Dreptul comertului international grile

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL GRILE

1.     Raporturile juridice de comert international se stabilesc intre

a.     persoane fizice si persoane juridice

b.    persoane fizice

c.     persoane juridice

2.     In organizarea si desfasurarea relatiilor comerciale internationale statul are calitate:

a.     de subiect de drept international

b.    de subiect de drept privat.

c.     ambele variante sunt corecte

3.     Pozitia participantilor, in functie de situatia concreta, in organizarea si desfasurarea relatiilor comerciale, poate fi:

a.     egalitate juridica

b.    subordonare

c.     ambele variante sunt corecte

4.     Obiectul dreptului comertului international este continutul din raporturile juridice care au caracter:

a.     comercial si un caracter international.

b.    caracter comercial

c.     caracter international

5.     Determinarea notiunii de comercialitate presupune urmatoarele conceptii specifice si anume: 

a.     conceptia subiectiva 

b.    conceptia obiectiva

c.     ambele variante sunt corecte

6.     Notiunea de acte sau fapte de comert se definesc prin

a.     acceptiune de negot juridic

b.    acceptiunea de negot juridic si de operatiune comerciala.

c.     acceptiune de operatiune comerciala

7.     Criteriile pentru calificarea actelor si faptelor de comert sunt:

a.     criteriul circulatiei, criteriul intreprinderii si criteriul speculatiei

b.    criteriul circulatiei, criteriul disputei si criteriul speculatiei

c.     criteriul circulatiei, criteriul intreprinderii si criteriul folosintei

8.     Actele si faptele de comert obiective sunt considerate comerciale prin:

a.     prin prezumtia lor

b.    prin natura lor

c.     nici una din variante nu este corecta

9.     Actele si faptele de comert subiective sunt considerate comerciale prin:

a.     prin natura lor

b.    prin prezumtia lor

c.     nici una din variante nu este corecta

10.  Principiile fundamentale ale Dreptului Comertului International sunt:

a.     libertatii comertului, concurentei loiale, libertatii conventiilor

b.    concurentei loiale, libertatii conventiilor

c.     libertatii comertului, libertatii conventiilor

11.  Functiile definitorii ale concurentei loiale sunt:

a.     garantia economiei de piata si facilitarea liberei circulatii a marfurilor si serviicilor

b.    stimulare a initiativei participantilor la activitatea de comert international

c.     ambele variante sunt corecte

12.  Principiul libertatii comertului international reprezinta:

a.     o cerinta fundamentala care sa asigure participarea activa si neingradita la schimburile internationale de marfuri si sericii

b.    da expresie si faciliteaza existenta economiei de piata

c.     ambele variante sunt corecte

13.  Ce reprezinta principiul lex voluntatis:

a.     implica egalitatea legislatiilor nationale, deoarece nu exista o lege care sa fie aplicata obligatoriu sau sa nu poata fi alicata

b.    contribuie la uniformizarea solutiilor conflictuale in materia contractelor

