Capacitatea de exerciȚiu a persoanei fizice

CAPACITATEA DE EXERCIȚIU A PERSOANEI FIZICE

1. Definitie. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este acea parte a capacitatii civile a omului care consta in aptitudinea acestuia de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile.

2. Premisele capacitatii de exercitiu. Doua sunt premisele capacitatii de exercitiu a persoanei fizice:

- existenta capacitatii de folosinta a persoanei fizice;

- existenta discernamantului.

Prima premisa nu ridica probleme, de vreme ce, un caracter juridic al capacitatii de folosinta a omului este  universalitatea sa, in sensul ca apartine tuturor oamenilor.

A doua premisa aduce in discutie facultatea omului de a discerne, de a distinge lucrurile unele de altele, de a judeca limpede, cu patrundere, si de a aprecia un lucru la justa lui valoare. Sau, pentru ca suntem in dreptul civil, vom admite ca discernamantul cuprinde puterea omului de a-si reprezenta corect consecintele juridice civile ale manifestarii sale de vointa.

3. Felurile capacitatii de exercitiu. Legea reglementeaza in materia capacitatii de exercitiu trei situatii distincte:

- lipsa capacitatii de exercitiu;

- capacitatea de exercitiu restransa;

- capacitatea de exercitiu deplina.

3.1. Lipsa capacitatii de exercitiu

Persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu si reprezentarea lor legala

Nu au capacitate de exercitiu:

a) minorul care nu a implinit varsta de 14 ani;

b) persoana pusa sub interdictie.

Enumerarea este limitativa, asa incat, nu exista in dreptul civil roman actual si alte persoane fizice lipsite de capacitatea de exercitiu.

Reprezentarea legala. Pentru cei ce nu au capacitate de exercitiu actele juridice se fac de reprezentantii lor legali.

Acte juridice civile permise celui lipsit de capacitate de exercitiu

Exista doua categorii de astfel de acte: 1) actele de conservare si 2) asa-zisele acte marunte, zilnice.

Actele de conservarea sunt acele acte care au ca rezultat preintampinarea pierderii, iesirii unui drept subiectiv din patrimoniul persoanei, asa incat, un asemenea act, prin ipoteza, nu poate prezenta niciun pericol pentru cel care il face, fiind intotdeauna avantajos.

Actele marunte sunt actele juridice de mica importanta care se incheie in mod curent (zilnic). In mod obisnuit, persoanele lipsite de capacitate de exercitiu incheie acte necesare pentru satisfacerea unor necesitati curente, precum: achizitionarea de alimente, rechizite scolare, cumpararea de bilete de transport in comun ori pentru diferite spectacole, etc. Incetarea situatiei juridice a lipsei capacitatii de exercitiu

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

Starea juridica a lipsei de capacitate civila de exercitiu nu este perpetua. Pentru minorul sub 14 ani, ea inceteaza in urmatoarele cazuri si moduri:

a) la implinirea varstei de 14 ani, cand dobandeste capacitatea de exercitiu restransa;

b) prin moarte (fizic constatata ori judecatoreste declarata).

Pentru interzisul judecatoresc, starea de lipsa a capacitatii de exercitiu inceteaza:

a) prin ridicarea interdictiei judecatoresti, pentru ca au incetat cauzele care au determinat-o; persoana in cauza va deveni, dupa caz, o persoana cu capacitate deplina de exercitiu ori cu capacitate restransa de exercitiu;

b) prin moarte (fizic constatata ori judecatoreste declarata).

3.2. Capacitatea de exercitiu restransa

Definitia capacitatii de exercitiu restransa. Capacitatea de exercitiu restransa este aptitudinea minorului de 14-18 ani de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea, personal, a anumitor acte juridice civile.

Inceputul si incetarea capacitatii de exercitiu restranse

Inceputul capacitatii de exercitiu restranse este marcat de data implinirii varstei de 14 ani.

Situatia juridica a capacitatii civile de exercitiu restranse nu este perpetua, dimpotriva, prin ipoteza, are o durata scurta, limitata la 4 ani (intre 14 si 18 ani ai titularului).

In acest cadru, capacitatea de exercitiu restransa inceteaza, in mod firesc, la implinirea varstei de 18 ani, la majoratul civil, cand se dobandeste capacitate de exercitiu deplina. Dar, capacitatea de exercitiu restransa poate inceta si in urmatoarele cazuri: a) daca minorul este pus sub interdictie judecatoreasca; b) prin moarte, cand inceteaza si capacitatea de folosinta (constatata fizic ori judecatoreste declarata).

Continutul capacitatii de exercitiu restranse

Minorul de 14-18 ani participa personal la incheierea actelor sale juridice. Nu mai avem de a face cu reprezentarea legala a minorului, iar asistarea juridica a minorului se asigura sub forma incuviintarii prealabile a fiecaruia dintre actele juridice pe care le incheie minorul.

Pentru determinarea continutului capacitatii de exercitiu restranse apare ca utila clasificarea actelor juridice civile, prin raportarea lor la minorul de 14-18 ani. O asemenea clasificare cuprinde urmatoarele categorii:

actele juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le incheie valabil, personal si singur, fara vreo incuviintare prealabila;

actele juridice civile pe care le incheie personal, dar cu incuviintarea prealabila, fie numai a ocrotitorului legal, fie cu incuviintare dubla: a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare;

actele juridice civile interzise minorului (pe care nu le poate incheia chiar daca ar exista incuviintare).

