Inteligenta, una dintre cele mai mult dezbatute teme ale psihologiei, antroplogiei, geneticii, constituie si astazi un domeniu controversat. Dictionarul de Psihologie Penguin face urmatoarea referire introductiva a conceptului de inteligenta: "Putine concepte in psihologie au primit o atentie mai mare si putine au rezistat atat de mult clarificarilor" (Reber, 1995).

In decursul timpului au fost date o serie de definitii, fiecare incercand sa acopere cat mai comprehensiv inteligenta. Prezentam in continuare cateva definitii oferite inteligentei:

Binet - Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine, de a intelege bine, de a rationa bine.

Spearman (1904, 1923): o aptitudine generala care presupune, in esenta, eductia relatiilor si corelatiilor.

Terman (1916): capacitatea de a forma concepte si de a intelege semnificatia lor.

Pintner : aptitudinea individului de a se adapta adecvat la situatiile relativ noi de viata.

Thorndike (1921): calitatea unor raspunsuri noi din punctul de vedere al adevarului sau faptelor.

Freeman (1921): capacitatea de discriminare senzoriala, de recunoastere perceptiva, flexibilitatea de realizare a asociatiilor, rapiditate in oferirea de solutii.

Woodrow (1921): capacitatea de a achizitiona noi aptitudini.

Dearborn (1921): capacitatea de a invata si de a profita din experienta anterioara.

S.S Colvin (1921): aptitudinea de a te adapta la mediu.

Wechsler (1939): capacitatea individului de a actiona eficient, de a gandi rational si de a se confrunta adaptativ la mediu

Humphreys intregul repertoriu de deprinderi achizitionate, de cunostinte, seturi invatate si generalizarea tendintelor considerate intelectuale in natura lor si care sunt disponibile in orice moment.

Piaget (1972): un termen generic care sa indice formele superioare ale organizarii sau echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul fizic si social.

Rosca si Zorgo (1972): inteligenta este o aptitudine complexa in care sunt implicate numeroase procese psihice (gandire, memorie, atentie etc.), care la randul lor sub aspectul efectului, al functiei indeplinite, pot fi considerate de asemenea aptitudini.

Kulcsar (1980): se pot desprinde doua criterii importante in explicarea naturii psihologice a intelectului uman - cel functional si cel structural. Sub aspect functional, inteligenta poate fi definita ca aptitudine generala orientata spre adaptare la situatii problematice noi. Sub aspect structural, realizarea conduitei inteligente presupune convergenta proceselor, a functiilor psihice - spirit de observatie, memorie, atentie, imaginatie etc. - care se pot imbina intr-un mod variat, formand astfel o structura cognitiva unitara, dinamica si particulara de functii structurale.

Sternberg (1985, 1986): capacitatea de automatizare a procesarii informatiei si de a emite un comportament adecvat contextual in raspunsul la situatii noi; inteligenta include, de asemenea, metacomponente, componente de performanta si componente de achizitionare de cunostinte.

Eysenck (1986): transmiterea 'error-free' a informatiei prin cortex.

Gardner (1986): aptitudinea sau deprinderea de a rezolva probleme care sunt de valoare in diferite structuri culturale.

Ceea ce se poate desprinde din aceste definitii este ca psihologii care au studiat inteligenta sunt de acord asupra a doua puncte de vedere, anume ca inteligenta reprezinta (a) capacitatea de a profita din experienta si (b) ca presupune capacitatea individului de a se adapta la mediu.

Ca si personalitatea, inteligenta este de o foarte mare diversitate, care se exprima, pe de o parte , prin caracteristici calitative, si pe de alta parte, prin diferentieri de performante si de campuri foarte largi de competente pe baza unor scopuride informatii facilitate de o buna memorie. A fost implicata in filizofie si in logica, incepand chiar cu sec.V i.e.n.

Din punct de vedere psihologic, inteligenta a fost definita foarte diferit de numeroasele curente si scoli psihologice ce s-au conturat in sec.XX mai ales, dar si de psihologi remarcabili.

categorie de teste de inteligenta au fost efectuate de catre David Wechsler. Acesta s-a nascut la Bucuresti, in 1896. Bateria sa se aplica individual peste tot, o baterie de testare analitica a inteligentei. A elaborat o versiune pentru adulti, in 1939, revizuita in 1955 si una pentru copii si pentru prescolari, in 1949.

Bateria pentru copii are denumirea de Wais, cea pentru adulti se numeste Wechsler-Bellevue, iar cea pentru prescolari se numeste WIPSI. Bateria Wechsler de baza are 2 parti, prima cu 5 grupari.

Prima grupare are 30 itemi de dificultate gradati privind cunostintele foarte generale, intrebarile fiind saturate in factori sociali si culturali. Pentru reusita maxima se acorda 30 de puncte.

