Drept european - grile

Drept european - grile

MULTIPLE CHOICE

1. Comitetul European de Cooperare Economica a avut menirea:
a. de a favoriza cooperarea Est-Vest;
b. de a realiza un studiu privind necesitatile de import din zona dolarului;
c. distribuirea ajutorului american si realizarea unei cooperari intraeuropene.


ANS: B

2. Marcati enuntul gresit
a. Comitetul European de Cooperare Economica a avut menirea de a realiza un studiu privind necesitatile de import din zona dolarului;
b. la 9 mai 1950 Robert Schuman a propus crearea unei Comisii Europene care sa dirijeze productia si desfacerea carbunelui si otelului in Europa;
c. la baza propunerii lui Robert Schuman se afla planul lui Jean Monnet.


ANS: B

3. Marcati enuntul gresit
a. Tratatul CECO viza plasarea productiei franco-germane de carbune si otel sub o Inalta Autoritate comuna, intr-un organism deschis pariciparii celorlalte tari ale Europei;
b. Principiile fundamentale ale Tratatului CECO prevedeau si ca deciziile vor fi luate de organe compuse din reprezentantii guvernelor si vor obliga numai statele care le accepta;
c. Tratatul CECO prin art.4 care definea fundamentul economic al CECO prevedea posibilitatea restrictiilor cantitative privind circulatia produselor.


ANS: A

4. Marcati varianta gresita
a. Tratatul instituind Comunitatea Europeana de Aparare crea o organizatie supranationala de aparare a celor 6 state fondatoare CECO;
b. Conferinta la nivel inalt de la Messina din 1955 a decis ca viitorul cooperarii europene sa se bazeze pe integrare economica si crearea unei piete comune pe calea unei comunitati europene care sa absoarba CECO, Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM)
c. Tratatul de la Roma prevedea si constituirea institutiilor sale politice - Comisia, Consiliul, Curtea de Justitie, Curtea de Conturi


ANS: B

5. Marcati varianta gresita
a. Pricipalele institutii politice ale CECO au fost Comisia, Parlamentul, Consiliul, Curtea de Justitie si comisarii delegati pentru conturi;
b. Tratatul de fuziune din 1967 a unificat executivele celor 3 comunitati
c. alegerile directe pentru Parlamentul European au avut loc pentru prima data in 1979 pe baza Actului pentru alegerea reprezentantilor in Adunarea cu sufragiu universal direct din 1976, desi Tratatul CECO din 1951 prevedea alegerea membrilor acestuia.


ANS: A

6. Marcati varianta gresita
a. Adunarea comuna a CECO, responsabila cu controlul politic impartea atributiile legislative cu Consiliul de Ministri iar initiativa legislativa apartinea Comisiei;
b. Adunarea Comuna responsabila cu controlul Politic putea initia si aproba motiune de cenzura privind Inalta Autoritate a CECO;
c. Consiliul de Ministiri CECO era organ interguvernamental si autoritate legislativa.


ANS: A

7. Marcati varianta gresita
a. printre prevederile majore ale AUE se afla si introducerea a sase noi domenii de strategie incluzand cooperarea monetara, politicile sociale, piata unica, coeziunea, cercetarea si dezvolatarea, standardele de mediu;
b. AUE continea si extinderea competentelor Parlamentul European, Consiliul putand trece peste un veto al acestuia numai printr-un vot in unanimitate;
c. institutionalizarea Consiliului European in care sefii de stat sau de guvern se intalnesc pentru a stabili politici.


ANS: C

8. Marcati varianta corecta
a. AUE prevedea ca piata interna urma sa fie competa pana la 31 decembrie 1992
b. introducerea votului cu majoritate calificata (V.M.C.) in Consiliu a fost facuta prin TUE
c. piata interna asa cum a fost definita prin TUE era o zona fara frontiere interne in care erau asigurate cele patru libertati fundamentale.


ANS: A

9. Marcati varianta gresita:
a. AUE prevedea o cooperare mai stransa in domeniul JAI;
b. TUE prevedea 3 piloni ai formelor de cooperare;
c. TUE prevedea extinderea in continuare a competentei CE si la alte domenii decat cel economic.


ANS: A

10. Marcati varinata gresita
a. "conceptul flexibilitatii", introdus prin Tratatul de la Amsterdam, presupune acceptarea unei "cooperari mai stranse" a unui grup de state hotarate sa atinga un nivel mai ridicat de integrare fara ca progresul in aceasta directie sa fie conditionat de celelalte state membre;
b. prin Tratatul de la Amsterdam Curtea Europeana de Justitie a primit o responsabilitate directa privind drepturile omului;
c. functionalismul sectorial al lui Monnet a stat la baza realizarii CEE.


