Personalitatea ca sistem energetic si pulsional

Personalitatea ca sistem energetic si pulsional

O alta serie de teorii considera personalitatea ca expresia structurata a unor vectori energetici pulsionali si motivationali care conditioneaza in mod esential elaborarea sistemelor atitudinale si comportamentale ale persoanei.

(a) Conceptia lui A.H. Maslow (1968) apartine categoriei teoriilor care considera personalitatea ca sistem de actualizare a individului (in sensul lui Aristotel sau Rogers), ceea ce presupune existenta unei stari tensionale orientate spre autoperfectionare si implinirea propriului potential, exprimand tendinta "de a deveni tot ceea ce poti deveni", in conditiile existentei unor impedimente interne sau externe.

Structura energetica a personalitatii implica existenta unei serii de factori motivationali structurati ierarhic pe opt niveluri dispuse piramidal. Factorii apartinand unui nivel nu devin activi decat in masura in care trebuintele apartinand nivelurilor anterioare au fost satisfacute cel putin partial. Totodata, satisfacerea unui nivel motivational detetmina o restructurare calitativa a factorilor plasati pe un palier inferior, mai ales sub aspectul modalitatilor de

satisfacere a acestora , dar si sub aspectul ponderii pe care o detin in cadrul sistemului motivational   (v. figura 3.4.).

Teoria lui Maslow privind structurarea si functionarea factorilor motivationali ofera o perspectiva noua asupra mecanismelor psihosociale care asigura autorealizarea (actualizarea) in plan individual si social, relationarea interpersonala si integrarea eficienta in cadrul grupurilor.

Astfel, se poate intelege mecanismul blocarii unei relatii interpersonale (afective, de comunicare sau influenta etc.) atunci cand aceasta presupune un anumit nivel de implicare motivationala, in timp ce trebuintele specifice unui nivel inferior nu sunt satisfacute cel putin partial. Putem exemplifica cu esecul unei relatii instructiv- educationale, care solicita activarea nivelurilor motiva­tionale V-VII, in conditiile nesatisfacerii trebuintelor fundamentale, apartinand nivelurilor I-III. Orice relatie interpersonala se poate dezvolta numai daca asigura conditiile satisfacerii progresive a trebuintelor situate la niveluri din ce in ce mai inalte, dupa cum integrarea si participarea la viata unui grup va fi cu atat mai intensa cu cat acesta este capabil sa asigure actualizarea membrilor sai, prin satisfacerea trebuintelor superioare: recunoastere sociala, stima fata de sine, armonie intre diferitele dimensiuni ale vietii sale in cadrul grupului s.a.

Figura 3.4.

Dupa cum se observa, prin intermediul acestei teorii se releva modalitatile prin care un mediu social superior, capabil sa asigure autorealizarea personala la cele mai inalte niveluri motivationale, determina implicit "innobilarea" si rafinarea formelor de satisfacere a unor trebuinte primare: de hrana, adapost, relatii sexuale, securitate personala etc.

(b) Modelul pulsional al personalitatii elaborat de L. Szondi este funda­mentat pe teza existentei a trei sectoare ale vietii inconstiente (inconstientul individual, familial si colectiv), aici avandu-si sursa patru vectori pulsionali fundamentali, din a caror dozare si manifestare diferentiata rezulta compor­tamentele normale sau patologice ale oricarui subiect. Pulsiunea este inteleasa in sens freudian ca "un puseu, innascut in organismul viu, ce tinde a restabili o stare anterioara". Fiind determinate genetic, pulsiunile pot fi satisfacute intr-o forma fiziologic normala, nevrotic-patologica, sublimata sau inalt umanizata.

Tabel

Caracterul innascut al pulsiunilor si trebuintelor nu exclude in nici un fel rolul pe care il au factorii Eului, care se manifesta prin luari de pozitie, asumarea de responsabilitate persoana, sau liber arbitru.

Vectorii pulsionali au o structura complexa, fiecare dintre acestia presupunand existenta a doi factori pulsionali care exprima trebuinte umane specifice (v. tabelul 3.2.). La randul lor, factorii au prin origine o structura multitendenta: in procesul formarii, dezvoltarii si manifestarii personalitatii, "Eul care ia pozitie" poate refula, poate socializa sau poate sublima una sau alta dintre aceste tendinte antagonice, numai una dintre ele putand fi satisfacuta sub forma nativa. Rezulta astfel o structura pulsionala care contine 4 vectori , 8 factori , 16 tendinte - din a caror combinatie din punct de vedere calitativ si cantitativ rezulta profilul pulsional al persoanei. Prin interpretarea profilului se pot desprinde aspecte calitative ale integrarii sociale si tendintelor sociopate.

Din perspectiva psihologiei sociale, cele mai importante aspecte ale acestei teorii se refera la conditiile socioculturale si psihosociale care asigura socializarea si sublimarea factorilor pulsionale, precum si la evidentierea modalitatilor in care acest fapt are loc. De asemenea, teoria deschide largi perspective de cercetare privind influenta profilurilor pulsionale asupra relaitilor interpersonale si de grup, pe linia similitudinii sau complementaritatii acestora, de exemplu.