A doua grupare cuprinde 14 itemi de semnificatii ce trebuiesc intelese; se coteaza cu cate 2 puncte un item, ceea ce inseamna in total 24 puncte. Daca raspunsul nu este clar si corect, se da doar un punct. Daca la 3 itemi consecutivi se greseste, se dau 0 puncte si se intrerupe testarea. Itemii acestei secvente sunt mai complecsi, se refera la semnificatii incluse in reactii umane. Pe langa factori sociali de intelegere, sectiunea aceasta solicita si atitudini morale.

A treia grupare consta in probleme aritmetice gradate ca nivel de dificultate. Contine 16 itemi. Afara de probleme, contine si serii de cifre, cifre in ordine crescanda si cifre in ordine inversa. Ca atare, solicita operarea cu cifre ca simboluri si expresii ale cunostintelor. Implica si rezolvarea de probleme.

Urmeaza un test de similitudini pentru copii sub 8 ani si cei presupusi cu retardari de dezvoltare intelectuala pentru copii de peste 8 ani (28 de puncte).

Referat: Motive care duc la consumul de droguri: Curiozitatea, teribilismul , presiunea grupului, probleme (in familie, scoala, prieteni) Referat: Cercetare privind imaginea romanilor din Spania

In fine, ultimul test verbal este de vocabular. Cuprinde 40 de itemi     (80 de puncte).

Partea a II-a a testului e compusa din probe nonverbale.

Primul test din aceasta categorie este de 20 de imagini cu lacune (20 de puncte).

Al doilea test din acest lot este de aranjamente de imagini pentru a reconstitui o intamplare (povestire). Se dau maximum 57 puncte. Testul are elemente proiective. Solicita gandirea in stuatii perceptive ce se cer ordonate. Este si pentru copii cu intarzieri mentale.

Al treilea test din seria a doua, este de aranjare de cuburi dupa modele date. Aranjamentele au dificultati crescande. Se solicita operatii complexe de gandire, de logica spatiala. Este un test saturat in factori intelectuali (53 puncte).

Urmeaza o proba de asamblare de imagini (manechin, cal, figura de om si automobil -maximum 84 puncte). Pune in evidenta facultatea inteligentei combinatorii exacte incarcate de reprezentari, de reconstituiri logice.

A fost construit pentru copii de la 10-11 ani in sus si a fost folosit pentru prima data in 1929. Este o baterie ce cuprinde 6 teste Doar cel de desen este original. In schimb este originala finalizarea testarii prin profiluri psihologice interesante.

Descrierea bateriei Din cele 6 teste ale bateriei, primul cuprinde serii de imagini (cate 4), asezate in dezordine, urmand ca aceste sa fie aranjate in ordine de catre cel ce este testat (testul dureaza 5 minute si fiecare serie aranjata corect primeste un punct).

Al doilea test al bateriei este compus din 2 serii de cate 6 cifre (dureaza tot 5 minute). Fiecare serie trebuie completata cu cate 2 cifre in functie de ordinea implicata in seria respectiva. Se acorda un punct daca ambele cifre adaugate sunt corecte si o jumatate de punct, daca o cifra din cele 2 este corecta, inclusiv din punctui de vedere al pozitiei.

Al treilea test este de fraze. Cuprinde serii de cate 3 cuvinte din care trebuie sa se alcatuiasca cat mai multe propozitii. Fiecare realizare corecta se noteaza cu un punct. Se dau, apoi, 6 serii de cuvinte pentru alcatuirea de fraze ce se noteaza cu 3 puncte. Total 27 de serii de cuvinte ce pot aduce 50 de puncte. Testui frazelor este saturat de factori de creativitate.

Testul 4 este de lacune in 24 de imagini si de completare a acestora.

Testul 5 este de alcatuire de desene. Se solicita sa se faca cat mai multe desene din 4 linii, minimum 3 intr-o casuta. Nu e voie sa se foloseasca decat o singura data cele 4 linii date in prima parte a testului (partea A) In partea B (a doua a acestui test) si partea C (a treia) se afla combinatii de linii. In partea a treia, C, instructajul este mai putin fericit. In total exista patru grupe de semne si se dau 1,2 sau 3 puncte, in functie de utilizarea semnelor date. Si acest test este saturat de creativitate.

Testul 6 este de analogic. Se cere subiectului sa deseneze o a patra figura care sa semene cu a treia, asa cum seamana a doua cu prima. In total sunt 20 de analogii. Se da cate un punct pentru fiecare raspuns corect. Testul cuprinde numeroase cotatii si interpretari. Notele bune se convertesc in decile (pe varsta) de la 11 la 17 ani si separat de la 18 ani la adulti.

Urmeaza doua tipuri de teste, coduri.

Codul A este format din figuri geometrice ce trebuiesc completate. Se solicita atentie si inteligenta practica, abilitati motorii (50 de puncte maximum).

Codul B e compus din cifre si semne diferite (93 exercitii). Se dau 90 de puncte, pentru realizarea deplina.

