acestea nu exista, alesi de catre

salariati, poarta denumirea de lucratori delegati ai salariatilor cu raspunderi specifice in

domeniul sanatatii si securitatii in munca sau lucratori desemnati.

(4) Lucratorii delegati prevazuti la alineatul precedent vor fi alesi pentru un mandat de 2

ani, cu posibilitatea prelungirii. Acestia pot fi retrasi sau inlocuiti in aceleasi conditii in

care au fost desemnati.

(5) Daca inr-o unitate apare un sindicat reprezentativ, lucratorii delegati in Comitetul de

sanatate si securitate in munca vor fi desemnati de acesta.

(6) Timpul de munca afectat activitatii in comitetele de sanatate si securitate in munca se

considera timp de lucru efectiv prestat si va fi prevazut in contractul colectiv de munca la

nivel de unitate.

(7) Activitatea comitetelor de sanatate si securitate in munca se va desfasura in baza

reglementarilor cadru in vigoare si a regulamentelor proprii.

ART.37. - In scopul prevenirii si diminuarii nivelului stresului la locul de munca,

angajatorul impreuna cu semnatarii contractului colectiv de munca vor depune eforturile

necesare in vederea transpunerii la nivelul unitatii, a standardelor de management

pentru gestionarea stresului la locul de munca, astfel:

(1) In ce priveste continutul muncii:

a) la fundamentarea normelor de munca pentru salariati, se va avea in vedere numarul

de ore de munca, stabilite prin lege si contractele colective de munca aplicabile;

b) se va urmari ca nivelul de competenta, aptitudinile si abilitatile salariatilor sa

corespunda cerintelor locului de munca;

c) conditiile locului de munca trebuie sa fie adaptate ergonomic, salariatilor;

d) salariatii vor fi informati si consultati si vor avea la dispozitie toate informatiile

necesare, care sa le permita sa inteleaga care sunt responsabilitatile lor, conform fisei

postului .

(2) In ce priveste controlul asupra muncii efectuate:

a) angajatorul va incuraja salariatul sa-si utilizeze capacitatile si initiativele la locul de

munca;

b) impreuna cu sindicatele sau dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, angajatorul va

stabili un sistem de stimulente pentru ca salariatii sa fie motivati in indeplinirea cat mai

buna a sarcinilor de serviciu.

(3) In ce priveste gestionarea activitatii la locul de munca, prin contractele colective de

munca aplicabile se vor stabili intervalele de timp si modalitatile practice de informare a

salariatilor privind modificarile aparute sau in curs de aparitie, legate de conditiile de

munca.

(4) In ce priveste relatiile de munca, prin grija Comitetului de sanatate si securitate in

Munca si a Comisiei Paritare, se vor analiza informatiile legate de rele practici la locurile

de munca si se vor dispune masuri corective.

CAPITOLUL 4

Salarizarea si alte drepturi banesti

ART.38. (1) Pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul individual de

munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu in bani convenit la incheierea contractului

de munca.

(2) La unitatile producatoare de produse agricole, o parte din salariu se poate plati si in

natura. Plata in natura, stabilita prin negocieri colective in unitati, nu poate depasi 30%

din salariu.

(3) Plata in natura a unei parti din salariu, in conditiile stabilite la art. 160 din Codul

muncii, este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca

aplicabil sau in contractul individual de munca.

(4) Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

ART.39. (1) Formele de organizare a muncii si de salarizare ce se pot aplica sunt

urmatoarele:

a) in regie sau dupa timp;

b) in acord;

c) pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;

d) alte forme specifice unitatii.

(2) Organizarea muncii si salarizarea in acord pot avea loc intr-una din urmatoarele

forme:

a) acord direct;

b) acord progresiv;

c) acord indirect.

(3) Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.

(4) Formele de organizare a muncii si de salarizare ce urmeaza sa se aplice fiecarei

activitati se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau, dupa caz,

institutie.

ART.40. - (1) Se stabilesc urmatorii coeficienti minimi de ierarhizare, pentru urmatoarele

categorii de salariati:

a) muncitori:

1. necalificati = 1,

2. calificati = 1,2;

b) personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:

1. liceala = 1,2

2. postliceala = 1,25;

c) personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:

1. scoala de maistri = 1,3;

2. studii superioare de scurta durata = 1,5;

d) personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii

superioare = 2.

(2) Coeficientii de salarizare de la alin. 1 se aplica la salariul minim negociat pe unitate.

