Reglementarea actuala a instituit conditii speciale pentru adoptiile internationale, in primul rand, pentru a alinia legislatia nationala conventiilor internationale la care Romania este parte[1], dar si pentru a se putea urmari evolutia copiilor romani adoptati in strainatate si a se impiedica traficul cu copii.

Adoptia internationala vizeaza doua situatii, si anume:

- adoptarea unui copil cu domiciliul in Romania de catre o persoana sau familie cu domiciliul in strainatate, caz in care se aplica dispozitiile Legii nr. 273/2004, ce vor fi analizate in continuare;

- adoptarea unui copil cu domiciliul in strainatate de catre o persoana sau o fami­lie cu domiciliul in Romania, situatie in care procedura adoptiei cade sub incidenta Legii nr. 105/1992.

Adoptarea unui copil – cu domiciliul in Romania – de catre o persoana sau o fami­lie cu domiciliul in strainatate presupune indeplinirea unei proceduri in care se cuprind, pe langa conditiile generale de fond si de forma, necesare pentru orice adop­tie nationala, si anumite cerinte speciale.

1. Cerinte de fond

In afara conditiilor generale privind capacitatea, consimtamantul, diferenta de varsta sau lipsa rudeniei etc., pentru adoptiile internationale, Oficiul Roman pentru Adoptii si apoi instanta judecatoreasca trebuie sa verifice si daca:

a) adoptatorul sau unul dintre sotii din familia adoptatoare care domiciliaza in strai­na­tate este bunicul copilului pentru care a fost incuviintata deschiderea proce­durii adoptiei;

b) exista alte solicitari de adoptie din partea rudelor copilului pana la gradul IV, cu domiciliul in Romania. Asupra acestui aspect, directia de la domiciliul copilului va intocmi un raport care va fi analizat de instanta judecatoreasca, sesizata cu cererea de incuviintare a adoptiei;

c) adoptatorul sau familia adoptatoare indeplineste conditiile de eligibilitate pentru adoptie si este apt sa adopte in conformitate cu legislatia aplicabila in statul primitor si a beneficiat de consilierea necesara in vederea adoptiei in statul primitor; este asigurata urmarirea evolutiei copilului dupa adoptie pe o perioada de cel putin 2 ani; sunt asigurate servicii postadoptie pentru copil si familie in statul primitor.

Indeplinirea de catre adoptator a acestor conditii se atesta de autoritatea centrala competenta din statul primitor sau de organizatiile sale acreditate si auto­rizate in conditiile legii[2].

Numai dupa ce se face dovada acestor atestate, cererea adoptatorului este luata in evidenta de Oficiul Roman pentru Adoptii.

2. Cerinte de forma

Cererile de adoptie, formulate de adoptatorii cu domiciliul in strainatate, se trans­mit Oficiului, prin intermediul autoritatii straine competente si trebuie insotite de urmatoarele documente:

‑ un raport intocmit de autoritatile competente din statul primitor, cuprinzand infor­matii cu privire la identitatea persoanelor care doresc sa adopte, capacitatea si aptitudinea lor de a adopta, situatia lor personala, familiala, materiala si medicala, mediul social, motivele care ii determina sa adopte un copil din Romania, precum si cu privire la copiii pe care ar putea sa‑i primeasca spre adoptie; concluziile raportului vor fi sustinute prin documentele eliberate de autoritatile competente din statul primitor;

‑ certificatele de nastere si casatorie si actele de identitate ale persoanelor care doresc sa adopte, in copie legalizata si insotite de traducerea lor legalizata in limba romana;

‑ cazierele judiciare ale persoanelor care doresc sa adopte;

‑ raport medical intocmit separat pentru fiecare adoptator;

‑ actul din care sa rezulte ca exista garantia ca adoptatul are posibilitatea sa intre si sa locuiasca permanent in statul primitor.

Documentele prevazute mai sus vor fi prezentate in original si insotite de tradu­cerea legalizata in limba romana.

3. Procedura si efectele adoptiei internationale

Cererea de incuviintare a adoptiei, insotita de documentele indicate anterior, se inainteaza instantei judecatoresti de catre Oficiul Roman pentru Adoptii.

Oficiul are obligatia de a se asigura ca adoptatul va beneficia in tara straina de garantiile si normele echivalente acelora existente in cazul unei adoptii nationale; la pronuntarea asupra cererii de incuviintare a adoptiei, instanta judecatoreasca va avea in vedere si documentul care atesta indeplinirea acestei obligatii.

Dispozitiile procedurale incidente in cazul adoptiei interne se aplica in mod cores­­punzator. In plus, in cadrul procesului va fi citat si Oficiul Roman pentru Adoptii.

Eseu: Politica regionala a Uniunii Europene - oportunitati pentru Romania Referat: Dezvoltarea autosustinuta a comunitatii prin identificarea si utilizarea eficienta a resurselor

Efectele adoptiei internationale sunt identice cu cele ale adoptiei nationale si vizeaza numele, domiciliul si locuinta adoptatului, obligatia de intretinere, vocatia succesorala si cetatenia adoptatului.

Articolul 50 alin. (5) din lege prevede ca efectele adoptiei internationale si cele ale anularii adoptiei internationale asupra cetateniei adoptatului sunt prevazute in Legea cetate­niei romane nr. 21/1991, republicata.