Ultima proba este labirint In testele Wechsler s-a renuntat la etalonul V. M. (varsta mentala). Se lucreaza cu Q.I. Toate probele au timpul dat. Se noteaza iesirile de timp.

Scalele de inteligenta Wechsler fac parte din bateriiie individuale de testare analitica a inteligentei prin probele sale.

Scala Wechsler-Bellevue (pentru adulti) a fost revizuita in 1959, cand a capatat denumirea de scala Wais.

Wechsler D. a considerat inteligenta ca pe un fel de energie, asemanatoare cu electricitatea, metaforic privind denumirea este interesanta. Aceasta cu atat mai mult cu cat electricitatea este o forma de energie ale carei efecte multilaterale (termice si calorice) pot fi masurate, fapt ce se manifesta (ca multilateralitate) si in inteligenta umana. E adevarat si ca, in ceea ce priveste inteligenta ce poate fi masurata doar pentru produsele sale, performantele pun insa in evidenta activismul ei multilateral. In esenta, Wechsler a folosit notele T, fapt ce a fost criticat de unii psihologi (Pierrot, Hall W. E. (1960), Gacadorb W.), mai ales pentru faptul ca Wechsler a neglijat factorul social in scalele sale. Totusi, bateriiie Wechsler se folosesc foarte mult, chiar daca e vorba de un test cu uzanta individuala. Prin 1999, a inceput sa circule o noua varianta. Varianta pentru scolari are o buna validitate si pune in evidenta cu finete subiectii cu handicapuri intelectuale. Testele Wechsler au in orice caz diagnostice mai fine decat bateria Stanford-Binet in cazurile de psihopatii. Permite sa se stabileasca 'indicele de deteriorare' si 'indicele de schizofrenie'. Wiski (testul pentru prescolari) a fost adaptat in Franfa, in 1972, in varianta WPPSI (Wechslei- Preschool and Primary Scale of Intelligence, 1967). Din scala s-au eliminat probele mai grele (de asamblare si aranjare de imagini si s-au introdus sarcini de desenare de figuri geometrice. Codul de substituit a fost inlocuit mai usor si concret numit 'casutele animalelor'). Au fost studiate si caracteristicile diagnostice cronice ale scalelor Wechsler (de A. S. Binet si de altii).

Bateriile nonverbale de inteligenta

Acestea sunt foarte numeroase si diverse, mai ales pentru scolari sunt favorizate din cauza ca pot fl utilizate si in cazurile de subiecti cu handicapuri de vorbire, fapt ce le-a creat o utilitate reala deosebita.

Cel mai cunoscut si folosit test din aceasta categorie este testul Raven (P.M.R., Matricele Progresive Raven). Acest test a fost revizuit de multe ori. Testul Raven cuprinde 5 serii a cate 12 figuri de desene geometrice variate, astfel incat sa prezinte dificultati gradate progresiv. In fiecare matrice se afla decupat un segment (lipsa). Subiectul trebuie sa aleaga ceea ce lipseste dintr-o serie de 6 variante, astfel incat sa se completeze corect sectiunea ce lipseste. In genere, anularea in alegerea acestor secvente solicita o analiza a inteligentei abstracte intr-o operatie cu elemente perceptive complexe ce trebuie comparate si clasificate. Sunt in implicatii detalii. forme si pozitii din schema de alegere. Pune in evidenta aptitudinea intelectuala de invatare din care motiv se constitute treptat o abordare mai de rutina a alegerilor. Dupa o analiza mai amanuntita, s-a vazut ca in acest test se opereaza si cu organizarea campului perceptiv, analize si organizari mentale de elemente diferentiate prin operatii perceptive logice si este in plus si un test de depistare de similitudini.

MPC sunt destinate a evalua inteligenta la copiii mici (sub 11 ani), la batrani respectiv in scopuri clinice. O data ce capacitatea de a rezolva probleme ce au la baza analogii se recomanda utilizarea Matricilor Progresive Standard. Raven recomanda pentru evaluarea inteligentei, utilizarea alaturi de acest test a scalelor de Vocabular Mill Hill (pentru aspectele ce tin de factorii verbali).

MPC cuprinde trei serii de itemi (A, Ab, B), fiecare serie fiind alcatuita din 12 itemi. Seriile A si B sunt identice cu cele din varianta Standard a Matricilor Progresive cu diferenta ca in varianta MPC ele sunt prezentate pe un fond colorat. Seria Ab nu se regaseste in MPS.

Itemii unei serii sunt prezentati in ordine crescanda a dificultatii lor, insa ei se rezolva pe baza acelorasi principii pe care subiectul trebuie sa le deduca.

Copilul este capabil sa distinga figurile identice de cele diferite iar apoi pe cele similare de cele nesimilare.

