Divortul si efectele lui - incetarea existentei casatoriei

1 Incetarea existentei casatoriei

1. Aspecte generale privind incetarea casatoriei

Potrivit art.37, alin.1 Codul familiei casatoria inceteaza prin moartea unuia dintre soti sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti.

Casatoria poate inceta si prin moartea ambilor soti. Incetarea casatoriei pune capat casatoriei, insa din motive obiective, neimputabile vreunuia dintre soti, la fel ca si in cazul casatoriei putative, in care ambii soti sunt de buna - credinta.

Unanim se sustine in doctrina ca incetarea casatoriei intervine exclusiv din motive naturale si obiective, neimputabile sotilor. In ceea ce ne priveste, nu suntem atat de categorici, deoarece moartea, care este cauza incetarii casatoriei, poate fi naturala sau violenta. In ipoteza mortii mortii violente, in functie de imprejurari, aceasta poate fi imputabila chiar sotului suprivietuitor sau, dupa caz, sotului decedat.

La fel ca si in cazul nulitatii, cauza incetarii este ulterioara momentului incheierii casatoriei, motiv pentru care aceasta produce efecte numai pentru viitor.^[1]

2. Efectele incetarii casatoriei

Incetarea casatoriei se produce de drept si are efecte doar pentru viitor. Acestea sunt urmatoarele^[2]:

a) Sotul supravietuitor care, in timpul casatoriei a purtat numele sotului decedat, poate sa poarte acest nume si dupa incetarea casatoriei. De asemenea, s-a decis in practica judecatoreasca, ca sotul supravietuitor poate sa poarte acest nume si dupa recasatorirea sa si chiar impreuna cu noul sot.

b) Daca sotul supravietuitor nu implinise 18 ani, isi mentine capacitatea de exercitiu dobandita prin casatorie.

c) Comunitatea de bunuri inceteaza. Partea din bunurile comunecare se cuvenea sotului decedat formeaza masa succesorala impreuna cu celelalte bunuri ce i-au apartinut si se va diferi mostenitorilor. Sotul supravietuitor are chemare la mostenire conform prevederilor Legii nr.319/1944.

d) Ocrotirea parinteasca se exercita numai de catre parintele ramas in viata, potrivit art.98, alin.2, Codul familiei^[3].

e) Obligatia de intretinere intre soti inceteaza.

f) Dreptul la mostenire al sotului supravietuitor se naste la moartea celuilalt sot^[4].

3. Cazuri de incetare al casatoriei

Din examinarea dispozitiilor art.22 si art.37, alin.1, Codul familiei rezulta ca exista trei cazuri de incetare a casatoriei si anume:

- Moartea unuia dintre soti

- Declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti.

- Recasatorirea sotului celui ce fusese declarat mort prin hotarare judecatoreasca ^.

1. Moartea unuia dintre soti

In ipoteza mortii unuia dintre soti, desi casatoria inceteaza pentru viitor, unele efecte ale acesteia se pastreaza, dupa cum urmeaza:

- copii conceputi in timpul casatoriei, dar nascuti dupa incetarea acesteia, sunt considerati copii din casatorie cu conditia ca nasterea sa fi intervenit inainte de a trece mai mult de 300 de zile de la data mortii sotului, potrivit art.53, alin.2, Codul familiei^[6].

- sotul supravietuitor care a luat prin casatorie numele celuilalt sot il mentine si dupa incetarea casatoriei. Aceasta solutie era expres prevazuta de art.28 Codul familiei. In redactarea avuta pana la 4 aprilie 1956, cand a intervenit Legea nr.4 prin care s-a dat actuala formulare a art.28 din acelasi cod^[7].

Art.28, alin.1, Codul familiei prevede ca: "sotii sunt obligati sa poarte in timpul casatoriei numele comun declarat".

Art.28, alin.2, Codul familiei prevede ca: "daca sotii s-au invoit sa poarte in timpul casatoriei un nume comun si l-au declarat la incheierea casatoriei potrivit dispozitiilor art.27 din codul de fata, fiecare dintre soti nu va putea cere schimbarea acestui nume, pe cale administrativa, decat cu consimtamantul celuilalt sot".^[8]

Prin aceasta formulare s-a urmarit nu inlaturarea posibilitatii pentru sotul supravietuitor de a purta in continuare numele sotului decedat, ci inlaturarea acelei restrictii care limita in timp, pana la recasatorirea sotului supravietuitor, dreptul acestuia de a continua sa poarte numele comun. Aceasta restrictie nu avea nici o ratiune. De aceea, in acord cu literatura juridica, socotim ca, potrivit textului actual, sotul supravietuitor are dreptul de a continua sa poarte numele comun dobandit prin casatorie chiar daca se recasatoreste^[9]. Oricum, posibilitatea sotului de a renunta la numele comun pe care l-a purtat in timpul casatoriei se deduce si prin interpretarea per a contrario a dispozitiilor art.28, alin.1, Codul familiei. Astfel, daca sotii sunt obligati sa poarte in timpul casatoriei numele comun declarat, per a contrario, aceasta obligatie dispare o data cu incetarea, anularea, nulitatea sau desfacerea casatoriei .

Sotul supravietuitor care, in temeiul art.8, alin.3 din Decretul nr.31/1954, a dobandit capacitatea deplina de exercitiu ca efect al casatoriei, nu o pierde la incetarea acesteia chiar daca este inca minor, deoarece nu exista un text legal care sa lege pierderea capacitatii depline de exercitiu a persoanei de incetarea casatoriei. In prezent, in legislatia romineasca pierderea capacitatii depline de exercitiu a persoanei fizice este determinate de punerea acesteia sub interdictie judecatoreasca, in conditiile art.11, alin.1, lit.b, din Decretul nr.31/1954, art.30-35 din Decretul nr.32/1954 si art. 142-151 Codul familiei, si ca urmare a efectului retroactiv al nulitatii sau anularii casatoriei cu exceptia casatoriei putative .

- sotul supravietuitor are vocatia succesorala in concurs cu rudele sotului decedat, conform art.1-5 din Legea nr.319/10 iunie 1944.

- potrivit art.98, alin.2, Codul familiei, sotul supravietuitor va exercita singur ocrotirea parinteasca fata de copiii minori rezultati din casatoria cu sotul decedat.

- sotul supravietuitor are dreptul de abitatie asupra locuintei in care a locuit cu sotul, daca nu are alta locuinta si aceasta face parte din succesiune, conform art.4 din Legea nr.319/1944.

- potrivit art.87, alin.1, Codul familiei, sotul supravietuitor care a contribuit la intretinerea copilului sotului decedat este obligat sa contribuie a da intretinere copilului cat timp acesta este minor.

Pe de alta parte, de la data decesului inceteaza acele efecte care sunt esentialmente determinate de actul juridic al casatoriei, astfel:

- inceteaza pe viitor calitatea de persoana casatorita a sotului supravietuitor,

- obligatia de fidelitate nu mai subzista,

Proiect: Natura juridica a actiunii in rezolutiune sau reziliere. Domeniu de aplicare Proiect: Clasificarea contractelor civile dupa modul lor de formare

- comunitatea de bunuri inceteaza la data decesului, iar bunurile dobandite de sotul supravietuitor dupa aceasta data vor fi, dupa caz, bunuri proprii, daca le-a dobandit singur sau bunuri comune pe cote - parti, daca le-a dobandit impreuna cu alte persoane.

- comunitatea de bunuri va fi desfiintata pe calea partajului succesoral .

2. Declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti

Aceasta declarare produce aceleasi efecte ca si moartea fizica constatata (prin examinarea cadavrului). Data mortii se considera aceea stabilita prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte (art.18 Decretul nr.31/1954). Declararea mortii este reglementata de art.16 si urm. din Decretul 31/1954 si art.36 si urm. din Decretul nr.32/1954^[13].

Data mortii va fi stabilita in hotararea judecatoreasca conform regulilor prevazute de art.18 alin.2 si 3 din Decretul nr.32/1954, si anume:

- daca, pe baza probelor administrative, rezulta o anumita zi ca data a mortii, data mortii va fi acea zi.

