Izvoarele dreptului feudal

IZVOARELE DREPTULUI FEUDAL

Izvoarele dreptului feudal precum si cele istorice sunt de doua feluri: scrise si nescrise.Dreptul feudal romanesc s-a bazat pe norme nescrise,aceste norme reglementau activitatea comunitatilor umane.Normele erau pastrate si transmise din generatie in generatie.In cele ce urmeaza voi analiza izvoarele scrise.

Izvoarele scrise erau inspirate din legislatia imperiului bizantin(Moldova si Tara Romaneasca).Imperiul bizantin oferea la inceputul Evului Mediu ca model legislativ,modelul cel mai evoluat a perioadei medieval.Aceste norme byzantine erau preluate din spatiul romanesc.Legile byzantine care au patruns in spatiul orthodox moldo-european erau atat laice cat si religioase.Colectiile de coduri bisericesti si laice erau scrise in slavona.Monocanoanele (monos-lege laica,canon-norma religioasa)mai erau numite si pravile.(Pravila de la Govora din sec.XV-cod de legi).

Incepand din sec XV-XVI apar si coduri intr-o limba straveche,slava veche.Din a doua jumatate a Evului Mediu s-a luat initiativa publicarii  unor coduri in limba romana.

Crearea unor sinteze a normelor nescrise au fost sintetizate dandu-le o forma incat sa fie intelese.Aceasta initiative a aratat importanta cutumei.

In 1646 apare cel mai important cod de lege a Evului Mediu Romanesc.1643-1653 Vasile Lupu,Iasi la tipografia "Manastirea Trei Ierarhi".Varlaam a coordonat aparitia cartii intitulata "carte romaneasca de invatatura".Reuseste sa reuneasca in continut tot ceea ce inseamna norma dreptului.Aceste cod se adresa atat domeniului civil cat si domeniului penal.Era foarte bine struucturat,impartit in subcapitole ce reglementau diferite domenii de activitate.

Cauzele subsecvente sunt acelea intervenite dupa incheierea valabila a actului. Intra in aceasta categorie rezolutiunea contractelor sinalagmatice si caducitatea legatelor.

3. Cauze de ineficacitate temporara si cauze de ineficacitate definitiva

In functie de caracterul temporar sau definitv al ineficacitatii, avem, cauze de ineficacitate temporara si cauze de ineficacitate definitiva.

Sunt cauze de ineficacitate temporara: termenul suspensiv si conditia suspensiva, deoarece actul nu isi produce efectele decat pana in momentul indeplinirii evenimentului viitor si cert sau a evenimentului viitor si incert,

Sunt cauze de ineficacitate definitiva nulitatea, rezolutiunea, caducitatea legatelor, etc.

4. Cauze de ineficacitate retroactiva si cauze de ineficacitate
neretroactive

Aceasta diviziune a cauzelor de ineficacitate are la baza modul in care opereaza in timp cauzele ce nimicesc efectele actelor juridice,

Cauzele care desfiinteaza efectele, actului juridic atat ex nune, cat si ex tune sunt cauze de ineficacitate retroactiva. Fac parte din aceasta categorie nulitatea, rezolutiunea si conditia rezolutorie,

Cele care nimicesc efectele actului juridic numai ex nune sunt cauze de ineficacitate neretroactiva, Rezilierea este o cauza de ineficacitate neretroactiva.

Aceasta clasificare nu trebuie absolutizata. Apartenenta unei cauze de ineficacitate la una sau cealalta dintre categorii nu inseamna ca o cauza de ineficacitate de obiecei retroactiva nu poate opera cateodata numai pentru viitor sau o cauza de ineficacitate de regula neretroactiva nu poate paraliza orice efect al actului juridic.

5. Cauze voluntare si cauze nevoluntare.

Sunt voluntare acele cauze care opereaza exclusiv prin vointa autorului sau a autorilor actului. Constituie cauze voulntare revocarea unilaterala sau prin vointa partilor a conventiilor si caducitatea legatelor datorita reuntarii legatarului.

Sunt nevoluntare acelea care impiedica, limiteaza sau tulbura producerea normala a efectelor actelor juridice ca urmare a interventiei unui factor care numai depinde de vointa partilor, fie pentru ca opereaza independent ori chiar impotriva vointei partilor, fie pentru ca necesita pronuntarea unei hotarari judecatoresti. Predecesul legatarului, fapt care aduce caducitatea legatului si deci ineficacitatea sa, independent de vointa testatorului si rezolutiunea care trebuie pronuntata de justitie, reprezinta cauze nevoluntare de ineficacitate.

6. Alta clasificare

Cauze de ineficacitate care au caracter de sanctiune, implicand de cele mai multe ori o culpa a partii sau a partilor cum ar fi de exemplu: nulitatea si rezolutiunea.

Cauze de ineficacitate care nu au caracter de sanctiune si care survin independent de culpa partilor cum ar fi caducitatea.

Sectiunea a III-a Principalele cauze de ineficacitate

ale actelor juridice civile

1. Enuntare

Principalele cauze de ineficacitate ale actelor juridice civile evidentiate in literatura de specialitate si retinute in practica judiciara sunt: rezolutiunea, rezilierea revocarea, caducitatea si nulitatea'.

2. Rezolutiunea

In conformitate cu art. 1021 C.civ., daca una din partile contractului sinalagmatic nu executa prestatiile la care s-a obligat cealalta parte este indrituita sa ceara instantei de judecata obligarea la executare in temeiul art. 969 C.civ. sau rezolutiunea contractului.

Rezolutiunea consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu titlu de sanctiune, la cererea unei din parti ai motivul ca cealalta parte nu si-a executat culpabil obligatiile sale³.

In Codul civil roman, rezolutiunea este fondata pe ideea de conditie rezolutorie, Acest lucru reiese cu claritate din disp. art. 1020 C.civ.: "conditia rezolutorie este subanteleasa intotdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau'.

Consideram ca fundamentarea rezolutiunii pe ideea de conditie rezolutorie este inexacta, deoarece conditia rezolutorie isi produce de drept efectele, ui timp ce rezolutiunea se dispune de catre instanta (art. 1021 C.civ.).

Rezolutiunea trebuie privita ca o sanctiune⁴ cu caracter reparator, specifica contractelor sinalagmatice. Acest caracter al rezolutiunii nu trebuie inlaturat nici in cazul rezolutiunii conventionale.

Asemanarile dintre rezolutiune si nulitate rezida in aceea ca ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil; rezolutiunea ca ti nulitatea desfiinteaza actul juridic cu efect retroactiv (ex tune); ambele sunt in principiu judiciare, presupunand o hotarare a organului de jurisdictie competent.

Intre rezolutiune si nulitate exista si unele deosebiri:

a). sub aspectul domeniului de aplicare: pe cand nulitatea se aplica tuturor categoriilor de acte juridice, rezolutiunea se aplica doar contractelor sinalagniatice^J;

b). sub aspectul cazurilor care le determina: nulitatea intervine pentru nerespectarea unor conditii de valabilitate, pe cand rezolutiunea se datoreaza neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre una din partile contractului smalagmatic cand cealalta parte si-a executat obligatiile sale; sub aspectul datei cauzelor: cauzele nulitatii exista la incheierea actului juridic (originare), pe cand cauzele rezolutiunii sunt necesarmente ulterioare incheierii contractului (subsecvente);

d). deosebire de ipotezei nulitatea presupune un act nevalabil incheiat, pe cand rezolutiunea presupune un contract valabil incheiat. Nulitatea se analizeaza pe taramul incheierii actului, rezolutiunea se analizeaza pe taramul executarii contractului;

e). sub aspectul rolului instantei: in cazul in care sunt indeplinite conditiile sale, nulitatea trebuie aplicata, instanta neputand aprecia daca este sau nu cazul sa o aplice in functie de culpa sau lipsa culpei autorului (autorilor) actului, pe cand in cazul rezolutiunii, instanta poate, chiar daca sunt intrunite conditiile de a opera rezolutiunea, sa oblige l

Notiunea de infractiune aparea sub denumirea de "vina"iar pedeapsa sub numele de "certare".Cea mai grava infractiunea era: tradarea,hiclenia,complotul,crima,cea mai condamnabila era pariciul(uciderea parintilor),uciderea solilor,sodomia(homosexualitatea).Aspectele ce scuteau pedepsele erau: nebunia,betia,dragostea,ordinal superiorului,pincipiul legitimei aparari,tentativa.Biserica ortodoxa avea o preocupare asupra acestor legi,considera a fi un blestem.

In Transilvania exista o varietate mai mare deoarece influenta modului Occidental era mult mai directa.Decretele reprezinta actele oficiale care incercau sa structureze activitatea cotidiana.

Fiecare viitor sef al statului prelua o parte din decretele celuilalt,erau editate in limba latina.Statutele erau izvoare oficiale ce erau utilizate in practica de zi cu zi privind administrarea comunitatilor umane.In 1437 in Transilvania sistemul juridic a fost influentat ca mod de organizare a principiului "celor 3 natiuni"(maghiari,secui,sasi).Acest principiu a fost baza administrarii Transilvaniei pana in sec XIX populatia romaneasca fiind exclusa de la exercitarea drepturilor publice.

Desi ortodoxia era exclusa totusi singurul loc din Europa unde atat catolicismul cat si protestantismul erau considerate religii acceptate.Cele mai importante legi ce au guvernat Transilvania medieval au fost sintetizate in doua colectii "Compilate" si "Aprobate".Din sec XVIII in spatiul moldo-munteam asistam la o reconsiderare a izvoarelor scrise intr-un sesn de modernizare.