Copilul este capabil de a aprecia corect orientarea figurii atat in raport cu propria sa persoana cat si fata de obiectele din campul perceptiv.

Copilul este capabil de perceperea intregului.

Copilul este capabil sa analizeze elementele, caracteristicile intregului perceput si sa faca distinctie intre ceea ce este inclus in matrice si ceea ce trebuie sa gaseasca el insusi.

Copilul este capabil sa compare schimbarile similare in caracteristicile percepute si sa adopte analogia ca modalitate de rationament.

MPC este destinat a evalua claritatea capacitatii de observatie precum si nivelul dezvoltarii intelectuale a copiilor.

"Priveste aici (i se arata modelul din partea de sus a matricii)! Din acest model lipseste o bucata. Una din aceste bucati (i se indica cu degetul fiecare dintre cele 6 optiuni de raspuns) completeaza exact acest gol (i se arata lacuna din model), se potriveste aici. Aceasta, care are numarul 1 are aceeasi forma, dar desenul nu este potrivit. In figura 2 nu este desen deloc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a 6-a este aproape potrivita, dar aici (i se arata partea alba a figurii) este gresita. Numai una este corecta. Arata-mi care este cea corecta".

Daca copilul nu indica raspunsul corect atunci examinatorul va continua sa ii explice sarcina pana cand copilul va intelege ce are de facut.

Cei 36 de itemi se rezolva fara intrerupere, in ordinea prevazuta de test. Nu se va acorda pe parcursul testarii nici un ajutor care sa treaca de limitele instructiei standardizate. De asemenea subiectul nu va primi nici un feed-back asupra raspunsurilor sale.

Cotarea raspunsurilor

Raspunsurile corecte sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Se va acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect, prin insumarea tuturor punctelor obtinandu-se cota totala.

Interpretarea rezultatelor

Valoarea cotei totale se va incadra in etalonul testului subiectul integrandu-se intr-un centil.

Performantele intelectuale astfel "masurate" pot fi ierarhizate in 5 grade (nivele) diferite de inteligenta (Kulcsar, 1975):

Nivelul I           

Inteligenta superioara. Performanta subiectului raportata la performanta medie a grupului respective de varsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95.

Nivelul II          

II   Inteligenta deasupra mediei. Performanta atinge sau depaseste centilul 75.

II+ Performanta atinge sau depaseste centilul 90.

Nivelul III         

III Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza intre centilele 25-75

III+ Performanta depaseste centilul 50.

III- Performanta se situeaza sub centilul 50.

Nivelul IV        

IV Inteligenta sub medie. Performanta nu depaseste centilul 25.

IV- Performanta nu depaseste centilul 10.

NivelulV          

Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.

Alt test important (folosit si in testul Wechsler) este cel al cuburilor Kohs. La inceput Kohs a folosit 35 modele de dificultate gradata. In 1923, a revizuit testul si a pastrat 16 modele. Aceasta forma a fost bine primita si folosita in foarte numeroase baterii de teste. Acest test este sensibil si la diagnoza clinica. Se utilizeaza foarte mult. In genere, se coteaza reusita, exactitatea, timpul, cu numarul de mutari in masurarea cuburilor.

Alt test de inteligenta, cunoscut si eficient, este cel al Labirintului Porteus. Primul test de labirint a circulat prin 1901. Era un fel de simbol al labirintului vietii ce urma sa se structureze, mai ales in Europa. Testul de circulatie, efectuat de Porteus, dateaza din 1919.

Exista bateria Porteus S.D. (Porteus test, the Vinland version, Vinland 1919), cu 28 de labirinturi desenate.

Bateria Porteus a fost standardizata si validata pe 984 scolari americani - intre 4 ani si 6 luni si 15 ani. Are cotatii de varsta. mentala de la 3 luni la varstele adulte. Opereaza cu Q.I. pentru varstele adulte; bateria Porteus se aplica in psihologia scolara, clinica, si in orientare profesionala. Testele de labirint Porteus au o valoare speciala pentru adaptabilitati sociale. Se foloseste si in examenul intelectual al surzilor si al copiilor cu carente verbale, dar cu testele verbale. Exista si o varianta Porteus - Maze din 11 tipuri de labirinte.

Un alt test este cel de labirinte de Miles (labirinte cu 2 etaje, 1927) si labirintele MacQuarrie. Metoda s-a sistematizat treptat si se  foloseste in foarte numeroase baterii.

Testul Raven, labirintele Porteus si labirintele MacQuarrie, ca si testul Goodenough si cuburile Kohs se pot folosi independent pentru ca au implicatii complexe si numeroase de angajari psihice intelectual-cognitive. Labirintele Porteus se folosesc si in bateriile de selectie profesionala - dar si in studiul personalitatii.

Labirintele Mac Querie sunt mai complexe si solicita o rezistenta la capcanele si la intalnirile de drumuri ale liniilor.