- daca nu este posibil sa se stabileasca o asemena zi ca data a mortii, data mortii va fi ultima zi a termenului de 4 ani, in ipoteza declararii mortii precedate de declararea disparitiei sau ultima zi a termenului de un an, in ipoteza declararii mortii neprecedate de declararea disparitiei.

In privinta efectelor incetarii casatoriei pe motivul declararii judecatoresti a mortii unuia dintre soti, acestea vor fi aceleasi ca si in cazul incetarii casatoriei prin deces.

Cu toate acestea potrivit art.22 Codul familiei, daca sotul unei persoane declarate moarta s-a recasatorit si, dupa aceasta, hotararea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea noua ramane valabila, iar prima casatorie este desfacuta pe data incheierii noii casatorii^[14]. In acest caz, prima casatorie este incetata pana la noua casatorie si desfacuta dupa incheierea noii casatorii.

Aceeasi solutie se impune si atunci cand data mortii a fost rectificata pe cale judecatoreasca si aceasta data este plasata dupa data incheierii celei de a doua casatorii. In acest caz, in intervalul de timp cuprins intre data mortii stabilita prin prima hotarare judecatoreasca declarativa de moarte si data mortii rectificata, sotul este considerat in viata^[15].

3. Recasatorirea sotului celui ce fusese declarat mort

In aceasta situatie, in cazul sotului de buna - credinta, nu-i poate fi imputabila si, drept urmare, rational este sa se mentina casatoria subsecventa.

In schimb, in ambele ipoteze mentionate mai sus, sotul care se recasatoreste, daca este de rea - credinta, incalcand cerintele art.5 Codul familiei care prevede ca "este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita"^[16], va suporta atat sanctiunea de drept civil a nulitatii casatoriei, prevazuta de art.19 Codul familiei care prevede ca "este nula casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor prevazute la art.4 (art.4, alin.1 "barbatul se poate casatori numai daca a implinit varsta de 18 ani, iar femeia numai daca a implinit 16 ani", art.4 alin.2 "cu toate acestea, pentru motive temeinice, se poate incuviinta casatoria femeii care a implinit 15 ani. Incuviintarea se poate da de primarul general al municipiului Bucuresti sau presedintele consiliului judetean in cuprinsul caruia isi are domiciliul femeia si numai in temeiul unui aviz dat de un medic oficial" ), art.5, art.6 (art.6, alin.1 "este oprita cpsptoria intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv" si art.6, alin.2 "pentru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea poate fi incuviintata de primarul general al municipiului Bucuresti sau presedintele consiliului judetean in cuprinsul caruia cel care cere aceasta incuviintare isi are domiciliul" ), art.7, lit.a "este oprita casatoria intre cel care adopta sau ascendentii lui, de o parte, si cel adoptat ori descendentii acestuia, de alta ", art.9 "este oprit sa se casatoreasca alienatul mintal, debilul mintal, precum si cel care este lipsit vremelnic de facultatile mintale, cat timp nu are discernamantul faptelor sale" , art.131 (art.131, alin.1 "in aceeasi zi cu primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila va dispune publicarea acesteia, prin afissarea in extras, intr-un loc special amenajat, la sediul primariei unde urmeaza sa se incheie casatoria", art.131, alin.2 "extrasul din declaratia de casatorie va cuprinde, in mod obligatoriu: data afisarii, datele de stare civila ale viitorilor soti, precum si instiintarea ca orice persoana poate face opunere la casatorie, in termen de 10 zile de la data afisarii" ), si art.16 (art.16, alin.1 "casatoria se incheie prin consimtamantul viitorilor soti. Acestia sunt obligati sa fie prezenti impreuna, insotiti de doi martori, la sediul primariei, pentru a-si da consimtamantul personal si in mod public in fata ofiterului de stare civila", art.16, alin.2 "cu toate acestea, in cazurile aratate de legea speciala, ofiterul de stare civila va putea incheia casatoria si in afara sediului serviciului de stare civila, cu respectarea conditiilor prevazute in alin.1" )", cat si cea penala, prevazuta de art.303, alin.1, Cod Penal "incheierea unei noi casatorii de catre o persoana casatorita se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani".