(3) Salarizarea personalului incadrat conform alin. 1 se va stabili tinand cont si de

standardele ocupationale corespunzatoare ocupatiei respective.

(4) Salariul de baza minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 de

ore, in medie, este de 440 lei, adica 2,59 lei/ora, incepand cu 1 ianuarie 2007.

ART.41. - (1) Partile contractante sunt de acord ca in perioada urmatoare sa actioneze

pentru includerea unor sporuri in salariul de baza, care sa reprezinte retributia pentru

munca prestata si conditiile de la locul de munca, astfel incat salariul de baza sa aiba

pondere majoritara in salariu.

(2) Sporurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse in

salariul de baza.

(3) Sporurile minime ce se acorda in conditiile prezentului contract sunt:

a) pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, 10% din salariul

de baza;

b) pentru conditii nocive de munca, 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;

c) pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de sarbatori

legale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite se acorda un spor de

100% din salariul de baza;

d) pentru vechime in munca, minimum 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o

vechime de peste 20 de ani, din salariul de baza;

e) pentru lucrul in timpul noptii, 25% din salariul de baza;

f) pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50% din

salariul de baza al functiei inlocuite; cazurile in care se aplica aceasta prevedere si

cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de

ramura, grupuri de unitati sau unitati.

(4) Sporurile prevazute la alin.3, lit. a) si b) nu se includ in salariul de baza si nu se mai

acorda dupa normalizarea conditiilor de munca in conformitate cu dispozitiile art. 25 din

prezentul contract.

(5) Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati pot fi

negociate si alte categorii de sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi

straine, daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc.).

ART. 42. - (1) Adaosurile la salariul de baza sunt:

a) adaosul de acord;

b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate intr-o proportie de minimum 1,5%

din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;

c) alte adaosuri, convenite la nivelul unitatilor si institutiilor.

(2) Alte venituri sunt:

a) cota-parte din profit ce se repartizeaza salariatilor, care este de pana la 10% in cazul

societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome;

b) tichetele de masa, tichetele cadou, tichetele de cresa, si alte instrumente similare

acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor.

(3) Conditiile de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la fondul de stimulare

din profit sau la fondul de premiere, precum si perioada pentru care se acorda cota de

profit salariatilor, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv

de munca la nivel de unitate si, dupa caz, institutie.

ART.43. – (1) Angajatorul va asigura conditiile necesare realizarii de catre fiecare

salariat a sarcinilor ce ii revin, in cadrul programului zilnic de munca stabilit.

(2) In situatia in care angajatorul nu poate asigura pe durata zilei de lucru, partial sau

total, conditiile necesare realizarii sarcinilor de serviciu, el este obligat sa plateasca

salariatilor salariul de baza pentru timpul cat lucrul a fost intrerupt.

(3) In cazuri exceptionale, cand din motive tehnice sau din alte motive activitatea a fost

intrerupta, salariatii vor primi 75% din salariul de baza individual avut, cu conditia ca

incetarea lucrului sa nu se fi produs din vina lor si daca in tot acest timp au ramas la

dispozitia unitatii. Prin negocieri la nivelul unitatii sau institutiei se va stabili modul

concret de realizare a prevederii de a ramane la dispozitia unitatii, prezenti in incinta

unitatii in asteptarea reluarii activitatii sau la domiciliu, de unde sa poata fi convocati de

unitate.

(4) In cazurile prevazute la alin. 3, salariatii beneficiaza si de celelalte drepturi prevazute

de lege pentru astfel de situatii.

(5) In cazul in care din motive obiective este necesara reducerea sau intreruperea

temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea reluarii ei,

unitatea, cu acordul sindicatelor, poate acorda concediu fara plata.

ART.44. - Plata salariilor se face periodic, la datele ce se stabilesc prin contractul colectiv

de munca la nivelul unitatii sau institutiei.

ART.45. - Salariatii unitatilor trimisi in delegatie in tara sau in strainatate, vor beneficia

de urmatoarele drepturi:

a) decontarea cheltuielilor de transport, asigurare si a costului cazarii, potrivit conditiilor

stabilite prin contractele colective de munca la celelalte niveluri;

b) diurna de deplasare al carei cuantum se stabileste prin negociere la nivel de ramura,

grupuri de unitati sau unitate; nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele

normative ce se aplica la institutiile publice.