c.     ambele variante sunt corecte

14.  Clasificare participantilor la raporturile juridice comert international se face functie de:

a.     aparteneta la ordinea juridica nationala sau internationala

b.    persoane fizice sau persoane juridice

c.     nici una din variante nu este corecta

15.  Calitatea participantul la raportul juridic internatioal, subiect de drept intern, se determina in conformitate cu:

a.     legislatia fiecarui stat

b.    principiile de drept international

c.     nici una din variante nu este corecta

16.  Printre participantii la raportul juridic internatioal, subiect de drept international, se numara:

a.     Statele si Organizatiile Internationale Guvernamentale

b.    Organizatiile Internationale Guvernamentale si Companiile Nationale

c.     nici una din variante nu este corecta

17.  Capacitatea juridica a Organizatiilor Internationale Guvernamentale poate fi:

a.     capacitate juridica internationala si capacitate juridica de drept intern

b.    numai capacitate juridica internationala

c.     numai capacitate juridica de drept intern

18.  Extinderea activitatii societatilor comerciale se poate realiza prin urmatoarele forme:

a.     filiala, sucursala, reprezentanta

b.    sucursala, reprezentanta

c.     numai filiala

19.  Nationalitatea filialei este determinata de:

a.     nationalitatea societatii fondatoare

b.    nationalitatea tarii unde isi are sediul

c.     nici una din variante nu este corecta

20.  In cazul in care o societate straina deschide mai multe sucursale in Romania, documentele de constituire si alte acte necesare pentru inmatricularea societatii se dupun:

a.     numai pentru una dintre societati

b.    pentru fiecare societate

c.     nici una din variante nu este corecta

21.  Trasaturile care individualizeaza reprezentanta unei societati comerciale straine, in tara noastra sunt:

a.     are personalitate juridica, nu dispune de capital propriu, actioneaza numai in calitate de intermediar

b.    nu are personalitate juridica, nu dispune de capital propriu, actioneaza numai in calitate de intermediar

c.     are personalitate juridica, dispune de capital propriu, actioneaza si in calitate de intermediar

22.  Conceptiile referitoare la natura juridica a arbitrajului comercial international sunt:

a.     conceptia contractuala, conceptia jurisdictionala

b.    concetia contractuala, conceptia mixta

c.     conceptia contractuala, conceptia jurisdictionala, conceptia mixta

23.  In acceptiunea conceptiei contractuale, hotararea arbitrara:

a.    

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

are autoritate de lucru judecat

b.    nu are autoritate de lucru judecat

c.     are putere executorie

24.  In acceptiunea conceptiei jurisdictionale a arbitrajului, aducerea la indeplinire a solutiei pronuntate de arbitru se poate face:

a.     cu concursul fortei de constrangere a statului

b.    fara concursul fortei de constrangere a statului

c.     nici una din variante nu este corecta

25.  Caracterele generale semnificative ale arbitrajului comercial international sunt:

a.     arbitral, comercial, international

b.    arbitral, international

c.     comercial, international

26.  Printre principalele forme de arbitraj se numara:

a.     arbitrajul ad - hoc

b.    arbitrajul institutional (institutionalizat)

c.     ambele variante sunt corecte

27.  Notele comune ale arbitrajului institutionalizat se refera la:

a.     caracterul de permenenta si continuitate a acestei forme de jurisdictie

b.    existenta unui regulament propriu de organizare si functionare si stabilirea unor reguli de procedura proprii privind solutionarea litigiilor cu care este investita instanta arbitrala

c.     ambele variante sunt corecte

28.  Printre caracteristicile arbitrajului de echitate se numara si:

a.     caracterul definitiv al solutiei

b.    obligatia arbitrului de a aplica normele legale de drept materiale

c.     independenta procedurala nelimitata

29.  Conventia de arbitraj desemneaza:

a.     acordul partilor contractului de comert international de a supune litigiul aparut intre ele in legatura cu executarea acelui contract arbitrajului.

b.    conventia de arbitraj se poate prezenta sub forma clauzei compromisorii si sub forma compromisului.

c.     nici una din variante nu este corecta

30.  Functiile clauzei compromisorii:

a.     produce efecte obligatorii pentru parti; inlatura competenta instantelor judecatoresti ordinare; confera arbitrilor puteri cu privire la solutionarea litigiului dintre partile contractante, permite organizarea unei proceduri care sa conduca, in conditii de eficienta optima, la pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortata.

b.    nu produce efecte obligatorii pentru parti; inlatura competenta instantelor judecatoresti ordinare;nu confera arbitrilor puteri cu privire la solutionarea litigiului dintre partile contractante; permite organizarea unei proceduri care sa conduca, in conditii de eficienta optima, la pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortata.

c.     produce efecte obligatorii pentru parti; inlatura competenta instantelor judecatoresti ordinare; nu confera arbitrilor puteri cu privire la solutionarea litigiului dintre partile contractante; permite organizarea unei proceduri care sa conduca, in conditii de eficienta optima, la pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortata.