Pe baza hotararii judecatoresti irevocabile de incuviintare a adoptiei, Oficiul elibe­reaza, in termen de 3 zile de la data comunicarii acesteia, un certificat care atesta ca adoptia este conforma cu normele Conventiei de la Haga.

Deplasarea adoptatului din Romania in statul de domiciliu al adoptatorului sau al familiei adoptatoare este posibila numai atunci cand hotararea de incuviintare a adoptiei este irevocabila. Adoptatul se deplaseaza numai insotit de adoptator sau de familia adoptatoare, in conditii de siguranta corespunzatoare nevoilor adoptatului.

Oficiul are obligatia sa urmareasca evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si parintele sau parintii sai adoptivi cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei, prin intermediul autoritatii centrale competente sau al organizatiei acreditate ori autorizate din statul de domiciliu al parintilor adoptivi.

In scopul indeplinirii obligatiei prevazute mai sus, Oficiul trebuie sa solicite trans­­miterea de rapoarte trimestriale autoritatii centrale competente sau organizatiei acreditate si autorizate din statul primitor.

In cazul in care, ulterior adoptiei internationale, adoptatorul sau familia adopta­toare isi stabileste domiciliul in Romania, urmarirea evolutiei copilului cade in sarcina directiei in a carei raza teritoriala adoptatul isi are domiciliul.

TEST DE EVALUARE

1. Care este cel mai important efect al adoptiei?
2. Enumerati cel putin doua cazuri de nulitate absoluta a adoptiei.
3. In ce situatii este posibila desfacerea adoptiei?
4. Ce conditii de fond trebuie sa indeplineasca adoptia internationala?

RASPUNSURI :

Cel mai important efect al adoptiei este nasterea rudeniei civile.Rudenia civila este legatura pe care legea o stabileste intre persoane determinate, ca urmare a adoptiei. Articolul 50 alin. (2) din lege prevede ca prin adoptie se stabilesc filiatia intre adoptat si cel care adopta si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.

Nulitatea absoluta a adoptiei  intervine in urmatoarele cazuri: lipsa consimtamantului parintilor firesti, al adoptatorului si al adoptatului mai mare de 10 ani, in cazul adoptiei multiple, cand este adoptata o persoana majora ce nu a fost crescuta de adoptator, cand adoptatorul nu are capacitate de exercitiu deplina sau nu se respecta diferenta legala de varsta de 18 ani, rudenia in grad prohibit ( intre frati si intre parinti si copii), adoptia intre soti sau adoptia a doi soti si incalcarea scopului adoptiei.

Conform art. 55 coroborat cu art. 7 alin. (3) lit. a) din lege, desfacerea adoptiei intervine intr‑un singur caz, anume atunci cand adoptatorul sau parintii adoptatori au decedat si s‑a incuviintat o noua adoptie. In aceasta situatie, adoptia anterioara se considera desfacuta pe data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de incu­viin­tare a noii adoptii. In legislatia anterioara, desfacerea adoptiei era conceputa ca o sanctiune ce facea sa inceteze, pentru viitor, adoptia, intrucat mentinerea ei nu mai corespundea intereselor adoptatului. Astazi, in nici un caz nu se poate desface adoptia pentru atitudinea abuziva a adoptatorilor, acestia vor fi sanctionati ca si parintii, cu decaderea din drepturile parintesti sau cu sanctiuni contraventionale sau penale.

4. In afara conditiilor generale privind capacitatea, consimtamantul, diferenta de varsta sau lipsa rudeniei etc., pentru adoptiile internationale, Oficiul Roman pentru Adoptii si apoi instanta judecatoreasca trebuie sa verifice si daca:

a) adoptatorul sau unul dintre sotii din familia adoptatoare care domiciliaza in strai­na­tate este bunicul copilului pentru care a fost incuviintata deschiderea proce­durii adoptiei;

b) exista alte solicitari de adoptie din partea rudelor copilului pana la gradul IV, cu domiciliul in Romania. Asupra acestui aspect, directia de la domiciliul copilului va intocmi un raport care va fi analizat de instanta judecatoreasca, sesizata cu cererea de incuviintare a adoptiei;

c) adoptatorul sau familia adoptatoare indeplineste conditiile de eligibilitate pentru adoptie si este apt sa adopte in conformitate cu legislatia aplicabila in statul primitor si a beneficiat de consilierea necesara in vederea adoptiei in statul primitor; este asigurata urmarirea evolutiei copilului dupa adoptie pe o perioada de cel putin 2 ani; sunt asigurate servicii postadoptie pentru copil si familie in statul primitor.

BIBLIOGRAFIE MINIMALA:

1. Al. Bacaci, V. Dumitrache, C. Hageanu, Dreptul familiei, editia a V a, Editura CH Beck, Bucuresti, 2005 Capitolul Adoptia;

2.A.Filipescu, I.P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editia a VII a, Editura CH BECK, Bucuresti, Capitolele corespunzatoare;

3.Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale incheiata la Haga la 23 mai 1993 si ratificata de Romania prin Legea nr.84/1994 ( M. Of. nr.298/21.10.1994).