ART.46. - Salariatii unitatilor trimisi in detasare beneficiaza de drepturile de delegare

prevazute la art. 45. In cazul in care detasarea depaseste 30 de zile consecutive, in locul

diurnei zilnice se plateste o indemnizatie egala cu 50% din salariul de baza zilnic. Aceasta

indemnizatie se acorda proportional cu numarul de zile ce depaseste durata neintrerupta

de 30 de zile.

ART.47. - Persoanele detasate isi mentin toate drepturile pe care le-au avut la data

detasarii, cu exceptia celor privind igiena si protectia muncii, chiar daca la locul de munca

unde sunt detasate acestea nu se mai regasesc. Daca la locurile de detasare, drepturile

echivalente au niveluri mai mari sau se acorda si alte drepturi, persoanele detasate

beneficiaza de acestea, inclusiv de toate drepturile privind protectia si igiena muncii,

corespunzatoare noului loc de munca.

ART.48. - (1) Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror

obligatii banesti ale unitatii.

(2) In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori

privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante privilegiate, urmand sa fie platite

integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori.

ART.49. - Angajatorii vor tine o evidenta in care sa se mentioneze activitatea

desfasurata in baza contractului individual de munca si drepturile de care salariatii au

beneficiat si le vor elibera dovezi despre acestea.

ART.50. - Salariatii care se pensioneaza pentru limita de varsta primesc o indemnizatie

egala cu cel putin doua salarii de baza avute in luna pensionarii.

ART.51. - In afara de ajutoarele prevazute de lege, la care au dreptul, salariatii vor

beneficia si de urmatoarele ajutoare:

a) in cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei, de cel putin doua salarii medii

lunare pe unitate;

b) daca decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident in legatura

cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel

putin 3 salarii medii pe unitate;

c) un salariu mediu pe unitate, platit de aceasta mamei, pentru nasterea fiecarui copil;

daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu mediu pe

unitate;

d) un salariu mediu pe unitate platit de unitate la decesul sotului sau sotiei ori la decesul

unei rude de gradul I aflate in intretinerea salariatului.

CAPITOLUL 5

Concedii si zile libere

ART.52. - (1) In fiecare saptamana, salariatul are dreptul, de regula, la 2 zile

consecutive de repaus saptamanal.

(2) Repausul saptamanal se acorda, de regula, sambata si duminica.

(3) In cazul in care activitatea de la locul de munca, in zilele de sambata si duminica, nu

poate fi intrerupta, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate se vor stabili

conditiile in care zilele de repaus saptamanal sa fie acordate si in alte zile ale saptamanii

sau cumulat pe o perioada mai mare.

ART.53. - (1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:

- 1 si 2 ianuarie;

- prima si a doua zi de Pasti;

- 1 Mai;

- 1 Decembrie;

- prima si a doua zi de Craciun;

- 2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de

cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand

acestora.

(2) Acordarea zilelor libere se face de catre angajator.

ART. 54. – (1) In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6

ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze in conditiile stabilite prin

contractele colective de munca si/sau regulamentele interne aplicabile.

(2) Repausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute. Repausul pentru

luarea mesei, cu o durata de 15 minute, se include in programul de lucru.

(3) Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de

minute in cazul in care durata zilnica atimpului de munca este mai mare de 4 ore si

jumatate.

ART. 55. - Salariatii pot solicita, in mod justificat, decalarea programului de lucru.

Angajatorul va analiza cererea si va aproba aceasta in functie de posibilitati.

ART.56. - (1) Salariatii au dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna

platit, de minimum 21 de zile lucratoare.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. 1:

a) salariatii care au varsta sub 18 ani au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un

concediu platit de 24 de zile lucratoare;

b) salariatii nou-angajati, pentru primul an de activitate inscris in cartea de munca au

dreptul la un concediu de odihna platit cu o durata minima de 20 de zile lucratoare.

ART.57. - (1) In fiecare an calendaristic, salariatii incadrati in grade de invaliditate au

dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile, iar salariatii

nevazatori cu o durata de 6 zile.

(2) Salariatii care isi desfasoara activitatea in conditii deosebite beneficiaza de concedii

de odihna suplimentare de minimum 3 zile pe an.

ART. 58. Prin contractele colective de munca la celelalte niveluri, se vor stabili criteriile

pe baza carora salariatii sa beneficieze de concedii de odihna anuale si de concedii de

odihna suplimentare mai mari.

ART.59. - (1) Pe durata concediului de odihna, salariatii vor primi o indemnizatie ce

reprezinta media zilnica a veniturilor din ultimele trei luni anterioare lunii in care este

efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.