ANS: C

11. Marcati varianta gresita
a. CECO a fost bazat e supranational iar federalismul interguvernamental este in perfecta continuitate cu interguvernamentalismul;
b. neofunctionalismul are ca intemeiere conceptul de "spilover process";
c. constructia comunitara a evoluat de la economic la politic spre o unitate cu competente largite.


ANS: A

12. Consiliul Europei
a. este reuniunea sefilor de stat sau de guvern ai statelor membre UE;
b. este organiztie internationala distincta de Uniunea Europeana;
c. este institutie politica a UE.


ANS: B

13. Consiliul Europei a fost infiintat prin:
a. TUE;
b. AUE;
c. Statutul adoptat la 5 mai 1949 la Londra de 10 state


ANS: C

14. Marcati varianta gresita
a. Consiliul Europei are ca scop realizarea unei mai mari unitati intre membrii sai pentru salvgardarea si realizarea idealurilor si principiilor care sunt mostenitrea lor comuna;
b. Consiliul Europei are ca scop realizarea unei mai mari unitati intre membrii sai prin facilitarea progresului economic si social;
c. Consiliul Europei are competente in chestiunile referitoare la apararea nationala.


ANS: C

15. Organele Consiliului Europei sunt:
a. Consiliul Ministrilor, Adunarea Parlamentara si secretariatul;
b. Comitetul Ministrilor, Adunarea Parlamentara si secretariatul;
c. Comitetul Ministrilor, Parlamentul European si Secretariatul General al Consiliului.


ANS: B

16. Marcati varianta gresita
a. Scopul Consiliului Europei se realizeaza prin discutarea chestiunilor de interes comun prin organele consiliului;
b. Scopul Consiliului European se realizeaza prin incheierea de acorduri si adoptarea de actiuni;
c. Romania a devenit membra in Consiliul Europei in 2007


ANS: C

17. Marcati varianta gresita
a. Competenta UE priveste dreptul de a legifera;
b. UE exercita doar competentele care i-au fost repartizate;
c. in domeniile de competenta exclusiva statele legifereaza si adopta acte juridice cu forta obligatorie.


ANS: C

18. Alegeti varianta corecta:
a. Competentele Uniunii Europene pot fi: exclusive, protejate de statele membre, competente complementare si competente implicite;
b. Competentele comunitare sunt prevazute expres si exhaustiv;
c. Uniunea are competenta partajata in domeniul vamal.


ANS: A

19. Marcati varianta gresita
a. Uniunea are competenta exclusiva privind politica comerciala comuna;
b. Uniunea are competenta exclusiva privind concurenta;
c. Uniunea are competenta exclusiva privind domeniul pietei interne.


ANS: C

20. Marcati varianta gresita
a. Competentele abolite vizeaza situatiile in care nici Uniunea nu a primit competente si nici statele nu mai au dreptul sa legifereze in acel domeniu;
b. in cazul competentelor complementare Uniunea poate interveni dar competentele au ramas ale statelor
c. enumerarea expresa si exhaustiva a competentelor prin tratatele institutive cuprinde si competentele implicite ale Uniunii Europene.


ANS: C

21. Planul Pierre Werner continea
a. principalele elemente ale Uniunii Monetare Europene si avea ca obiectiv pe termen lung totala convertibilitate a monedelor si o completa libertate de circulatie a capitalurilor;
b. prevederi potrivit carora realizarea UEM urma sa se faca, potrivit planului Pierre Werner, in 4 etape in decurs de 50 ani;
c. Planul Pierre Werner urmarea libera circulatie a serviciilor si persoanelor.


ANS: A

22. Sistemul Monetar European
a. a fost realizat pe baza Acordului de la Bretton Woods;
b. se baza pe sistemul paritatilor fixe dar ajustabile intre monedele nationale;
c. a luat fiinta prin Tratatul de la Nisa.


ANS: B

23. Uniunea Economica si Monetara
a. a fost realizata in baza planului Pierre Werner;
b. a avut la baza raportul Jaques Delors;
c. a avut moneda proprie ECU.


ANS: B

24. Marcati raspunsul gresit
a. independenta bancii centrale nationale este principalul criteriu economic de convergenta la UEM;
b. deficitul public anual nu trebuie sa fir mai mare de 3 % din PIB pentru indeplinirea criteriilor de convergenta la UEM;
c. stabilitatea schimburilor este un avantaj al trecerii la Euro.