Testul mozaic al lui R. Gille este o proba colectiva non-verbala. Cuprinde 50 de intrebari in care se solicita diferentieri, similitudini etc. prin imagini. In cotatie se dau de la 1 la 4 puncte pentru raspunsuri corecte. Totalul de puncte este de 204. Testui a fost aplicat pe 95 000 de copii francezi de la 5 la 14 ani, prin Institutul de Studii Demografice cu colaborarea unor specialisti sociologi, psihiatri, demografi si bineinteles psihologi.

Din acest test se remarca din nou diferente evidente la tineri, legate de nivelul social economic al familiei (categoria de profesie a acestora si de rezistenta la la factori de variatie). Si la acest test se foloseste complementar testul Wisk.

Prin testul mozaic Gille se determina rapid nivelul intelectual. Testul cuprinde: sectiuni de imagini ce trebuie identificate, aranjate in ordine de marime, forma, similitudini. Apoi, exista sectiuni in care sunt facute omisiuni, absurditati etc.. Bateria are posibilitatea de a stabili un grad de flexibilitate a inteligentei, daca se noteaza si timpul de rezolvare a diferitelor sectiuni ale testului. Rezultatele se coteaza cu cifre de 1 la 4 (total 204 puncte). Se aplica pe copii de la 5 la 14 ani. Pune in evidenta inteligenta practica si abstracta, prezenta de sisteme organizate de evaluare in formarea de concepte, observarea erorilor, ordonarea dupa 1 sau 2 entitati. Cel mai semnificativ rezultat consta in posibilitatea de a se stabili un grad de flexibilitate a gandirii daca se noteaza timpul de rezolvare diferitelor sectiuni ale testului.

Scala Pieter-Paterson este o scala de performanta non-verbala. Cuprinde 15 ilustratii ce trebuie reconstruite. Se masoara timpul, rectitudinea executiei, a combinatiilor corecte si erorile. A fost preluata de Al. Rosu pentru adaptare si revizie. Revizia insa s-a facut doar pe probele 1, 3, 5, 9, 10 §i 15. Se utilizeaza mai mult o scala relativ asemanatoare cu scala Pinter-Cunningham, ca test de inteligenta generativa. Sunt construite in acelasi sistem si scalele Duver, Collins si Grace Arthur etc.

Scala de performanta Alexander este o scala ce priveste inteligenta ca aptitudine. Cuprinde 3 teste, dintre care 2 teste clasice de cuburi Khos, restandardizate si un Pascalong ce consta din 9 probleme de dificultati crescande. Cotatia tine seama de reusita si de timp. Dupa Cattell, acesta este unul din cele mai bune teste de performanta deoarece nu depinde de dexteritatea manuala. Mai pot fi considerate in aceasta categoric testele Bonnardel, plansele si testele Dearborn etc.

Testele culture-free constitute o categoric de teste non-verbale care masoara aspectele comportamentului intelectual, dominand aproape total factorii culturali si educationali. Anne Anastasi considera ca termenul culture-free este impropriu si ar fi mai bun termenul cross-cultural. Printre aceste tipuri de teste prezinta importanta testele non-verbale, testul de inteligenta, culture-free, Cattell R. B. Exista 3 variante sau scale pentru 3 niveluri. La fiecare nivel scala are 2 forme A si B si cate 8 probe (4 culture- free si 4 de intelegere verbala si cultura specifica). Titlul original al acestei baterii a fost Culture-free Intelligence Test 1940.

Scala 1 este destinata copiilor de la 4 la 8 ani si adultilor internati. Scala 2 este pentru copii superiori ca intelect. Exista o varianta franceza adaptata de Jean Marie Chevrier. Aceste baterii sunt saturate de factorul "g" (inteligenta generala independenta de factori culturali).

Testul scala 2 de Cattell e o baterie elaborata de R. B. Cattell si Th Cattell pentru nivelul elevi si adulti. Cuprinde 4 probe non-verbale, alese din teste cu o puternica saturatie in factorul 'g' (clasificari, serieri, conditionari). Are doua parti A si B, care sunt paralele si cuprind fiecare 50 intrebari (itemi). Se aplica tinerilor de 13, 14, 15, 16 ani si adultilor. Se utilizeaza Q.I. standard si centile. Mult folosit este si testui D. 48, elaborat P. Pichot dupa Ansty. Este o baterie de inteligenta generala 'g'. Foloseste ca material dominoul. Cei ce cunosc jocul nu sunt avantajati. Masoara inteligenta generala (nivelul mintal superior varstei de 12 ani), dar si deteriorarea mentala (in asociatie cu un test de vocabular).

Un test de inteligenta, ce se aplica usor si rapid, si cu eficienta este testul lui Pierre Rennes. E o proba ce contine 42 intrebari, in ordine crescanda de dificultate. E vorba de mici probleme aritmetice, serii numerice, fraze in dezordine de aranjat, sinonime, cuvinte contrarii, lacune, etc. Pentru o rapida clasificare initiala a unor subiecti foarte diferiti din punct de vedere intelectual si foarte eterogeni.