31.  Legea romana prevede pentru valabilitatea conventiei de arbitraj ca aceastasa fie redactata in forma scrisa, cerinta care poate fi indeplinita atat in cazul in care conventia de arbitraj este constanta:

a.     printr-un inscris unic

b.    realizata printr-un schimb de scrisori, telegrame, fax.

c.     ambele variante sunt corecte

32.  Printre conditiile compromisului se numara:

a.     compromisul sa se refere la un litigiu existent

b.    sa exprime vointa partilor ca litigiul sa fie supus psre solutionarea arbitrajului

c.     ambele variante sunt corecte

33.  Contractul de comert international:

a.     este acordul de vointa realizat intre doi sau mai multi participanti la comertul international din state diferite in scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice de comert international;

b.    constituie una din cele mai importante institutii juridice ale dreptului comertului international si indeplineste rolul de instrument juridic primordial de infaptuire a schimburilor economice si comerciale internationale.

c.     ambele variante sunt corecte

34.  Din sfera contractului de comert international fac parte urmatoarele:

a.     vanzarea - cumpararea internationala; mandatul comercial international; comisionul international; transportul international de marfuri si de persoane; asigurarile internationale;

b.    cuprinde orice contract comercial convenit in raporturile cu strainatatea sau cu pietele externe.

c.     ambele variante sunt corecte

35.  Caracterele juridice prin care multitudinea contractelor de comert international isi exprima specificitatea in raport cu contractele reglementate de dreptul comun sunt:

a.     sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte sinalagmatice perfecte; sunt contracte comutative; sunt contracte consensuale; sunt acte sau fapte de comert.

b.    sunt contracte cu titlu oneros;  sunt contracte sinalagmatice perfecte; sunt contracte comutative; sunt contracte consensuale;

c.     sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte comutative; sunt contracte consensuale.

36.  Contractul de comert international comporta urmatoarele elemente:

a.     capacitatea partilor; consimtamantul partilor; cauza

b.    capacitatea partilor; consimtamantul partilor; obiectul; cauza

c.     capacitatea partilor; consimtamantul partilor; obiectul;

37.  Contractele de comert international reprezinta:

a.     un rezultat al manifestarilor de vointa concordante exteriorizate a acelor participanti, facute in scopul stabilirii unor legaturi juridice

b.    o expresie juridica a realitatilor economice existente in comertul international

c.     instrumentele juridice prin care participantii la comertul international isi pun in valoare initiativele

38.  Perfectarea contractului de comert international comporta, in general, anumite demersuri, dupa cum urmeaza:

a.     demersuri exploratori; initierea dialogului contractual; desfasurarea dialogului contractual

b.    demersuri exploratori; initierea dialogului contractual; negocierea

c.     nici una din variantele de mai sus

39.  Care sunt demersurile precontractuale pe care le comporta un contract de comert international:

a.     demersurile exploratorii

b.    dialogul contractual

c.     nici una din variante nu este corecta

40.  Formarea unui contract de comert international reprezinta:

a.     importanta majora pentru desfasurarea comertului international in conditii optime

b.    executarea contractului in armonie cu finalitatile urmarite de parti

c.     nici una din variante nu este corecta

41.  Precizati care sunt instrumentele juridice necesare desfasurarii dialogului contractual:

a.     oferta ferma

b.    comanda

c.     ambele variante sunt corecte

42.  Care este premisa esentiala a tratativelor in cazul dialogului contractual:

a.     mentinerea dialogului deschis al comunicarii

b.    consensul partilor prin care se explica asentimentul lor de a se lega juridiceste

c.     coexistenta actelor volitionale

43.  Prin concesie se intelege:

a.     solutia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce in scopul deblocarii tratativelor si a fa­cilitarii perfectarii contractului.