ANS: A

25. Sunt libertati fundamentale in spatiul Uniunii Europene:

A. libertatea presei
B. libera circulatie a marfurilor
C. accesul liber la informatii
D. libera circulatie a capitalurilor
E. libera circulatie a serviciilor
F. libera circulatie a persoanelor
G. libera circulatie a informatiilor

a. A+B+C+D
b. B+D+E+F
c. C+D+E+F


ANS: B

26. Serviciile sunt definite:

a. ca fiind ansamblul prestatiilor care nu cad sub incidenta reglementarilor privitoare la libera circulatie a marfurilor, capitalurilor sau persoanelor;
b. orice activitate lucrativa desfasurata in spatiul Uniunii Europene;
c. prestatiile efectuate in beneficiul institutiilor Uniunii Europene.


ANS: A

27. Libera circulatie a serviciilor este definita ca:

a. posibilitatea oricarui prestator de servicii de a efectua servicii ce intra in obiectul sau de activitate;
b. posibilitatea de a presta servicii catre institutiile Uniunii Europene de catre orice agent economic avand sediul principal, filiala, sucursala pe teritoriul Uniunii Europene;
c. dreptul de a oferi servicii pe teritoriul oricarui stat membru, plecand de la un sediu principal sau secundar aflat pe teritoriul Uniunii Europene.


ANS: C

28. Sunt criterii de identificare a liberei circulatii a serviciilor stabilite prin jurisprudenta Curtii Europene de Justitie:
A. prestatorul de servicii sa aiba in obiectul de activitate prestarea de servicii in Uniunea Europeana;
B. prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decat el al beneficiarului prestatiei, iar prestarea serviciului sa se faca cu trecerea unei frontiere interioare a Uniunii;
C. prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decat el al beneficiarului prestatiei, iar prestarea serviciului sa se faca cu trecerea unei frontiere exterioare a Uniunii;
D. prestatorul sa fi fost stabilit in spatiul Pietei Unice a UE;
E. prestatia sa fie remunerata.

a. A+C+E
b. B+D+E
c. C+D+E


ANS: B

29. Libera circulatie a serviciilor de tip activ se asigura prin:
A. interdictia discriminarii fondata pe nationalitatea sau rezidenta prestatorului;
B. posibilitatea stabilirii sediului pe teritoriul statului in cauza;
C. interdictia masurilor nationale restrictive aplicate in mod discriminatoriu;
D. posibilitatea ca prestarea serviciului sa se faca fara trecerea unei frontiere interioare a Uniunii.

a. A+B
b. A+C
c. A+D


ANS: B

30. Conditiile in care sunt admise masuri nationale restrictive privind libera circulatie a serviciilor sunt:
A. domeniul vizat sa fi fost armonizat;
B. domeniul vizat sa nu fi fost armonizat;
C. masura sa nu fie discriminatorie;
D. masura sa urmareasca un interes general;
E. masura sa fie in mod obiectiv necesara;
F. masura sa fie proportionala cu scopul urmarit;
G. masura nu este tinuta de respectarea reciproca;
H. masura sa respecte principiul recunoasterii reciproce.

a A+B+C+D+E+F
b B+C+D+E+F+G
c A+C+D+E+F+G
d A+B+D+E+F+G
e A+C+D+E+F+H
a. A+C+D+E+F+H
b. B+C+D+E+F+G
c. A+C+D+E+F+G


ANS: B

31. Libera circulatie a capitalurilor vizeaza:

a. plasarea si investirea sumelor in cauza;
b. lata serviciilor si marfurilor cu ocazia deplasarilor cu trecerea frontierelor interne ale Uniunii;
c. deplasarea de capital care corespunde unei obligatii de plata decurgand dintr-o tranzactie.


ANS: A

32. Libera circulatie a persoanelor consta in eliminarea discriminarilor dintre cetatenii oricarui Stat membru si cetatenii celorlalte State Membre care stau si muncesc pe teritoriul sau. Aceste discriminari privesc:
A. conditiile de intrare;
B. conditiile de deplasare;
C. conditiile de cazare;
D. conditiile de munca;
E. conditiile de angajare;
F. conditiile de remuneratie;
G. conditiile de recreere.

a. A+B+C+D+E
b. A+B+D+E+F
c. B+C+D+E+F


ANS: B

33.
Cum este cetatenia europeana?
a. distincta de cea nationala;
b. aboleste cetateniile nationale;
c. asemanatoare cu cea nationala.


ANS: A

34. Prin ce tratat este introdusa cetatenia europeana?
a. tratatul de la Amsterdam;
b. tratatul de la Nisa;
c. tratatul de la Maastricht.


ANS: C

35.
Prin ce tratat sunt acordate dreptul de a alege si de a fi ales?
a. tratatul de la Nisa
b. tratatul de la Maastricht
c. tratatul asupra Uniunii Europene


ANS: B

36. Care sunt protectiile conferite de cetatenia europeana?
a. protectia acordata de autoritatile diplomatice si consulare, dreptul de petitionare;
b. dreptul de a se adresa mediatorului, dreptul de comunicare cu institutiile si anumite organe ale comunitatilor;
c. protectia acordata de autoritatile diplomatice si consulare, dreptul de petitionare, dreptul de a se adresa mediatorului, dreptul de comunicare cu institutiile si anumite organe ale comunitatilor.


ANS: C

37. Cum poate fi petitia?
a. individuala
b. colectiva
c. individuala si colectiva


ANS: C

38. Prin ce tratat a fost introdus dreptul de a se adresa mediatorului?
a. prin tratatul Uniunii Europene
b. prin tratatul de la Nisa
c. prin tratatul de la Amsterdam


ANS: A

39. Cand incepe mediatorul studiul problemei?
a. cand considera plangerea admisibila;
b. cand ii este adresata plangerea;
c. oricand.


ANS: A

40. Caror institutii transmite mediatorul raportul?
a. Parlamentului European;
b. Institutiei vizate;
c. Institutiei vizate si Parlamentului European.


ANS: C

41. Ce presupune dreptul de a comunica cu institutiile si organele comunitare?
a. dreptul de a scrie;
b. dreptul de a primi un raspuns la petitie;
c. dreptul de a scrie si dreptul de a primi un raspuns.


ANS: C

42. Care sunt instrumentele juridice ale politicii externe si de securitate a Uniunii Europene?
a. pozitiile comune si actiunile comune;
b. acordurile internationale si strategiile comune;
c. pozitiile comune, actiunile comune, acordurile internationale si strategiile comune.


ANS: C

43. Ce include politica externa si de securitate comuna?
a. ansamblul problemelor relative la securitatea U.E.;
b. definirea unei politice de aparare comuna si ansamblul problemelor relative la securitatea U.E.;
c. apararea comuna.


ANS: B

44. Ce includ politicile comune ale Uniunii in asigurarea spatiului de libertate, securitate si justitie?
a. politica in domeniul controlului frontierelor, politica comuna in domeniul azilului si protectia temporara, politica comuna de imigratie;
b. politica comuna de imigratie, politica in domeniul frontierelor;
c. politica comuna in domeniul azilului si protectiei temporare, politica comuna de imigratie.


ANS: A

45. Pe ce principiu sunt reglementate politicile Uniunii in domeniul controlului frontierelor, azilului si emigratiei?
a. pe principiul solidaritatii;
b. pe principiul distribuirii echitabile a responsabilitatilor statelor membre, inclusiv pe plan financiar;
c. pe principiul solidaritatii si distribuirii echitabile a responsabilitatilor statelor membre, inclusiv pe plan financiar.


ANS: C

46. Ce respecta Uniunea privita din perspectiva unui spatiu de libertate, de securitate si de justitie?
a. drepturile fundamentale, diversitatea traditiilor de orice fel, sistemele juridice ale statelor membre;
b. sistemele juridice ale statelor membre;
c. drepturile fundamentale.


ANS: A

47. Care sunt garantiile oferite de U.E. plecand de la principiile care guverneaza spatiul de liberate, securitate si justitie?
a. neefectuuarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne;
b. dezvoltarea unei politici comune in domeniul azilului, emigrarii si controlului la frontierele externe;
c. neefectuarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne, dezvoltarea unei politici comune in domeniul azilului, imigrarii si controlului la frontierele externe intemeiata pe solidaritatea intre statele membre care este echitabila fata de resortisantii tarilor terte.


ANS: C

48. Pe baza carui principiu Uniunea faciliteaza accesul la Justitie?
a. al recunoasterii reciproce a hotararilor judecatoresti si extrajudecatoresti in materie civila;
b. al autoritatii de lucru judecat;
c. al egalitatii.


ANS: A

49. Ce faze a cunoscut procesul de unificare a politicilor economice si monetare?
a. sarpele monetar european, sistemul monetar european
b. sarpele monetar european, sistemul monetar european, Uniunea Economica si monetara
c. Uniunea Economica si Monetara, Sarpele monetar european


ANS: B

50. De cine este definita si pusa in aplicare politica monetara?
a. de bancile centrale ale statelor membre;
b. de Uniunea Economica si monetara;
c. de Sistemul European al Bancilor Centrale.


ANS: C

51. Care este obiectivul Sistemului European al Bancilor Centrale?
a. de a mentine stabilitatea preturilor;
b. eliminarea avantajelor concurentiale pe piata comuna;
c. respectarea principiului unei economii de piata deschisa.


ANS: A

52. In ce tratat sunt prevazute obiectivele si principiile directoare ale politicii economice si monetare?
a. tratatul de la Nisa;
b. tratatul Constitutional;
c. tratatul de la Amsterdam.


ANS: B

53. Ce includ obiectivele si principiile directoare ale politicii Economice si Monetare prevazute in Tratatul Constitutional?
a. adaptarea unei politici economice bazate pe stransa coordonare a politicilor economice ale statelor membre; definirea de obiective comune; respectarea principiului unei economii de piata deschisa;
b. definirea de obiective comune, eliminarea avantajelor concurentiale pe piata comuna;
c. respectarea principiului unei economii de piata deschisa, acces reciproc la pietele financiare.


ANS: A

54. Ce necesita pietele Comune ale U.E.?
a. aplicarea unui tarif extern comun;
b. eliminarea totala a taxelor aferente, a restrictiilor cantitative si normative;
c. politici comerciale comune.


ANS: C

55. Ce a constituit obiectivul central al politicii comune?
a. infiintarea unei uniuni vamale;
b. infiintarea unei uniuni vamale si a unui tarif vamal comun;
c. infiintarea unui tarif extern comun.


ANS: B

56. Care a fost scopul politicii Comerciale Comune?
a. de a institui o Uniune Vamala in spatiul comunitar;
b. aplicarea unui tarif extern comun;
c. existenta unei libertati totale in circulatia marfurilor pe teritoriul Uniunii.


ANS: A

57. Cand a fost atins scopul politicii Comerciale Comune?
a. 2 august 1970;
b. 1 iulie 1968;
c. 4 septembrie 1967.


ANS: B

58. Care sunt fazele in care se realizeaza procesul decizional al Uniunii Europene?
a. stabilirea obiectivelor negocierilor, adoptarea rezultatelor;
b. stabilirea obiectivelor, purtarea negocierilor;
c. stabilirea obiectivelor si purtarea negocierilor, adoptarea rezultatelor.


ANS: C

59. Cui apartine competenta de a stabili obiectivele negocierilor in procesul decizional al UE asupra comertului?
a. Consiliului Uniunii Europene la propunerea Comisiei Europene;
b. Comisiei Europene in numele Uniunii Europene;
c. Uniunii Europene.


ANS: A

60. Cui apartine competenta de a purta negocierile in procesul decizional al U.E. asupra comertului?
a. Comisiei Europene in numele Uniunii Europene;
b. Uniunii Europene;
c. Consiliului Uniunii Europene.


ANS: A

61. Cui apartine competenta de a adopta rezultatele finale in procesul decizional al U.E. asupra comertului ?
a. Consiliului Uniunii Europene;
b. Comisiei Europene;
c. Uniunii Europene.


ANS: A

62. Prin ce se stabilesc masurile necesare pentru punerea in aplicare a politicii comerciale comune?
a. legi europene;
b. legi comune statelor membre Uniunii Europene;
c. legi sau legi-cadru europene.


ANS: C

63. Care a fost scopul declarat de Politica Agricola Comuna (PAC)?
a. mentinerea unui sector economic institutional si social distinct;
b. mentinerea unui sector economic institutional economic si social distinct, multifunctional si orientat catre fermele de familie, cu reglementari stufoase pentru intreaga uniune;
c. adoptarea unor acte normative cu reglementari pentru intreaga Uniune Europeana.


ANS: B

64. Care sunt obiectivele Politicii Agricole Comune?
a. cresterea productivitatii agriculturii, asigurarea unui nivel de trai echitabil;
b. asigurarea unui nivel de trai echitabil, stabilizarea pietelor;
c. cresterea productivitatii agriculturii, asigurarea unui nivel de trai echitabil, stabilizarea pietelor.


ANS: C

65. Care au fost premisele elborarii politicii agricole comune?
a. caracterul special al activitatii agricole; necesitatea de a opera treptat modificarile necesare; faptul ca, in statele membre agricultura este un sector strans legat de ansamblul economiei;
b. necesitatea de a opera treptat modificarile necesare in domeniul agriculturii; caracterul special al activitatii agricole;
c. caracterul special al activitatii agricole; asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populatia agricola.


