Conditii generale de forma pentru validitatea testamentului.

Precizari prealabile. Avand in vedere importanta si gravitatea efectelor pe care le produc dispozitiile testamentare si pentru protejarea - pe cat posibil - a vointei testatorului impotriva unor influente si presiuni, precum si pentru a nu lasa indoiala asupra existentei si sensului manifestarii de vointa, legea prevede ad solemnitatem - sub sanctiunea nulitatii absolute - anumite forme testamentare pe care trebuie sa le imbrace vointa testatorului pentru a putea produce efecte juridice (art.800 si art.858 si urm. C.civ.).

Formele testamentare prevazute de lege sunt fie forme ordinare (testament olograf, autentic si secret, numit si mistic), intre care testatorul poate alege liber, fie forme extraordinare, numite testamente privilegiate, care pot fi incheiate in imprejurari exceptionale, cand testatorul nu are posibilitatea alegerii intre formele testamentare ordinare, fie alte forme de testamente, special prevazute de lege.

Reglementand o varietate relativ mare de forme testamentare, legea consacra doua conditii de forma, care sunt generale, comune tuturor testamentelor: a) forma scrisa si b) forma actului separat.

Forma scrisa. Indiferent de forma testamentului si chiar daca testatorul s-ar gasi in imprejurari exceptionale (de exemplu, militar in timp de razboi), in toate cazurile testamentul trebuie sa fie, imbracat in forma scrisa. Legislatia noastra nu recunoaste ca valabil testamentul verbal (nuncupativ). Subliniem ca forma scrisa este prevazuta ca o conditie de validitate a testamentului (ad solemnitatem), iar nu ca o simpla conditie de dovada, lipsa ei fiind sanctionata cu nulitatea absoluta a manifestarii de vointa. In principiu, fara forma scrisa nu exista testament[1].

In lipsa testamentului intocmit in forma prevazuta de lege, intentia testatorului de a dispune pentru caz de moarte nu se poate dovedi, chiar daca el ar fi fost impiedicat sa testeze de o forta majora sau de o terta persoana si chiar daca si-ar fi exprimat vointa prin viu grai sau prin aprobarea unui proiect de testament nesemnat[2].

Forma actului separat. Interzicerea testamentului conjunctiv. Pentru a asigura libertatea de vointa a testatorului si caracterul personal, unilateral si revocabil al dispozitiilor testamentare, legea nu permite ca doua sau mai multe persoane sa testeze "prin acelasi act, una in favoarea celeilalte sau in favoarea unei a treia persoane" (art.857 C.civ.). Asemenea testamente, numite conjunctive, sunt interzise pentru ca pluralitatea de parti ar conferi testamentului caracter contractual si deci irevocabil prin vointa unilaterala. Inseamna ca libertatea de vointa a testatorului nu ar fi deplina nici la incheierea testamentului si nici la revocarea dispozitiilor pe care le cuprinde.

Sanctiunea nerespectarii conditiilor de forma. Potrivit art. 866 C.civ., nerespectarea conditiilor generale de forma (forma scrisa si forma actului separat), ca si nerespectarea conditiilor speciale de forma prevazute pentru diferite feluri de testamente se sanctioneaza cu nulitatea absoluta si, ca atare, potrivit dreptului comun, constatarea nulitatii poate fi invocata de orice persoana interesata si oricand, fie pe cale de exceptie, fie pe cale de actiune, dreptul de a invoca fiind imprescriptibil.

Document online: Contract de inchiriere - obiectul contractului Document online: Contractul individual de munca cu timp partial - MUNCA LA DOMICILIU

Principiul proximitati gradului de rudenie cunoaste doua exceptii si anume:

a)in cadrul clasei a II-a de mostenitori, parintii defunctului, care sunt rude de gradul I cu cel care lasa mostenirea, nu inlatura de la mostenire pe fratii sau surorile si descendentii acestora a celui care lasa mostenirea (rude de gradul II-IV), venind impreuna la mostenire;

b)reprezentarea succesorala.