Testele de dezvoltare analitica a inteligentei

Scara Binet - Simon A. Binet si Dr. Simon in 1905; 1908 si 1911 - perfectionari si revizii. In 1905 scara cuprindea 30 de probleme asezate in ordinea crescanda a dificultatii, cuprinse prin testarea a 50 copii normali de la 3 la 11 ani si cativa cu deficiente mintale. Nu avea separatii de varsta. Testul de 6 executii de ordine simple se considera ca evidentiaza limita superioara a idiotiei adultilor; testul 15 consta in cerinta de repetitie de propozitii si cuvinte si pune in evidenta limita obisnuita a imbecililor; testul 23 delimita zona intelectului de limita; testul 9 - limita superioara a inteligentei de 5 ani.

- forma organizata pe varste:7 itemi pentru 6 ani,8 pentru 7 ani,5 pentru 10 ani 1911 - s-au adaugat cateva teste si scara s-a extins pana la varsta adulta. Gruparea pe varste a devenit mai ferma. Patru teste ale nivelului 10-11 ani au trecut la 12 ani, cele de la 12 ani la 15 ani, iar cele trei teste ale nivelului de 13 ani plus alte doua noi au constituit nivelul adult. A. Binet a elaborat notiunea de varsta mintala.

Revizii: Stanford Binet - 1916 > scara etalonata s-a extins la 90 itemi pe o arie larga de la 3 la 19 ani, plus un nivel adult mediu si unul adult superior.

Scara din 1937 Terman Merrill - a luat 2 forme, formele L si M, fiecare cu cate 129 itemi. S-au completat testele pentru toate varstele, inclusiv pana la 22 ani si 10 luni. S-a marit numarul testelor nonverbale.

Revizia din 1960 - M. Merrill. Inovatii: s-a introdus varsta de 17 si 18 ani; s-a extins calculul statistic al variatiilor (DQI).

- Revizie franceza: R. Zazzo, M. Gilly, Verba-Rai. Cuprinde 74 itemi. Au fost selectate secventele foarte discriminative pe dimensiunea normal - debil mintal a scarii Binet-Simon, ca si cei cu valoare genetica foarte mare, accentuandu- se caracterul verbal al scarii restructurate.

1940- P. Stefanescu Goanga. Cuprinde teste incepand de la 3 ani pana la 11ani (6 teste / an, cate unul pentru 2 luni) si cate 4 teste pentru 11-14 ani si varsta adulta. Se foloseste intr-o mare pondere material neverbal.

Teste clinice de inteligenta

Numeroase din bateriile enumerate pana aici au itemi ce pun in evidenta si debilitatea mintala. Enumeram cateva baterii de teste ce masoara aspecte clinice de inteligenta sau forme ale sale la diferite categorii de copii handicapati.

Scala de maturitate mintala Columbia (COL

Aceasta baterie a fost elaborata de B.B. Burgmeister, L. Hollander si I. Serge (1954) si este o baterie pentru evaluarea nivelului intelectual al copiilor infirmi motor-cerebral la care nu se pot aplica probele clinice de nivel mental. Probele din aceasta baterie solicita o activitate motorie (restransa) foarte redusa. Bateria cuprinde 100 imagini de figuri geometrice, persoane, animale, plante, obiecte din viata de fiecare zi (pe planse). Ele pot fi percepute usor. Copiii trebuie sa arate care dintre acestea se potrivesc cu celelalte si care se privesc intre ele. Intr-o prima faza, se testeaza capacitatea de identificare, apoi se creeaza corelatii de trecere la faza de organizare, clasificare, ctegorisire a materialului de perceput. Ca atare, este vorba de o baterie de gandire conceputa de tipul celor ce se solicita in sistemul Vigotski, Goldstein, Piaget si Inhelder. De la plansa 31 se pun intrebari copilului care poate vorbi, fapt ce permite calcularea unui Q.I.

Bateria s-a controlat in Franta pe 800 de copii normali. Gradarea bateriei e buna. In total, bateria cuprinde 5 clase normalizate in Q.I. standard si a fost validata in comparatie cu Binet-Simon si Terman-Merril, Din acest motiv, scala de normalitate mentala Columbia poate inlocui bateriile enumerate in cazul in care este vorba de copii greu de abordat. Scala constitute un material interesant de completare a scarilor mai sus enumerate.