ANS: A

66. Ce vizeaza masurile necesare pentru indeplinirea obiectivelor Politicii Agricole Comune?
a. reglementarea preturilor; sisteme de depozitare si de report; subventii atat pentru producerea cat si pentru comercializarea diferitelor produse;
b. reglementarea preturilor; subventii atat pentru producerea cat si pentru comercializarea diferitelor produse; sisteme de depozitarea si de report, mecanisme comune de stabilizarea a importurilor si exporturilor;
c. reglementarea preturilor; mecanisme de stabilizare a importurilor si exporturilor.


ANS: C

67. Ce presupune organizarea comuna a pietelor agricole ?
a. sa se limiteze la urmarirea obiectivelor politicii agricole comune;
b. sa excluda orice discriminare intre producatorii din cadrul Uniunii;
c. sa se limiteze la urmarirea obiectivelor politicii agricole comune, sa excluda orice discriminare intre producatorii si consumatorii din cadrul Uniunii.


ANS: C

68. Cand a fost atins scopul politicii comerciale comune de a institui Uniune Vamala in spatiul comunitar?
a. 1 iulie 1968;
b. 4 decembrie 1970;
c. 17 ianuarie 1979.


ANS: A

69. Care au fost obiectivele majore mai profunde ale Uniunii Europene in ceea ce priveste politica comerciala comuna?
a. eliminarea totala a taxelor aferente, a restrictiilor cantitative si normative, aplicarea unui tarif extern comun, existenta unei libertati totale in circulatia marfurilor, pe teritoriul Uniunii, oricare ar fi provenienta lor;
b. aplicarea unui tarif extern comun, existenta unei libertati totale in circulatia marfurilor pe teritoriul Uniunii;
c. aplicarea unui tarif extern comun; eliminarea totala a taxelor aferente, a restrictiilor cantitative si normative.


ANS: A

70. Care au fost obiectivele majore mai profunde ale Uniunii Europene in ceea ce priveste politica comerciala comuna?
a. eliminarea totala a taxelor aferente, a restrictiilor cantitative si normative, aplicarea unui tarif extern; existenta unei libertati totale in circulatia marfurilor, pe teritoriul Uniunii, oricare ar fi provenienta lor;
b. aplicarea unui tarif extern comun, existenta unei libertati totale in circulatia marfurilor pe teritoriul Uniunii;
c. aplicarea unui tarif extern comun; eliminarea totala a taxelor aferente, a restrictiilor cantitative si normative.


ANS: A

71. Cand au fost atinse obiectivele majore mai profunde ale U.E. privind politica comerciala comuna?
a. 1 ianuarie 1993;
b. 20 februarie 1999;
c. 4 decembrie 2001.


ANS: A

72. Care sunt elementele cheie ale politicii comerciale comune?
a. elaborarea deciziei in Uniunea Europeana, stabilirea obiectivelor negocierilor;
b. elaborarea deciziei in U.E. si competentele institutionale;
c. competentele institutionale, purtarea negocierilor.


ANS: B

73. Cum este evidentiata importanta consacrata Politicii Comerciale Comune?
a. prin atribuirea competentei reglementarii masurilor de aplicare a politicii comerciale comune numai legilor europene sau a legilor-cadru europene;
b. prin incheierea de acorduri tarifare si comerciale;
c. prin uniformizarea masurilor de liberalizare.


ANS: A

74. Cui apartine competenta negocierilor acordurilor cu unul sau mai multe state sau organizatii internationale in ceea ce priveste politca comerciala comuna?
a. Consiliului de Ministri;
b. Comitetului Special;
c. Comisiei, cu consultarea Comitetului Special.


ANS: C

75. Cu cine supravegheaza Comisia, ca acordurile negociate (privind politica comerciala) sa fie compatibile cu politicile si normele interne ale U.E.?
a. cu Comitetul Special;
b. cu Consiliul Uniunii;
c. cu Consiliul de Ministri.


ANS: C

76. Ce presupune principiul "preferinta pentru produsele comunitare"?
a. sa fie favorizat consumul produselor originare din Europa in raport cu cele din alte tari, iar patrunderea acestor produse pe piata comunitara sa fie descurajata prin taxe prohibitive;
b. circulatia libera a produselor agricole;
c. organizarea comuna a pietei.


ANS: A

77. Ce presupune principiul "o organizare comuna a pietei"?
a. favorizarea consumului produselor originare din Europa;
b. inlocuirea sistemelor nationale cu un pret unic in interiorul Uniunii, fixat pentru fiecare produs;
c. circulatia libera a produselor.


ANS: B

78. Ce presupune principiul "circulatia libera a produselor":
a. favorizarea consumului produselor;
b. fixarea unui pret unic in interiorul Uniunii pentru fiecare produs;
c. constituirea unui spatiu unic comun fara taxe vamale, impozite sau subventii, dar cu reglementari administrative, sanitare si veterinare armonizate progresiv.


ANS: C

79. Care a fost scopul adoptarii sistemului garantarii preturilor?
a. garantarea veniturilor producatorilor
b. mentinerea costului vietii in limite rezonabile; dezvoltarea unor produse anume;
c. de a favoriza o anumita perioada dezvoltarea unor produse anume; garantarea veniturilor producatorilor si mentinerea costului vietii in limite rezonabile.


ANS: C

80. Ce presupune sistemul garantarii preturilor?
a. stabilirea unui pret orientativ care se aplica importurilor la intrarea in Uniune;
b. stabilirea unui pret prag care se aplica importurilor la intrarea In Uniune;
c. stabilirea unui pret orientativ, un pret de prag care se aplica importurilor si un pret de interventie, corespunzator unui minim garantat.


ANS: C

81. Ce constituie Politica Agricola Comuna?
a. un mecanism politic si economic;
b. un mecanism politic avand ca obiect central integrarea populatiei nationale a fermierilor in politica nationala si in cea comunitara;
c. un mecanism economic si politic avand ca obiect central integrarea populatiei nationale a fermierilor in politica nationala si in cea comunitara, protectionismul agricol, reflectat in preturile alimentelor interne, fiind instrumentul de baza.


ANS: C

82. Care sunt obiectivele majore ale Politicii agricole Comune fixate prin Tratatul C.E.?
a. garantarea securitatii aprovizionarii si preturi rezonabile pentru cumparator;
b. asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru producatori si prin mentinerea si securitatea veniturilor fermierilor, stabilizarea cursului si a pietelor, ameliorarea productivitatii, garantarea securitatii aprovizionarii si preturi rezonabile pentru cumparatori;
c. ameliorarea productivitatii, stabilizarea cursului si a pietelor.


ANS: B

83. Care dintre urmatoarele conditii trebuie indeplinite, printre altele, pentru a fi admise masuri nationale restrictive in domeniul circulatiei serviciilor:

A. domeniul sa nu fi fost armonizat;
B. masura sa fie proportionala cu scopul urmarit;
C. masura sa fie aprobata de Consiliul European;
D. masura sa se ia cu respectarea contingentelor aprobate.
a. A+C
b. A+B
c. B+C


ANS: B

84. Regulile comunitare privind combaterea monopolizarii interzic:

A. acordurile restrictive;
B. practica concertata;
C. vanzarea conditionata.
a. A+B
b. A+C
c. B+C


ANS: A

85. Regulile concurentiale au fost stabilite pentru crearea unui sistem care sa asigure o concurenta nedistorsionata pe piata interna si vizeaza:

A. combaterea monopolizarii;
B. combaterea spalarii banilor;
C. combaterea evaziunii fiscale;
D. abuzul de pozitie dominanta;
E. ajutoarele de stat.
a. C+D+E
b. B+D+E
c. B+C+D


ANS: B

86. Potrivit Tratatului CEE, o serie de exceptii au fost considerate ajutoare de stat compatibile cu piata interna a Uniunii:

A. ajutorul de stat cu caracter social dat consumatorilor individuali sub garantia nediscriminarii legate de originea produselor in cauza;
B. ajutorul dat pentru repararea daunelor produse de dezastre naturale sau in situatii exceptionale;
C. ajutoarele date pentru reconversia profesionala;
D. ajutorul dat zonelor din Germania afectate de divizarea tarii dupa reunificarea acesteia;
E. ajutoarele de stat pentru sectorul minier si energia electrica produsa in centrale nucleare.
a. B+C+D
b. A+B+D
c. B+C+E


ANS: B

87. Libera circulatie a marfurilor se aplica:
a. tuturor produselor originare din Statele Membre;
b. tuturor produselor originare din Statele Membre si tuturor produselor din terte tari cu drept de libera circulatie in spatiul comunitar;
c. tuturor produselor originare din terte tari cu drept de libera circulatie in spatiul comunitar.

ANS: B

88.
Care sunt criteriile de identificare a liberei circulatii a serviciilor conform jurisprudentei Curtii de Justitie:
a. Prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decat cel al beneficiarului prestatiei, iar prestarea serviciului sa se faca cu trecerea unei frontiere interioare a Uniunii;
b. Prestatorul sa fi fost stabilit in spatiul Pietei unice a UE;
c. Prestatia sa fie remunerata.
a. a+b
b. a+c
c. a+b+c


ANS: C

89. Libera circulatie a serviciilor poate fi:
a) activa;
b) pasiva;
c) interactiva.
a. a+c
b. a+b+c
c. a+b


ANS: C

90. Libera circulatie a serviciilor de tip activ se asigura prin:
a. Interdictia discriminarii fondata pe nationalitatea sau rezidenta prestatorului;
b. Aplicarea discriminarii fondata pe nationalitatea sau rezidenta prestatorului;
c. Aplicarea masurilor nationale restrictive aplicate in mod nediscriminatoriu.