4.Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa

si de acelasi grad chemate la mostenire

In conformitate cu acest principiu, in cazul in care la mostenire sunt chemate rude din aceeasi clasa de mostenitori si au acelasi grad de rudenie cu cel care lasa mostenirea, fiecare din succesibili va mosteni o parte egala cu a celorlalti succesibili.

a)Imparteala pe linii. In cazul in care la mostenire sunt chemati frati si surori din parinti diferiti. In aceasta ipoteza, desi acestia sunt rude de acelasi grad cu defunctul, mostenirea nu se va imparti in parti egale (pe capete), ci pe linii. Fratii si surorile defunctului din aceiasi parinti vor culege o parte mai mare decat fratii si surorile numai dupa tata (consangvini) sau numai dupa mama (uterini).

b)Imparteala pe tulpini. In cazul reprezentarii succesorale mostenirea se va imparti pe tulpini.

5.Reprezentarea succesorala

Legiuitorul a infiintat institutia reprezentarii succesorale, aceasta avand, in principiu, acelasi sens cu unele mici deosebiri, pe care le vom arata mai jos.

Reprezentarea succesorala este reglementata de articolele 664-668 din Codul civil.

Reprezentarea succesorala constituie un beneficiu al legii (iar nu o fictiune a legii, asa cum spune art. 664 din Codul civil) in virtutea caruia un mostenitor mai indreptat in grad urca in locul si gradul ascendentului sau, care este decedat la data deschiderii mostenirii, pentru a culege, in concurs cu mostenitorii mai apropiati in grad, partea care s-ar fi cuvenit celui pe care il reprezinta, daca s-ar fi aflat in viata .

Din definitia data reprezentarii succesorale, rezulta ca aceasta este o institutie juridica aparte si este altceva decat ceea ce se intelege, in mod obisnuit, in dreptul civil prin reprezentare.

Institutia reprezentarii succesorale, prin efectele sale, inlatura unele consecinte injuste ale principiului proximitatii gradului de rudenie si ale principiului egalitatii intre rudele de acelasi grad.

5.3.Domeniul de aplicare

Potrivit articolelor 665, 666 si 672 din Codul civil, reprezentarea succesorala este admisa in doua cazuri si anume:

a)in linie dreapta, in privinta descendentilor copiilor defunctului;

b)in linie colaterala, descendentii fratilor si surorilor celui care lasa mostenirea ii pot reprezenta pe ascendentii lor decedati la data deschiderii mostenirii.

Normele care reglementeaza institutia reprezentarii succesorale sunt de stricta interpretare si, prin urmare, numarul eventualelor rude, care s-ar bucura de acest beneficiu al legii nu poate fi marit .

5.4.Conditiile reprezentarii succesorale

Reprezentarea succesorala poate opera numai cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii, prevazute de lege:

a)Cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii.

Potrivit art. 668 din Codul civil "nu se reprezinta decat persoanele moarte". Prin urmare, o persoana nu poate fi reprezentata atata timp cat este in viata, chiar daca aceasta renunta sau a fost inlaturata de la mostenire pentru nedemnitate.

Limitari ale efectelor nulitatii absolute si derogari. a) In primul rand, se admite aplicarea in materie de testamente a art.1167 alin.3 C.civ. (vizand donatiile), care permite - dupa moartea testatorului - acoperirea nulitatii pentru vicii de forma (inclusiv forma verbala a testamentului) prin confirmarea, ratificarea sau executarea voluntara a actului de catre mostenitorii legali sau alti reprezentanti (succesori universali sau cu titlu universal) ai testatorului, daca confirmarea, ratificarea sau executarea este benevola si facuta in cunostinta de cauza (art.1190 C.civ.). b) Sanctiunea nulitatii nu vizeaza acele dispozitii testamentare care, potrivit legii, pot fi facute si in alta forma decat aceea testamentara. De exemplu, recunoasterea unui copil printr-un testament autentic, nul pentru ca este conjunctiv, produce efecte deoarece este facut prin act autentic (art.48 si 57 C.fam.). c) Se admite ca testamentul autentic sau mistic - la care adaugam si testamentele privilegiate - nule ca atare pentru vicii de forma, sunt valabile ca testamente olografe, daca indeplinesc conditiile de forma prevazute de lege pentru acesta (scris, datat si semnat de mana testatorului).