b.    este renuntarea unilaterala de catre unul din partenerii de tratative la una sau la unele din conditiile formulate pentru inlesnirea realizarii acordului.

c.     mijlocul utilizat de catre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative sa accepte conditiile de con­tractare oferite

44.  Prin compromis se intelege:

a.     este renuntarea unilaterala de catre unul din partenerii de tratative la una sau la unele din conditiile formulate pentru inlesnirea realizarii acordului.

b.    solutia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce in scopul deblocarii tratativelor si a fa­cilitarii perfectarii contractului.

c.     mijlocul utilizat de catre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative sa accepte conditiile de con­tractare oferite

45.  Prin argumentatie se intelege:

a.     solutia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce in scopul deblocarii tratativelor si a fa­cilitarii perfectarii contractului.

b.    mijlocul utilizat de catre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative sa accepte conditiile de con­tractare oferite

c.     este renuntarea unilaterala de catre unul din partenerii de tratative la una sau la unele din conditiile formulate pentru inlesnirea realizarii acordului.

46.  Oferta de a contracta reprezinta:

a.     propunerea pe care o persoana o face unei alte persoane in vederea perfectarii unui contract

b.    mijlocul prin care doua sau mai multe persoane incheie un contract

c.     nici una din variante nu este corecta

47.  Acceptarea ofertei este expresa atunci cand:

a.     oferta se adreseaza direct persoanelor cu care ofertatorul intentioneaza sa perfecteze contractul

b.    se concretizeaza in raspunsul destinatarului ofertei ce contine acordul acesteia cu propunerea de contractare a ofertatorului

c.     nici una din variante nu este corecta

48.  Efectele pe care le produce acceptarea unei oferte sunt:

a.     emana de la detinatorul ofertei sau de la reprezentantul sau autorizat

b.    ajunge la cunostiinta destinatarului in termenul de acceptare

c.     ambele variante sunt corecte

49.  Conditiile cumulative ale ofertei sunt:

a.     sa fie precisa si completa; sa fie adresata unei sau mai multor persoane (fizice sau juridice) determinat

b.    sa fie ferma; sa fie precisa si completa;

c.     nici una din variantele de mai sus

50.  Acceptarea ofertei produce efectele care ii sunt specifice numai daca indeplineste urmatoarele conditii:

a.     emana de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau autorizat; este conforma cu oferta; ajunge la cunostinta destinatarului in termenul de acceptare.

b.    emana de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau au­torizat; este conforma cu oferta; ajunge la cunostinta destinatarului in termenul de acceptare; este negociata.

c.     emana de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau au­torizat; este conforma cu oferta.

51.  Prin acceptare tardiva a ofertei se intelege:

a.     acceptarea care a fost expediata de des­tinatarul ofertei inauntrul termenului de acceptare (fie el prestabilit sau rezonabil) daca aceasta ajunge la cunostinta ofertantului ulterior expirarii acelui termen,

b.    acceptarea expresa care ajunge la ofertant dupa expirarea termenului prestabilit de el, sau in lipsa unui asemenea termen, intr-o perioada de timp rezonabila ca durata considerata de la data ex­pedierii ofertei.

c.     ambele variante sunt corecte

52.  Perfectarea contractului de comert international comporta realizarea acordului de vointa intre partenerii care se pot afla:

a.     in prezenta participantilor (inter praesentes)

b.    separati de mari distante (inter absentes)

c.     ambele variante de mai sus

53.  In cazul incheierii contractului prin telefon, determinarea locului de incheiere a contractului difera in functie de conceptia adoptata:

a.     in sistemul emisiunii acceptarii (sau al declaratiunii) se considera ca perfectarea contractului de comert international este realizata la locul unde vorbeste acceptantul;

b.    in sistemele receptiei acceptarii si al informarii, contractul se con­sidera incheiat la locul de unde vorbeste ofertantul;

c.     Ambele variante de mai sus

54.  Ce reprezinta perfectarea contractului de comert international:

a.     finalitatea procedurii de formare a unui contract de comert inernational

b.    comporta realizarea acordului de vointa intre parteneri

c.     nici una din variante nu este corecta

55.  Care sunt formele de perfectare a unui contract de comert international:

a.     perfectarea contractului de comert international intre prezenti si perfectarea contractului de comert international intre absenti

b.    perfectarea unui contract de comert international numai "inter praesentes"

c.     perfectarea unui contract de comert international numai " inter absentes"

56.  Care este regula perfectarii contractului de comert international:

a.     realizarea acordului de vointa intre partenerii separati de distante mari, adica prin corespondenta

b.    ralizarea acordului de vointa intre partenerii prezenti in momentul semnarii contractului

c.     solo consensu

57.  Locul perfectarii contractului de comert international poate fi:

a.     locul unde are loc semnarea inscrisului constatator al raportului juridic

b.    locul in care se intalnesc vointele juridice ale partilor

c.     nici una din variante nu este corecta

58.  Localizarea in timp a perfectarii contractului de comert international prezinta interes sub urmatoarele aspecte:

a.     momentul perfectarii contractului marcheaza limita in timp pana la care poate fi executat dreptul de revocare a ofertei

b.    momentul perfectarii contractului marcheaza punctul initial al tuturor efectelor acestuia, cu exceptia cazului in care legea sau partile stabilesc o alta data

c.     ambele variante sunt corecte

59.  Localizarea in spatiu a perfectarii contractului de comert international prezinta interes sub urmatoarele aspecte:

a.     la interpretarea contractului trebuie sa se ia in considerare uzantele existente la locul incheierii contractului

b.    locul unde s-a produs perfectarea contractului determina momentul acestei operatiuni

c.     nici una din variante nu este corecta

60. Care este finalitatea contractului international:

a)     impactul contractului asupra tertilor

b)     de a produce efecte juridice

c)      interpretarea contractului in vederea stabilirii continutului acestuia conform vointei reale a partilor.

61. Interpretarea contractelor de comert international reprezinta:

a)     raspunderea pentru neexecutare sau pentru executarea defectuasa a obligatiilor contractuale asumate de parti

b)     operatiunea ce se concretizeaza intr-o activitate specifica organului de jurisdictie de a determina continutul concret al unui contract in cazul unui litigiu

c)      nici una din variante nu este corecta

62.  Ce constituie obligativitatea contractului in raporturile dintre parti:

a.     executarea obligatiilor contractuale care sa fie aduse la indeplinire cu buna credinta

b.    forta obligatorie a contractului in raporturile dintre parti

c.     obligativitatea partilor contractuale de a executa prestatiile asumate

63.  Contractele de comert international sunt:

a.     contracte sinalagmatice prin excelenta

b.    contracte unilaterale

c.     nici una din variante nu este corecta

64.  Efecte specifice contractului de comert international:

a.     dreptul creditorului de a refuza indeplinirea propriei sale prestatii daca debitorul nu isi executa prestatia la care s-a angajat

b.    dreptul debitorului care si-a executat la timp si integral prestatia la care s-a obligat de a cere si a obtine rezolutiunea sau rezilierea contractului de comerti international

c.     ambele variante sunt corecte

65.  Care sunt conditiile care trebuiesc indeplinite pentru ca exceptia de neexecutare sa devina operanta in cazul unui contract de comert international:

a.     sa existe o neexecutare, chiar si partiala a obligatiilor contractulae stabilite

b.    obligatiile neexecutate sa fie reciproce si sa isi aiba temeiul in acelasi contract

c.     ambele variante sunt corecte

66.  Ce reprezinta rezolutiunea unui contract de comert international:

a.     desfasurarea contracului la cererea uneia dintre parti pe motiv ca celta parte nu si-a executat obligatia in mod culpabil