ANS: A

91.
Libera circulatie a serviciilor de tip activ se asigura prin:
a. Interdictia masurilor nationale restrictive aplicate in mod nediscriminatoriu;
b. Aplicarea discriminarii fondata pe nationalitatea sau rezidenta prestatorului;
c. Aplicarea masurilor nationale restrictive aplicate in mod nediscriminatoriu.


ANS: A

92. Conditiile in care sunt admise si masuri nationale restrictive care pot fi justificate prin ratiuni de ordin general sunt:
a. domeniul vizat sa nu fi fost armonizat;
b. masura sa urmareasca un interes general;
c. masura sa nu fie discriminatorie;
d. masura sa fie in mod obiectiv necesara;
e. masura sa fie proportionala cu scopul urmarit;
f. masura sa respecte principiul recunoasterii reciproce.
a. a+b+c+d+e+f
b. a+b+c+d
c. a+c+d+f


ANS: A

93. In cazul liberei circulatii a serviciilor pasiva:
a. eneficiarul care se deplaseaza la prestator, renuntand astfel la protectia dreptului sau national, trebuie sa aiba acces la toate serviciile, fara sa fie supus unor restrictii pe criteriul nationalitatii sau rezidentei;
b. beneficiarul care se deplaseaza la prestator, renuntand astfel la protectia dreptului sau national, nu trebuie sa aiba acces la toate serviciile, fara sa fie supus unor restrictii pe criteriul nationalitatii sau rezidentei;
c. nici o varianta nu este corecta.


ANS: A

94. Beneficiarii liberii circulatii a serviciilor pot fi:
a. doar persoanele fizice;
b. doar persoanele juridice;
c. atat persoanele fizice cat si persoanele juridice.


ANS: C

95. Beneficiarii liberei circulatii a capitalurilor sunt:
a. doar cetatenii Statelor Membre;
b. doar cetatenii unor state terte care au resedinta pe teritoriul unui Stat Membru UE;
c. cetatenii Statelor Membre, dar si cetatenii unor state terte care au resedinta pe teritoriul unui Stat Membru UE.


ANS: C

96.
Conceptul de libera circulatie a persoanelor are doua componente:
a) dreptul de a exercita o profesie ca lucratori salariati sau care desfasoara o activitate independenta, intr-un alt stat mebru decat cel in care si-a obtinut calificarile profesionale;
b) dreptul de stabilire (libertatea de stabilire);
c) dreptul de a exercita o profesie ca lucratori nesalariati sau care nu desfasoara o activitate independenta, intr-un alt stat mebru decat cel in care si-a obtinut calificarile profesionale.
a. a+b
b. a+c
c. b+c


ANS: A

97. Libera circulatie a lucratorilor implica dreptul:
a) de a accepta ofertele reale de incadrare in munca;
b) de a circula liber in acest scop pe teritoriul statelor membre;
c) de sedere intr-un stat membru pentru a desfasura o activitate salarizata in conformitate cu actele cu putere de lege si actele administrative care reglementeaza incadrarea in munca a lucratorilor statului respectiv.
a. a+b
b. a+c
c. a+b+c


ANS: C

98. Legislatorul comunitar s-a marginit a fixa elementele caracteristice esentiale care servesc la identificarea ajutoarelor de stat , respectiv:
a. ajutorul sa nu fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat, indiferent de forma;
b. ajutorul ameninta sa distorsioneze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau a productiei anumitor bunuri;
c. ajutorul sa nu afecteze comertul intre statele membre.


ANS: B

99. Legislatorul comunitar s-a marginit a fixa elementele caracteristice esentiale care servesc la identificarea ajutoarelor de stat , respectiv:
a. ajutorul sa fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat, indiferent de forma;
b. ajutorul nu ameninta sa distorsioneze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau a productiei anumitor bunuri;
c. ajutorul sa nu afecteze comertul intre statele membre.


ANS: A

100. Legislatorul comunitar s-a marginit a fixa elementele caracteristice esentiale care servesc la identificarea ajutoarelor de stat , respectiv:
a. ajutorul sa nu fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat, indiferent de forma;
b. ajutorul nu ameninta sa distorsioneze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau a productiei anumitor bunuri;
c. ajutorul sa afecteze comertul intre statele membre.


ANS: C