2) Indemnizatia de concediu nu poate fi mai mica decat salariul de baza, sporul de

vechime si indemnizatia pentru functia de conducere, luate impreuna, corespunzator

numarului de zile de concediu.

(3) Prin contractele colective de munca de la celelalte niveluri se poate stabili ca, in

raport cu posibilitatile economico-financiare ale unitatii, pe langa indemnizatia de

concediu, sa se plateasca si o prima de vacanta.

(4) Indemnizatia de concediu si, dupa caz, prima de vacanta se platesc inainte de

plecarea in concediu.

(5) Orice conventie prin care se renunta total sau in parte la dreptul la concediul de

odihna este interzisa.

ART.60. - (1) Concediul anual de odihna va putea fi fractionat la solicitarea salariatului;

una din fractiuni va trebui sa fie de cel putin 15 zile lucratoare. Cealalta parte va trebui

acordata si luata pana la sfarsitul anului in curs.

(2) Cand din motive neimputabile salariatului acesta nu si-a efectuat integral concediul

de odihna pe anul in curs, restul de concediu se va acorda pana la sfarsitul anului

urmator, in perioada solicitata de salariat.

ART.61. - (1) Salariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite in

familie sau pentru alte situatii, dupa cum urmeaza:

a) casatoria salariatului - 5 zile;

b) casatoria unui copil - 2 zile;

c) nasterea unui copil - 5 zile + 10 zile daca a urmat un curs de puericultura;

d) decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile;

e) decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi;

f) donatorii de sange - conform legii;

g) la schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului in

alta localitate - 5 zile.

(2) Salariatii au dreptul la 30 de zile concediu fara plata, acordat o singura data, pentru

pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma in invatamantul superior. Acest concediu se

poate acorda si fractionat, la cererea salariatului.

(3) Pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concedii fara plata.

ART.62. - (1) In afara concediului legal platit pentru ingrijirea copiilor in varsta de pana

la doi ani, salariata mama poate beneficia de inca un an concediu fara plata.

(2) Pe perioada in care salariata se afla in concediul prevazut la alin. 1, nu i se va putea

desface contractul de munca, iar in postul sau nu vor putea fi angajate alte persoane,

decat cu contract de munca pe durata determinata.

ART.63. - (1) La nivelul unitatii, din fondul pentru cheltuieli sociale constituit conform

prevederilor legale, vor fi suportate cheltuielile pentru reducerea costului biletelor de

tratament si odihna recuperatorie in statiunile balneoclimaterice, in care este inclus si

transportul pe calea ferata (tren personal, clasa a II-a).

(2) In limita acestor fonduri, unitatea va suporta cota-parte din costul biletelor pentru

salariati si membrii lor de familie, in raport cu salariul de baza si in functie de sezon,

potrivit prevederilor cuprinse in anexa nr. 2, cu conditia ca biletele sa fie procurate cu

acordul organizatiilor sindicale si sa prevada efectuarea sejurului intr-o unitate

apartinand sistemului sindical, ministerelor sau unitatilor in cauza.

(3) Pentru alte situatii decat cele prevazute in alineatul precedent, unitatea va suporta

cheltuielile pentru toate biletele procurate cu acordul sindicatului ori daca, in cazul

biletelor de tratament, exista recomandarea expresa a medicului pentru o anumita

statiune care nu apartine sistemului sindical, ministerelor sau unitatii in cauza.

(4) Costul biletelor de tratament se suporta in conformitate cu prevederile legislatiei in

materia asigurarilor de sanatate.

ART.64. - Beneficiarii biletelor de tratament balnear si odihna din institutiile publice vor

suporta o contributie baneasca diferentiata in functie de salariul de baza si de sezon,

contributie calculata conform legii.

ART.65. - Contravaloarea biletelor acordate salariatilor trimisi in statiuni pentru

recuperare in urma unor accidente de munca si tratarea unor boli profesionale se suporta

in conditiile legii, angajatorul efectuand, la nevoie, cheltuieli in avans in acest scop,

urmand sa le recupereze de la asigurator potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

ART.66. - (1) In cazul in care salariata se afla in concediu de maternitate, unitatea va

compensa, pe o anumita perioada, diferenta dintre salariul de baza individual avut si

indemnizatia legala la care are dreptul.

(2) Perioada pe durata careia se acorda compensarea va fi stabilita prin contractele

colective de munca la nivel de unitate, dar nu mai putin de 6 saptamani.

(3) Diferentele de salarii vor fi acordate din fondul de salarii.