Reaua - credinta se traduce in imprejurarea ca sotul care se recasatoreste cunostea, la data incheierii casatoriei subsecvente ca sotul din prima casatorie este in viata. Cel ce invoca reaua - credinta trebuie s-o dovedeasca, deoarece buna - credinta, pana la proba contrara, se prezuma²³

2 Impartirea bunurilor comune si analiza incetarii casatoriei

1. Impartirea bunurilor comune la incetarea sau desfiintarea casatoriei

In cazul incetarii casatoriei ca urmare a mortii unuia din soti, impartirea bunurilor comune comporta doua operatii succesive, prima constand in determinarea cotei care se cuvine sotului supravietuitor din masa bunurilor comune, si a doua, in determinarea cotei acestuia in calitate de mostenitor, potrivit dispozitiilor Legii nr.319/1944.

Problema este mai complexa in situatia in care moartea unuia din soti a fost declarata judecatoreste, intrucat data mortii va fi cea stabilita prin hotararea judecatoreasca, ceea ce inseamna ca, daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti bunurile dobandite de sotul in viata au stat sub semnul prezumtiei de comunitate, odata cu ramanerea definitiva a hotararii, retroactiv, aceste bunuri isi pierd caracterul de bunuri comune, devenind bunuri proprii^[23].

Atunci cand sotul prezent s-a recaratorit, iar cel declarat mort se dovedeste a fi in viata, anulandu-se hotararea declarativa de moarte, potrivit art.22 Codul familiei, casatoria cea noua ramane valabila, iar casatoria anterioara se considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii. Incetarea raporturilor patrimoniale dintre sotul prezent si cel declarat mort nu se mai raporteaza la data stabilita prin hotararea declarativa de moarte, ca fiind cea a mortii, ci la data incheierii noii casatorii^[24].

Intrucat casatoria declarata nula sau anulata este considerata ca niciodata n-a existat nu se pune problema impartirii bunurilor comune, regimul bunurilor dobandite sub durata casatoriei aparente fiind acela de drept comun, la fel ca in cazul concubinilor.

Asa cum rezulta din prevederile art.23 si 24, Codul familiei "sotul care a fost de buna - credinta la incheierea casatoriei declarata nula sau anulata pastreaza, pana la data cand hotararea instantei judecatoresti ramane definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila", si ca o consecinta "cererea de intretinere a sotului de buna - credinta si raporturile patrimoniale dintre barbat si femeie sunt supuse, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort".

Textele nu sunt clare in privinta faptului daca buna - credinta de care vorbeste legiuitorul este o conditie numai cu privire la dreptul de intretinere sau si in privinta celorlalte raporturi patrimoniale, astfel ca in interpretarea lor s-au nascut, in literatura juridica, opinii divergente .

2. Analiza incetarii casatoriei

a) Casatoria fiind incheiata intuitu personae, moartea (constatata fizic) unuia dintre soti conduce la incetarea ei.

b) Aceasi consecinta apare si in cazul declararii judecatoresti, a decesului unuia dintre soti, data mortii fiind cea stabilita prin hotararea irevocabila declarativa de moarte.

c) In cazul declararii mortii prin hotarare judecatoreasca daca sotul persoanei declarata moarta s-a recasatorit si, dupa aceasta, sotul declarat mort reapare si anuleaza hotararea declarativa de moarte, noua casatorie ramane valabila, iar casatoria veche este considerata ca a incetat pe data incheierii noii casatorii.

Aceasi solutie este valabila si in cazul in care, dupa recasatorirea sotului declarat judecatoreste mort, se rectifica data mortii, noua data fiind ulterioara recasatoririi.

Daca sotul care s-a recasatorit a fost de rea - credinta, stiind ca persoana declarata moarta se afla in viata, noua casatorie se considera incheiata prin frauda, fiind lovita de nulitate absoluta²