Serial Test. de H. Head si testul afaziei. al lui R. Ducasne de Ribencour. Ambele se aplica subiectilor afaziei, indiferent de varietatea acestei tulburari, in vederea reeducarii vorbirii. Testele cuprind subiecte se refera la expresiile orale, inteligenta orala, lecturi. Fiecare subtest cuprinde la randul sau un numar de itemi. Asa de pilda, in cadrul subtestului de expresii orale se solicita cuvinte spontane, repetitii, denumiri de imagini de texte, definitii de cuvinte, constructii de fraze, proverbe. Se tin in evidenta, in timpul examenului psihic. aspecte, ca: intonatie, pierderea de elemente lingvistice, defectele, evocarea de cuvinte, perturbarile de perseveratie dissintexis, reductiile, stereotipiile si agramatismele, tulburarile de articulatie, dezintegrarea fonetica.

Dat fiind faptul ca afazia debordeaza domeniul limbajului propriu-zis, fiind o tulburare complexa, sunt necesare probe complementare (testul Head al schemei corporate, testui mana-ochii, ureche etc.), teste de inteligenta, de performante, de perceptie, vedere retroactiva, memorie etc.

Scala de performanta Borelli-Oleron (1964) utilizeaza ca material de lucru: cuburi, cartoane pentru constructie de cuburi, manechine (traforaj) demonstratie de triunghiuri si doua figuri de Pinter-Patersson, margelele lui Healy-Femand.

Subiectul efectueaza o parcurgere individuala (30 minute). Varsta de aplicare este de la 5 la 9 ani. Este o scala pentru copii handicapati din punctul de vedere al limbajului. A fost special construita in vederea investigarii grupurilor de subiecti la care nu se poate face apel prin vorbire (inclusiv copii surdo-muti).

Bateria cuprinde 7 probe. 0 parte din ele au fost luate din din bateriile clasice (manechinele, traforajul, margelele, cuburile Kohs). Celelalte teste sunt dintre cele care, experimental, s-au dovedit interesante (constructii de cuburi, copieri de desene etc.). Diversitatea furnizeaza o baza foarte larga pentru estimarea comprehensiva a nivelului mental, in acelasi timp permite, prin schimbarea de sarcini, sa se mentina tot timpul interesul subiectilor chiar a celor mai tineri. Pentru a se evita dificultatile de intelegere a sarcinii de catre subiecti se fac in prealabil documentatii. Etalonajul este dat fie in note brute, fie in note standard. Pentru elevii surdo-muti, s-a facut o etalonare pe 272 elevi surdo-muti.

Foloseste la repartitia copiilor surdo-muti sau cu defecte de vorbire (fara deficiente de auz), in institutii si clase de nivel corespunzator. Ea (bateria) foloseste si stabileste o baza de referinta pentru o expresie a progreselor sau esecurilor scolare. Aceasta baterie se foloseste, de asemenea, pentru diagnosticarea nivelului mental, care este un element deseama in interpretarea intarzierilor sau defectelor de vorbire.

In categoria testelor de inteligenta se inscriu si testele de memorare si nivelare. Mai ales de cand inteligenta a fost implicata in asemanarea cu competenta.   

Prezentam, in acest context, testul Rey si L.P. Poiner, folosit la Universitatea din Bucuresti intre 1970 si 1977 in diferite lucrari ale studentilor.

Testul poseda 15 cartonase de cate 10/7 cm. Pe fiecare sunt desenate cate 2 imagini. Se mai folosesc 8 foi cu 8 casute, cate una pentru fiecare incercare. Eventual, se pot grupa. Pentru proba de recunoastere, e necesara o foaie de 10 desene printre care se afla si 15 combinatii de semne. Testul face apel la fixarea voluntara de forme geometrice simple si memorarea progresiva de elemente eterogene. Subiectului i se prezinta cele 15 desene succesiv, fiecare pe cate un cartonas, cerandu-se apoi ca desenele sa fie reproduse pe un desen pe care se noteaza fiecare incercare. Se fac 5 incercari si se noteaza in file special pregatite.

In partea a doua a probei, se vizeaza recunoasterea semnelor prezentate. Se da subiectului o foaie model pe care sunt reprezentate cele 30 de desene si se cere recunoasterea fiecareia in parte, din prezentarea din prima faza a testarii. S-au eliminat dificultatile grafice prin folosirea de figuri relativ simple geometrice (cercuri, patrate, dreptunghiuri, triunghiuri, si linii si puncte, prezentate in combinatii cu figurile cu care s-a lucrat).

Deci, pentru memorare s-au dat 4 probe. Pentru recunoastere s-au folosit aceleasi. Pentru proba de reproducere se vor da 4 incercari.

Se da subiectilor foaia cu cele 15 casute si li se cere ca dupa ce vor privi cu atentie desenele de pe cele 15 cartonase sa Ie treaca in casute, indiferent de ordine. Daca nu-si amintesc pentru moment toate desenele, ele i din nou reproduse pe alta pagina intr-o a doua etapa, dupa o noua prezentare a cartonaselor. In a doua etapa, trebuie desenate doar acele desene ce au fost uitate dupa prima prezentare. Pentru tehnica probei de recunoastere, se dau subiectului o foaie alba si un creion. Timpul este de aceasta data nelimitat.