ART.67. - In caz de deces al mamei, drepturile ce s-ar fi cuvenit acesteia pentru

cresterea copilului pana la doi ani se vor acorda tatalui, daca acesta are copilul in

ingrijire.

ART.68. - In cazul decesului mamei, tatal copilului, la cererea sa, va beneficia de

concediul fara plata neutilizat de mama, pana la data decesului acesteia, cu drepturile

prevazute la art. 62.

CAPITOLUL 6

Contractul individual de munca

ART.69. – (1) Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o

persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea

unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite

salariu.

(2) In vederea stabilirii concrete a drepturilor si obligatiilor salariatilor, angajarea se face

prin incheierea contractului individual de munca (CIM).

ART.70. - (1) Incheierea CIM se face pe baza conditiilor stabilite de lege, cu respectarea

drepturilor fundamentale ale cetateanului si numai pe criteriul aptitudinilor si competentei

profesionale.

(2) Angajatorul se obliga sa aduca la cunostinta salariatilor posturile disponibile si

conditiile de ocupare a lor.

(3) In cazul in care angajarea se face prin concurs, daca un salariat si o persoana din

afara unitatii obtin aceleasi rezultate, salariatul are prioritate la ocuparea postului.

(4) Salariatul caruia i-a incetat calitatea de pensionar de invaliditate, ca urmare a

redobandirii capacitatii de munca, va fi reintegrat, pe cat posibil, in functia avuta la data

pierderii capacitatii de munca.

(5) Prevederile alin. 1 si 2 se aplica si pentru salariatii institutiilor bugetare.

ART.71. - (1) Incheierea CIM se va face pe perioada nedeterminata. Daca salariatul

solicita asistenta din partea organizatiei sindicale, aceasta se poate acorda.

(2) Contractele individuale de munca se pot incheia si pe durata determinata, in cazurile

si in conditiile prevazute de lege.

(3) CIM va cuprinde cel putin clauzele prevazute in anexa nr. 3.

(4) Contractele individuale de munca se incheie in scris, cate un exemplar pentru fiecare

parte, prin grija celui care angajeaza.

ART.72. - (1) CIM se poate modifica in ceea ce priveste felul muncii, locul muncii si

drepturile salariale prin acordul partilor sau din initiativa uneia dintre parti in cazurile

prevazute de Codul muncii.

(2) Refuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul muncii,

locul muncii sau drepturile salariale nu da dreptul celui care angajeaza de a proceda la

desfacerea unilaterala a CIM pentru acest motiv.

(3) Delegarea si detasarea salariatilor se fac in conditiile prevazute de lege, cu drepturile

prevazute in prezentul contract.

ART.73. - Executarea CIM se suspenda in cazurile prevazute de lege in mod expres,

precum si pe perioada exercitarii unei functii eligibile remunerate de organizatia in care

salariatul isi desfasoara activitatea pe timpul mandatului.

ART.74. - (1) Incetarea CIM poate avea loc - in conditiile prevazute de lege - printr-unul

din urmatoarele moduri:

a) de drept;

b) ca urmare a conventiei partilor, la data convenita de acestea;

c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si conditiile limitative

prevazute de lege.

(2) In cazurile in care unitatea este obligata, potrivit legii, sa acorde un preaviz la

desfacerea contractului de munca, durata preavizului va fi de 20 de zile lucratoare.

(3) In perioada preavizului, salariatii au dreptul sa absenteze patru ore pe zi de la

programul unitatii, pentru a-si cauta un loc de munca, fara ca aceasta sa afecteze salariul

si celelalte drepturi. Orele absentate se pot acorda prin cumul, in conditiile stabilite de

angajator.

ART.75. (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o sanctiune nu poate fi dispusa mai

inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.

(2) Pentru cercetarea abaterii disciplinare si propunerea sanctiunii, angajatorul constituie

o comisie. Din comisie va face parte fara drept de vot, in calitate de observator, si un

reprezentant al organizatiei sindicale al carui membru este salariatul cercetat.

(3) Comisia il va convoca in scris pe salariatul cercetat, cu cel putin 5 zile lucratoare

inainte. Convocarea va indica cel putin motivul, data, ora si locul intrevederii.

(4) In cadrul cercetarii se vor stabili faptele si urmarile acestora, imprejurarile in care au

fost savarsite, precum si orice date concludente dupa care sa se poata stabili existenta

sau inexistenta vinovatiei. Ascultarea si verificarea apararilor salariatului cercetat sunt

obligatorii.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright