Relatiile psihologiei sociale cu alte discipline stiintifice

Relatiile psihologiei sociale cu alte discipline stiintifice

Psihologia sociala este o disciplina stiintifica Pe langa psihologia sociala, mai exista si alte discipline care utilizeaza metode si tehnici stiintifice de cercetare a comportamentului uman. Printre acestea se numara antropologia, teoria comunicarii, economia, politologia sau sociologia. Toate acestea, impreuna cu psihologia sociala, se numesc stiinte sociale.

Diferitele stiinte sociale se deosebesc intre ele in functie de aspectele comportamentale pe care le cerceteaza. Economistii, de exemplu, isi focalizeaza atentia asupra comportamentului uman in sfera productiei, repartitiei, circulatiei si a consumului de bunuri si servicii. Politologii se intereseaza de modul in care indivizii si grupurile gandesc si actioneaza in sfera relatiilor de putere din societate.

Sociologia abordeaza problematica organizarii si dinamicii societatii globale, procesele, fenomenele si legitatile de la nivel macrosistemic sau macrosicial. Faptele ei se exprima de multe ori statistic. Psihologia sociala abordeaza aspecte de nivel microsocial sau microsistemic.

Sociologii si psihologii sociali manifesta un interes comun fata de multe probleme, precum violenta, discriminarea, diferentele culturale sau familia. Sociologia tinde a se focaliza la nivel grupal, in vreme ce psihologia sociala vizeaza in special nivelul individual al fenomenelor studiate.  Sociologia, de exemplu, clasifica oamenii in functie de nationalitate, rasa, mediu de rezidenta, clasa sociala, nivel de venituri si alte criterii, fiind preocupata de studierea fenomenelor colective, care se constituie la nivelul grupurilor sociale mari. In schimb, psihologia sociala isi focalizeaza interesul asupra unor fenomene psihice individuale. Chiar si atunci cand studiaza grupuri de oameni, psihologii sociali pun accentul pe comportamentul individului in contextul grupului.

In plus, sociologii studiaza de obicei relatia dintre comportamentele oamenilor si anumite variabile societale, precum clasa sociala ori mediul de rezidenta (rural/urban). In schimb, psihologii sociali se orienteaza mai curand spre studiul relatiei dintre comportamentele umane si anumiti factori variabili mai concreti, mai specifici. De exemplu, sociologii pot fi interesati de importanta sociala si de valoarea educatiei in lumea contemporana, pe cand psihologia sociala ar fi mai degraba preocupata de factorii specifici, particulari (cum ar fi particularitatile mediului familial), care influenteaza rezultatele scolare ale unui copil.

Psihologia sociala si simtul comun. Dupa lectura unor lucrari de psihologie sociala, cititorul poate sa exclame cateodata: "Mare descoperire! Pe-asta o stiam si eu de mult. Oricine putea sa-mi spuna acela si lucru". Acest fenomen de regasire a ceva de mult stiut pune in discutie problema deosebirii dintre psihologia sociala si simtul comun sau intelepciunea populara. In psihologia bunului sims se crede ca, de exemplu:

• Oamenii au tendinta de a-i considera pe indivizii cu infatisare fizica atragatoare mai putin dotati intelectual decat cei cu un fizic neatragator.
• In majoritatea cazurilor, oamenii care au ocazia de a-si descarca tensiunea psihica practicand un sport violent sunt mai putin predispusi sa comita acte de agresiune impotriva altor persoane.

Constiinta comuna pare sa explice multe descoperiri ale psihologiei sociale, prin simpla analiza a faptelor in lumina bunului simt. Spre deosebire de simtul comun, psihologia sociala utilizeaza metode stiintifice pentru a-si testa ipotezele si teoriile.

Cele doua "descoperiri" mai sus mentionate sunt false. Desi pot fi invocate destule ratiuni de bun simt pentru a crede ca fiecare dintre cele doua enunturi este adevarat, studiile de psihologie sociala conduc la rezultate contrare. Iata de ce este imprudent sa ne bazam intotdeauna numai pe evidentele simtului comun si pe intelepciunea populara - ceea ce nu inseamna catusi de putin ca acestea ar fi lipsite de orice valoare cognitiva.