Actele juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil, personal si singur.

Minorul cu capacitate de exercitiu restransa nu are nevoie de incuviintarea prealabila, incheind personal si singur, urmatoarele categorii de acte juridice civile:

- actele pe care le putea incheia pana la implinirea varstei de 14 ani (actele de conservare si actele marunte).

- contracte de depozit bancar, in conditiile legislatiei in vigoare, la institutiile bancare in limita plafonului garantat de stat;

- actele de administrare a patrimoniului, daca nu sunt lezionare;

- daca a implinit 16 ani, poate incheia valabil un testament, prin care poate dispune doar de jumatate din averea sa.

Actele juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil, numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal.

Din aceasta categorie fac parte actele de administrare, atat cele privitoare la un bun (ut singuli), cat si cele care privesc patrimoniul minorului.

Actele juridice pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia personal, dar cu dubla incuviintare (a ocrotitorul legal si a autoritatii tutelate). Intra in aceasta a treia categorie actele juridice civile de dispozitie.

Actele juridice civile interzise minorului de 14-18 ani (dar permise majorului). Intra in aceasta a treia categorie donatiile și garantarea obligației altuia.

3.3. Capacitatea de exercitiu deplina

Inceputul capacitatii de exercitiu depline potrivit art. 8 din Decretul nr. 31/1954. Data la care se dobandeste capacitatea de exercitiu este implinirea majoratului civil, adica la data implinirii varstei de 18 ani.

Notiunea de capacitate de exercitiu deplina.

Deplina capacitate de exercitiu a persoanei fizice este aptitudinea omului de a dobandi si exercita drepturile civile si de a-si asuma si exercita obligatiile civile prin incheierea,  personal si singur, a tuturor actelor juridice civile.

Din definitie rezulta ca insusirea capacitatii de exercitiu de a fi deplina rezida din trei caracteristici:

a) actele juridice civile se incheie personal (iar nu prin reprezentant legal, ca in cazul lipsei capacitatii de exercitiu); nu este exclus ca persoana cu deplina capacitate de exercitiu sa incheie actul juridic civil prin reprezentare, dar aceasta este o reprezentare conventionala izvorata din manifestarea ei de vointa (contractul de mandat), iar nu impusa de lege;

b) actele juridice civile le incheie singur, fara vreo incuviintare prealabila, ca in cazul capacitatii de exercitiu restranse;

c) persoana cu capacitate deplina de exercitiu poate incheia orice act juridic civil, care nu ii este oprit expres de lege (ingradirile capacitatii de folosinta reprezinta, in acelasi timp, si ingradiri ale capacitatii de exercitiu).

Continutul capacitatii depline de exercitiu a persoanei fizice. Determinarea continutului capacitatii de exercitiu deplina poate fi realizata astfel:

- mai intai, caracterul juridic numit "generalitatea capacitatii de exercitiu" evoca tocmai ideea ca aceasta este o aptitudine generala a persoanei fizice de a incheia toate actele juridice prin care dobandeste ori exercita drepturi subiective sau isi asuma ori executa obligatii civile;

- pe de alta parte, definitia capacitatii de exercitiu depline a persoanei fizice exprima, sintetic, tocmai continutul ei: aptitudinea omului de a incheia, personal si singur, orice act juridic civil, prin care dobandeste ori exercita un drept subiectiv civil sau isi asuma ori executa o obligatie civila.

Cazuri de incetare a capacitatii de exercitiu deplina. Capacitatea de exercitiu inceteaza, mai intai, o data cu incetarea capacitatii de folosinta, adica prin moartea persoanei.

Pe de alta parte, capacitatea de exercitiu care se bazeaza pe existenta discernamantului persoanei fizice, ramane dependenta de acesta. Este motivul pentru care legea prevede ca persoana care, datorita alienatiei sau debilitatii mintale, este lipsita de discernamantul necesar pentru a se ingriji de interesele sale, poate fi lipsita de capacitate de exercitiu. Aceasta situatie intervine ca o masura de ocrotire pentru bolnavul psihic.

Sanctiunea nerespectarii regulilor capacitatii de exercitiu. De o maniera generala, incalcarea regulilor privitoare la capacitatea de exercitiu a persoanei fizice atrage nulitatea actului juridic incheiat cu nerespectarea conditiilor impuse; aceasta este sanctiunea specifica in materia capacitatii de exercitiu.

Dispozitiile normative din materia capacitatii de exercitiu urmaresc in buna parte protejarea unor interese personale, asa incat, in aceasta materie, sanctiunea cea mai frecventa este nulitatea relativa a actului juridic civil respectiv.

Boroi G., Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008;

Cercel, S., Florea, A., Ponea, A., Drept civil. Persoana fizica, Editura Universitaria, Craiova, 2003;

Dogaru I., Popa N., Danișor D.C., Cercel S., Bazele dreptului civil, vol. I, Teoria generala, Ed. C.H. Beck, București, 2008;

Dogaru I., Cercel S., Drept civil. Persoanele, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2007.