Lectia de educatie fizica si sport

Tipuri:

1. Dupa componenta tematica abordata:

- cu teme din deprinderi si / sau priceperi motrice

- cu teme din calitati motrice

- mixte

2. Dupa felul deprinderilor si / sau priceperilor motrice:

- monosport - bisport - polisport

3. Dupa etapele invatarii deprinderilor si sau priceperilor motrice:

- de invatare - de consolidare - de perfectionare - mixte

4. Dupa plasamentul in structura anului scolar:

- de organizare (la inceput de an si semestre se sustin unele probe de control)

- curente

- bilant (ultimele din semestru, exemplu 'demonstrativa')

5. Dupa locul si conditiile de desfasurare:

- in aer liber, conditii atmosferice si climaterice normale

- in aer liber pe timp friguros

- in interior, conditii normale

- in interior pe spatii improvizate (culoar, sala de clasa cu banci) si pe timp friguros

6. Dupa numarul de teme abordate:

- cu o tema - cu doua teme - cu trei teme - cu patru sau mai multe teme (demonstrative)

Structura

In evolutia sa, lectia a avut mai multe structuri: pe patru, trei parti, iar acum lectia pe verigi.

Verigile sunt urmatoarele:

1. Organizarea colectivului de elevi: salutul, anuntarea temelor, observarea echipamentului si     aflarea unor abateri de la starea normala de sanatate

2. Pregatirea organismului pentru efort

3. Prelucrarea analitica a aparatului locomotor sau influentarea selectiva a aparatului locomotor

4. Dezvoltarea sau verificarea calitatilor motrice, viteza sau indemanare

5. Invatarea, consolidarea, perfectionarea sau verificarea deprinderilor si / sau priceperilor                 motrice

6. Dezvoltarea sau verificarea calitatilor motrice, forta sau rezistenta

7. Revenirea organismului dupa efort

8. Aprecieri si recomandari: aprecieri privind comportamentul elevilor si recomandari pentru     activitatea viitoare independenta si salutul.

Verigile 4, 5, 6 sunt tematice in structura actuala.

Lectia de E.F.S. ar trebui sa cuprinda obligatoriu verigile 1, 2, 5, 7, 8.

Verigile destinate calitatilor motrice pot lipsi din structura, daca nivelul de dezvoltare al calitatilor motrice este optim (ex. La verificarile initiale se constata un nivel corespunzator notei 10 la o calitate motrica; de regula nu se intalnesc asemenea situatii concrete).

Dinamica si dirijarea efortului

Orice act sau actiune motrica se efectueaza cu consum de energie nervoasa si musculara. Cand acest consum este mai mare apare fenomenul specific de oboseala care poate fi diminuat sau inlaturat prin odihna sau alte masuri adiacente.

Relatia efort-odihna este fundamentala in E.F.S., iar reglarea ei se numeste dozarea efortului.

Dinamica efortului reprezinta curba efortului in reprezentare grafica conform succesiunii secventelor structurale.

Cercetarile efectuate au relevat:

a) in primele trei verigi, dinamica efortului inregistreaza o curba continuu ascendenta; se pleaca in efort, de la valori F.C. de 70-80 pulsatii / minut si F.R. de 16-18 respiratii minut, ajungandu-se la 120-130 pulsatii / minut si 20-22 respiratii minut.

b) in verigile tematice, curba efortului inregistreaza un platou cu oscilatii in functie de numarul de teme si specificul obiectivelor operationale (cresteri atunci cand se dezvolta calitatile motrice sau se consolideaza deprinderile si / sau priceperile motrice, mai ales cand se folosesc jocuri dinamice, stafete, parcursuri aplicative, jocuri sportive bilaterale.

c) in ultimele doua verigi, se inregistreaza o scadere a curbei efortului; de regula nu se revine niciodata la valorile F.C. si F.R. de la inceputul lectiei.

Dirijarea efortului determina dinamica efortului si este dependenta de profesor.

Modalitati de dirijare:

a) dirijarea anticipata realizata prin documente de planificare; este mult mai exacta pentru planurile activitatilor curente si concrete.

b) dirijarea concreta realizata in activitati curente (lectia) in functie de reactia elevilor la efortul specific. Reactia este apreciata de profesor dupa: coloritul pielii, transpiratia si respiratia elevilor, gradul de coordonare, precizia in actele si actiunile motrice, atentia. Daca reactia la efort o impune, se fac modificari fata de dirijarea anticipata (durata pauzelor intre repetari si a naturii lor).

Referat: Gestionarea depozitelor de grasime - trei meniuri care ard kilogramele in plus Eseu: Procesul de fabricare al sucurilor in cutie

Densitatea lectiei

Este indicatorul nr. 1 in stabilirea calitatii lectiei si se refera la cantitatea si calitatea efortului fizic in functie de componenta temporala.

