Scopurile logisticii - dimensiunea strategica a logisticii

Scopul logisticii, asa cum rezulta din definitie, este "de a satisface cerintele consumatorilor", ceea ce inseamna ca strategiile si activitatile logistice trebuie sa se bazeze mai degraba pe dorintele si necesitatile consumatorilor decat pe cerintele si capabilitatile altor terti. Aceasta implica proiectarea si gestionarea unui sistem de comunicatii operativ si eficient, pentru ca firmele sa poata comunica efectiv cu consumatorii sai pentru a cunoaste necesitatile si dorintele acestora.

Toate aceste aspecte sunt deosebit de importante, dar nu trebuie neglijata componenta cost. In multe intreprinderi, costul activitatilor logistice ajunge si chiar depaseste 20% din costul total al producatorilor, ajungand chiar la 50-55% din costul materiilor prime neprelucrate, transformand logistica intr-o sursa importanta de competitivitate prin costuri. Reducerea costurilor logistice nu poate avea loc decat prin asigurarea unui raport eficace si eficient intre nivelul serviciului catre consumatori si cost.

Dimensiunea strategica a logisticii este subliniata de Cristopher M. (1993, p.2), care o defineste ca "procesul de gestionare intr-o viziune strategica a operatiilor de achizitie, miscare si depozitare a materialelor, semifabricatelor si produselor finite, plecand de la furnizori, traversand intreprinderea si canalele sale de distributie, avand ca obiectiv maximizarea profitului si rezolvarea prompta a comenzilor clientilor". Cu toate asemanarile in ariile functionale in care actioneaza, metodele, tehnicile si instrumentele pe care le foloseste si particularitatile firmei fac ca sistemul logistic sa nu poata fi copiat si imitat in mod eficient de catre competitorii acesteia.

Pentru a realiza cresterea profitabilitatii si a cotei de piata si reducerea costurilor, logistica trebuie sa opereze la nivel interfunctional, ea trebuie sa medieze si sa armonizeze activitatile multiplelor sectoare, departamente sau functiuni din cadrul firmei.

Logistica este in acest mod o functiune transversala, iar abordarea ei in cadrul organizatiei, respectiv optimizarile se fac pe procese si nu pe functiuni.

Daca privim lantul activitatilor logistice, in intreprinderile producatoare de bunuri si servicii putem sa evidentiem trei segmente importante, care interactioneaza intre ele, si anume: logistica aprovizionarii (logistica intrarilor), logistica productiei sau managementul materialelor si logistica distributiei.

Literatura de specialitate foloseste conceptul de distributie sub doua intelesuri. Primul consta in folosirea conceptului de distributie pentru a descrie operatiile de distributie fizica cum ar fi: transportul, depozitarea, manipularea. Al doilea se refera la folosirea conceptului de distributie pentru a descrie ce inseamna "cel mai bun marketing".

Adesea distributia este vazuta ca si o sursa de costuri pentru organnizatii. Un asemenea punct de vedere ne poate duce la gandul ca aceste servicii au fost supuse de-a lungul timpului eforturilor de eficientizare din partea managerilor din domeniu si a specialistilor. Imbunatatirea utilizarii autovehiculelor, sistemelor de depozitare si manipulare a stocurilor sunt principalele lucruri vizate de catre specialisti.

Evident, strategiile de imbunatatire in acest domeniu nu se pot realiza fara a cunoaste restul functiunilor firmei si a relatiilor acestora referitoare la eventualele solutii gasite.

Rational este ca productia sa fie planificata nu izolat, ci in corelatie cu problemele marketingului, distributiei si activitatilor corporative per ansamblu. 

Distributia fizica este procesul de livrare a produsului consumatorilor. El implica diferitele activitati care privesc trecerea produselor catre consumatori.

Figura 2.: Fluxul materialelor (intrare) si al produselor finite