In instructaj se semnaleaza ca pe foaia ce li se va arata unde se afla desenele pe care le-au vazut in prima etapa, dar si altele pe care nu le-au vazut.

Li se spune apoi: incepeti controlul desenelor. Cand vedeti unul pe care-l recunoasteti ca fiind cunoscut, faceti o notatie a numarului acestuia pe foaia data. Numarul desenelor e scris sus in dreapta in fiecare casuta.

Se da cate un punct pentru fiecare desen corect, maximum 15 puncte pentru fiecare incercare, deci 75 de puncte pentru intreaga proba. Se acorda cate un punct si pentru desenele cu mici deformari, dar care se pot recunoaste. Se considera gresite inversarea semnelor, plasarea gresita a elementelor sus-jos, stanga-dreapta, un cerculet in loc de un punct si invers deformarile pronuntate, orientarile gresite, deformarea de unghiuri si neglijarea unghiurilor drepte si inventarea de semne de nerecunoscut, sau cele incomplete.

Se va stabili punctajul pentru fiecare incercare si totalul celor 5 incercari. Se calculeaza erorile si omisiunile si se acorda un singur punct desenelor corecte, dar si celor executate de doua ori.

Recunoasterea. Toate numerele exacte date de subiect se noteaza cu un punct. Nu se penalizeaza nerespectarea indicatiei de a parcurge desenele ca si cand s-ar citi, nici daca numerele sunt date de subiect amestecate.

Valorile cele mai semnificative sunt ale rezultatelor semnelor pe ansamblu.

Redam, in continuare, un test de gandire divergenta deductiva, UBTS. Are 9 itemi si 2 interogatii finale. Cei 9 itemi sunt informativi, ofera informatii relativ dezordonate, urmand ca, logic, sa se dea raspunsul la ultimele 2 intrebari.

1. Pe un coridor sunt 5 camere.

2. Catalin sta in camera cu un fotoliu nou gri, langa camera lui Luca.

3. Mara se amuza privind cum se joaca pisica cu un ghemotoc de hartie.

4. Catalin a terminal de citit ,,Gazeta sporturilor' si ar vrea sa o dea, lui Luca in schimbul ziarului ,,Evenimentul zilei' pe care l-ar citi, de asemenea, cu placere.

5. Dana ar dori ca Andrei sa accepte sa schimbe fotoliul lui alb cu fotoliul ei albastru, sau, daca ar refuza-o, ar incerca sa schimbe fotoliul ei cu cel galben auriu al lui Luca. Ar fi avut un avantaj, pentru ca Luca sta in camera a doua, dupa Andrei, si este mai aproape de ea.

6. Andrei bea un pahar de suc de fructe de padure si se gandeste ca ar vrea si el niste papagali ca cei ai Danei.

7. Mara bea un pahar de ceai, este putin racita. Ar avea chef sa se duca la Andrei, in prima camera, sa vada ce-i mai fac pestisorii.

8. Dana si-a adus aminte ca i-a promis lui Luca sa-i cumpere o sticla de limonada, si-si noteaza in carnet, ca sa nu uite.

9. Catalin sta in camera din mijioc si se gandeste sa mearga la Luca sa-i vada articolul acela nostim si prietenos.

10. Cine are un catel din cei 5 locatari de pe coridor?

11. Cine citeste ziarul ,,Capitalul'?

Strategia testului este folosibila pentru nenumarate variante. Testul pune in evidenta inteligenta, rapiditatea ei, intuitia, reprezentarile active si rapide spatiale si implicarea rapida in situatii complexe. A fost mult mai folosit in practica studentilor, dar si pe adolescenti si puberi. Progresele rezolvarii rapide au o evolutie relativ lenta. Rezolvarile sunt ceva mai evidente la tinerii de 14-15 ani.

Problemele inteligentei si ale creativitatii sunt foarte la ordinea zilei si de foarte mare interes. In acest context, mai ales in deceniile 7 si chiar 8 ale secolului trecut s-a tot discutat si apoi s-a infiintat in Venezuela, (pentru prima data in lume) un Minister al Inteligentei. Acolo a inceput o organizare ampla de programare si mai ales s-au conturat obiectivele acestui minister, cu un program de 12 puncte, prin care se viza dezvoltarea inteligentei si a creativitatii. Se semnala necesitatea si cerinta de a se crea seminarii publice pentru stimularea si cresterea nivelului de motivatii, comunicare si performante. Se stimula si proiectul de predare a sahului la copiii de la 7 la 11 ani, pentru dezvoltarea si stimularea de strategii de gandire pe termen scurt si pe termen mediu in competitii de inteligenta.

S-au efectuat si programe de modificare a predarii in scoli si a perfectionarii muncii didactice, astfel incat sa stimuleze inteligenta si creativitatea. La acestea s-au adaugat si programe de stimulare a gandirii laterale.