b.    o modalitate de neexecutare a unui contract de comert international

c.     nici una din variante nu este corecta

67.  Ce reprezinta rezilierea unui contract de comert international:

a.     desfiintarea cu efecte pentru viitor a contractelor sinalagmatice cu executare succesiva aplicabila in caz de neexecutare culpabila a obligatiei de catre una din parti

b.    posibilitatea partilor de a desfiinta un contract de comert international si care neaga ceea ce s-a executat pana in momentul consumarii rezilierii

c.     nici una din variante nu este corecta

68.  Care sunt efectele rezolutiunii unui contract de comert international:

a.     contractul se desfiinteaza retroactiv

b.    partile sunt repuse in situatia anterioara

c.     ambele variante sunt corecte

69.  Rezilierea unui contract de comert international poate opera:

a.     in temeiul unui pact comisoriu

b.    de plin drept

c.     ambele variante sunt corecte

70.  Riscurile contractuale sunt suportate de:

a.     creditor, indiferent de partea care nu si-a executat obligatia

b.    de debitorul obligatiei devenite imposibil de executat

c.     nici una din variante nu este corecta

71.  Executarea directa a unui contract de comert international mai este denumita:

a.     executarea in natura a obligatiilor asumate

b.    executarea care comporta realizarea obiectului contractului, obiect care a fost in vedere de parti la momentul exprimarii acordului de vointa

c.     voluntara

72.  Executarea indirecta a unui contract de comert international mai poate fi denumita:

a.     executarea obligatiei nu poate avea loc din motive straine de vointa partilor

b.    executarea prin echivalent

c.     executarea obligatiei nu este adusa la indeplinire de debitor in mod voit

73.  Care este semnificatia executarii silite in natura a unui contract de comert international

a.     a unei executari voluntare, in natura a prestatiei asumate de debitor

b.    a unei plati care nu este executata de buna voie

c.     nici una din variante nu este corecta

74.  Stingerea obligatiilor in cadrul unui contract de comert international poate fi:

a.     prin plata

b.    executarea prin echivalent, cand nu este posibila obtinerea platii

c.     ambele variante sunt corecte

75.  Moduri de stingere a obligatiilor comerciale:

a.     compensatia

b.    darea de plata

c.     ambele variante sunt corecte

76.  Remiterea de datorie reprezinta:

a.     un mod de stingere a obligatiilor

b.    o imposibilitate de executare a obligatiilor

c.     un mod de stingere a obligatiilor care nu produc ca efect realizarea creantei creditorului

77.  Concesia in cazul contractelor de comert international reprezinta:

a.     concordanta deplina intre vointele partilor contractante

b.    asigurarea unui climat de cooperare intre partile contractante

c.     renuntarea unilaterala de catre o parte la una sau la unele din conditiile formulate pentru inlesnirea realizarii acordului

78.  Compromisul in cazul contractelor de comert international reprezinta:

a.     o cunoastere a nevoilor si cerintelor interlocutorului

b.    mijlocul utilizat de fiecare negociator pentru convingerea partenerului sa accepte conditiile de contractare oferite

c.     solutia la care partenerii de negociere ajung prin acordarea  de concesii reciproce in scopul deblocarii tratativelor si perfectarii contractului

79.  Propunerea de contractare trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a.     sa fie ferma; adresata uneia sau mai multor persoane si sa fie precisa;

b.    sa fie precisa si completa; sa fie ferma si sa fie adresata uneia sau mai multor persoane;

c.     sa fie ferma; precisa si completa.

80.  Acceptarea tardiva este considerata ca fiind:

a.     acea acceptare expresa care nu produce efecte juridice;

b.    acceptarea expresa care ajunge la ofertant dupa expirarea termenului  prestabilit de el;

c.     este conforma cu oferta.