Tipuri de densitate:

1. Volumul efortului fizic determina 2 tipuri:

a) densitatea motrica, reprezentata de cat lucreaza efectiv elevul in timpul alocat lectiei (inclusiv pauzele active intre repetari).

Formula de calcul este: timpul efectiv de lucru al subiectului

Dm = -------- ----- ------ ------------- x 100

durata lectiei

In lectia de E.F.S. predomina densitatea motrica care are valori mai mari in lectii de consolidare, perfectionare; o densitate motrica buna este in jur de 60%.

b) densitatea pedagogica, reprezentata de timpul cat este angrenat activ elevul inregistrat la actiunile didactice, metodice sau organizatorice din lectie (explicatii, demonstratii, corectari ale greselilor de exersare, marcarea unor trasee).

In aceasta densitate intra si pauzele pasive intre repetari

Formula de calcul este timpul in care subiectul participa activ la masurile didactice, metodice si organizatorice

Dp = -------- ----- ------ ----- ----- ----------------- x 100

durata programata a lectiei

Valoarea acestei densitati este mai mare in lectiile de invatare.

2. Intensitatea si complexitatea efortului fizic determina densitatea functionala care este data de evolutia marilor functiuni ale organismului. Se apreciaza prin valorile frecventei cardiace (F.C.) si mai rar frecventei respiratorii (F.R.) luate la inceputul si pe parcursul lectiei.

Cele trei tipuri de densitate se inregistreaza pe baza unui protocol special.

Protocol de densitate

Unitatea                                                Teme si obiective

Subiecti 1

Efectiv prezent (MF)                       2

Data                                                      3

Locul de desfasurare

Conducatorul lectiei

Subiectul inregistrat

Cauzele densitatii slabe

1. Organizatorice: formatii de lucru si modalitati concrete de exersare neadecvate; neamenajarea din timp a locului de desfasurare, a instalatiilor; nepregatirea din timp a materialelor didactice pentru lectie.

2. Metodice: explicatii prea lungi, neclare, fara dictie; demonstratii si materiale intuitive neconvingatoare; succesiune necorespunzatoare a mijloacelor folosite.

3. De alta natura: lipsa planului de lectie si a atractivitatii mijloacelor, starea participativa negativa a elevului.

Particularitati ale lectiei desfasurate

in conditii speciale

Particularitati ale lectiei desfasurate

in aer liber, pe timp friguros

Sunt incontestabile avantajele lectiei in aer liber fata de cea desfasurata in interior.

Pe timp friguros, lectia se desfasoara afara daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- temperatura aerului sa nu coboare sub -10 grade

- sa nu fie precipitatii puternice (ploaie, ninsoare)

- sa nu fie vant puternic (viteza sub 5 metri secunda)

- umiditatea aerului sa fie cuprinsa intre 35-65%

- sa nu existe nebulozitate si poluare a aerului.

Pentru a avea eficienta lectia, este necesara o pregatire treptata a elevilor in asemenea conditii si sa dispuna de echipament adecvat.

Pot fi abordate teme din toate calitatile motrice (mai putin viteza de deplasare daca este zapada si forta in regim de rezistenta). De asemenea pot fi teme din deprinderi sau priceperi motrice pentru consolidare sau perfectionare.

Nu se recomanda teme de verificare; folosirea procedeelor metodice verbale si intuitive de instruire este nesemnificativa in contextul predominarii exersarii de catre elevi.

Durata verigilor este variabila:

- pregatirea organismului pentru efort are o durata mai mare (7-8 minute) si trebuie sa fie deosebit de dinamica

- prelucrarea analitica nu se mai constituie in veriga de sine statatoare; unele obiective ale acestei verigi se realizeaza partial in veriga 2 sau in alte verigi cu grupaje de 2-3 exercitii

- aprecierile si recomandarile din finalul lectiei trebuie sa fie extrem de scurte sau sa se realizeze in spatiul din interior unde s-au echipat elevii.

Particularitati ale lectiei desfasurate

in spatii improvizate din interior, pe timp friguros

Spatiile improvizate se impart in doua categorii:

1. Culoare, coridoare, holuri

2. Sali de clasa cu banci, sali de festivitati

Cerinte minimale:

1. Culoarul, holul unde se desfasoara lectia sa nu aiba legatura cu alte spatii, sali unde sunt alte        activitati.

2. Spatiul ales trebuie sa fie la parter, subsol (in cazul cladirilor cu etaje) pentru a nu deranja activitatile din spatiile subetajate

3. Spatiile improvizate trebuie sa aiba dimensiuni rezonabile

4. Sunt necesare masuri igienice: aerisirea spatiului, aranjarea si stergerea de praf a mobilieru-             lui', echipament corespunzator

5. Nu terbuie folosit mobilierul din spatiul respectiv pentru practicarea exercitiilor fizice; ar fi o deturnare a scopurilor pentru care exista mobilierul: tabla este pentru scris, catedra este locul profesorului, etc. Daca am folosi mobilierul astfel, aceasta modalitate ar fi un argument pentru elev ca sa continue practicarea exercitiilor fizice(rostogolirea pe catedra, aruncari cu obiecte in tabla) si in absenta profesorului, mai ales in recreatii.

In aceste lectii se pot aborda teme din calitatile motrice (mai putin viteza de deplasare si rezistenta aeroba) si din unele deprinderi sau priceperi motrice (utilitar aplicative, gimnastica acrobatica si ritmica, unele sarituri cu sprijin, elemente din jocurile sportive cum ar fi pasele, driblingul.

Proiectul de lectie

Acest document se elaboreaza pentru activitatile curente de E.F.S., intre care lectia este cea mai frecvent intalnita in practica.

Este rezultatul unei gandiri profunde, in detaliu a cadrului didactic privind continutul si metodologia activitatii curente propuse.

Continutul si metodologia elaborarii proiectului de lectie

Acest document are urmatoarele rubrici: teme si obiective, indicatorii de recunoastere, verigi si durata, continut, formatii de lucru si modalitati, dozare, indicatii metodice, evaluare, alte consemnari.

1. Teme si obiective

Temele sunt preluate din planul calendaristic semestrial si sunt calitatile motrice si deprinderile si priceperile motrice.

Precizari:

- atletismul, gimnastica, jocurile sportive nu sunt teme, ci domenii din care se iau temele

- jocurile de miscare, stafetele, parcursurile aplicative nu sunt teme, ci mijloace sau modalitati de realizare a unor teme

- relatia tema-obiectiv, tema ramane aceeasi pe parcursul unui grupaj tematic, iar obiectivul (ceea ce trebuie sa se realizeze din tema) se schimba in 1-3 lectii succesive.

- pentru calitatile motrice, obiectivele vizeaza 'dezvoltarea', 'imbunatatirea' sau 'verificarea' unei forme de manifestare, subliniindu-se si nivelul de localizare. Exemplu: tema: forta. Obiectivul: dezvoltarea fortei dinamice la nivelul principalelor grupe musculare.

- pentru deprinderi si sau priceperi motrice, obiectivul trebuie sa vizeze etapa invatarii motrice (invatare, consolidare, perfectionare, verificare) si accentul care se pune pe una sau mai multe faze din executia tehnica, tactica. Exemplu: tema: dribling multiplu printre obstacole (baschet). Obiectiv: consolidare cu accent pe protejarea corespunzatoare a mingii in functie de obstacol.

2. Indicatorii de recunoastere

Sunt consemnate resursele umane si materiale specifice.

Indicatorii sunt consemnati in partea din stanga proiectului si sunt urmatoarele: unitatea scolara, clasa, efectivul (M, F), data, locul de desfasurare, material didactic.

3. Verigi si durata

Se nominalizeaza verigile in ordinea succesiunii lor si se centralizeaza timpul alocat (in minute) astfel incat prin insumare sa rezulte durata integrala a lectiei.

4. Continut

Se consemneaza in succesiunea lor mijloacele, metodele si procedeele metodice preconizate pentru fiecare veriga.

Pentru verigile tematice, sistemele de actionare sunt preluate din planul calendaristic semestrial.

5. Formatii de lucru si modalitati de exersare

Se consemneaza formatia de lucru prin cuvinte sau desene, schite pentru fiecare element de continut.

Se consemneaza modalitatea de exersare din formatia de lucru preconizata.

6. Dozare

Se consemneaza pentru fiecare element de continut varianta cea mai operationala.

Exemplu: pentru exercitiile care implica deplasarea in spatiu, sa fie dozate prin repere de tipul: lungime, latimi ale locului de desfasurare, diagonale, tururi de teren sau sala; sunt mai usor de retinut decat variantele de dozare decat unitati de timp (secunde, minute) sau de spatiu (metri).

7. Indicatii metodice

Se consemneaza cand este cazul.

A nu se confunda indicatiile metodice cu aspecte legate de executia corecta a actiunilor motrice, de tipul 'spatele drept', 'privirea inainte'.

Pot viza tratarea diferentiata, autonomia elevilor, manevrari speciale ale colectivului de elevi, darea unor teme pentru acasa sau verificarea lor, autoorganizare - autoconducere - autoapreciere.

8. Evaluare

Stabilirea modalitatilor concrete de evaluare, de realizare a obiectivelor.

9. Alte consemnari

Se completeaza, daca este cazul, numai dupa desfasurarea lectiei, mentionandu-se abaterile de la ce s-a prevazut in plan si cauzele acestora