Inteligenta emotionala - delimitari conceptuale

In dorinta de a gasi cei mai relevanti predictori ai performantelor superioare in activitate, indiferent de tipul acesteia, deci de a identifica aptitudini generale ale individului uman, cercetatorii au luat in considerare atat latura cognitiva a vietii psihice, cat si pe cea motivationala, emotionala, volitiva si relationala. Astfel, alaturi de inteligenta - ca aptitudine generala care reflecta functionalitatea intelectului - este tot mai frecvent plasata "inteligenta emotionala". Si aceasta pentru ca numai gandirea, memoria, imaginatia, limbajul si atentia - chiar sub formele lor superioare - nu ne asigura obtinerea de performante crescute sau adaptarea la diferite situatii, fiind necesare si suportul energetic (motivational - afectiv), efortul volitiv si abilitatile de factura psihosociala, la acestea referindu-se 'inteligenta emotionala'.

O prima acceptiune a conceptului de "inteligenta emotionala" se refera la urmatoarele 5 aspecte: abilitatea de a-ti identifica propriile emotii, capacitatea de a-ti dirija sentimentele, perseverenta si optimismul in ciuda obstacolelor, empatia si abilitatile sociale. Intelegerea propriilor sentimente, sensibilitatea pentru trairile altora (empatia) si dirijarea emotiilor pentru infrumusetarea vietii sunt calitati importante atat pentru viata personala cat si pentru cea profesionala. Acest aspect, al constiintei de sine si al descifrarii sentimentelor si emotiilor a constituit probabil piatra unghiulara a importantei inteligentei emotionale.

In interiorul inteligentei emotionale se pot distinge doua mari componente: o inteligenta intra-personala, vizand aspectele de constientizare si dirijare a propriilor trairi si o inteligenta interpersonala, constituita din abilitatile sociale. Patru abilitati au fost considerate componente ale inteligentei interpersonale si anume:

organizarea grupurilor - presupune initierea si coordonarea eforturilor unui grup;

negocierea solutiilor - talentul de mediator in prevenirea conflictelor sau rezolvarea acelora care apar, abilitate deosebita in argumentare;

stabilirea relatiilor - faciliteaza intrarea in comunitati, recunoasterea si raspunsul adecvat la sentimentele si preocuparile altora, "arta relationarii";

analiza sociala - capacitatea de a detecta si constientiza sentimentele, motivatiile, preocuparile celorlalti.

Luate impreuna, aceste "unelte" sunt apanajul succesului interpersonal, ingrediente necesare ale sarmului, succesului social, chiar ale carismei (dupa Daniel

Goleman). Cei care stiu sa-si dirijeze emotiile si sa creeze intotdeauna o buna impresie dobandesc o popularitate si un halo de succes social (Mark Snyder).

Intr-o acceptiune mai larga, inteligenta emotionala desemneaza capacitatea de a recunoaste emotiile proprii si ale celorlalti, de a sti ce inseamna sa te simti bine, sa fii fericit si vesel, ce inseamna sa fii trist, suparat; in plus, presupune ca stii cum sa treci de la emotii negative la emotii pozitive.

O definitie mai academica ar fi urmatoarea : inteligenta emotionala se refera la constienta emotionala si abilitatile de control emotional care asigura un echilibru intre planul afectiv si cel rational, capabil sa furnizeze o stare de confort psihic de lunga durata.

Pe modelul coeficientului de inteligenta (IQ), se utilizeaza frecvent termenul de "coeficient emotional" (EQ) , considerat adesea ca sinonim cu cel de inteligenta emotionala (EI).

Introdus in 1990 de catre Peter Salovey - Yale si John Mayer - Universitatea New Hampshire, conceptul a devenit popular in SUA si in lume datorita lucrarii de larga circulatie a lui Daniel Goleman, "Inteligenta emotionala" (1995) . Numeroase studii de specialitate au demonstrat ulterior existenta incontestabila a unei legaturi intre emotii, structura creierului, confortul psihic, sanatate si succesul general in viata.

Importanta planului emotional este clara daca ne gandim ca trairile afective sau emotiile noastre sunt informatii de la propriul corp in legatura cu ceea ce i-ar putea asigura starea de bine, de optim functional. Trairile interne de factura afectiva s-au structurat in cursul a milioane de ani de evolutie si rafinare, pentru a ne ajuta sa supravietuim si sa ne adaptam. Fara sa tinem cont de mesajele pe care emotiile ni le transmit nu vom reusi sa fim fericiti, riscand chiar sa avem o sanatate subreda si o moarte prematura, este de parere realizatorul unei sinteze asupra EQ.

Referat: Principii, directii si metode utilizate in programele de combatere a saraciei Referat: Saracia - masurare si coordonate in Romania

In plus, emotiile comunica mesaje si celorlalti. De exemplu, cand furia de pe chipul nostru pare sa spuna "stai departe !" ceilalti se conformeaza, de obicei cand zambim, sugeram ca celalalt se poate apropia, ne poate aborda.

Cercetarile asupra inteligentei emotionale au aratat :

Persoanele cu EQ inalt sunt mai fericite, mai sanatoase si mai eficiente in relatiile pe care le stabilesc.

Cei cu EQ inalt prezinta un echilibru intre emotie si ratiune, isi constientizeaza clar propriile emotii, manifesta empatie si compasiune pentru altii si un nivel ridicat de auto-stima.

Spre deosebire de IQ, EQ poate fi crescut in mare masura; modul in care actionam, ne exprimam si ne folosim de emotii putand fi semnificativ modificat.

Dezvoltarea emotionala sanatoasa a copiilor este esentiala atat pentru capacitatea lor de invatare, in prima parte vietii, cat si pentru succes si fericire la viata adulta.

Consecintele practice ale nivelului EQ se concretizeaza in starea psihica generala. Astfel, gradul inalt de dezvoltare a EI se traduce intr-o stare stenica, de fericire, manifestata prin : motivare, concentrare, liniste interioara, echilibru, libertate, satisfactie, socializare, prietenie, implinire, constienta, autocontrol, autonomie, apreciere, dorinta. Nivelul scazut al EI se asociaza cu: singuratate, frustrare, gol interior, depresie, letargie, obligatie, suparare, victimizare, teama, vinovatie, amaraciune, instabilitate, dezamagire, resentiment, dependenta, esec.

Dupa Goleman, inteligenta emotionala este un fel de inteligenta sociala, care implica abilitatea de a controla emotiile personale si ale altora, de a intelege aceste emotii si de a folosi informatia provenita de la ele in modul de gandire si actiune. Inteligenta emotionala ar avea, astfel, urmatoarele componente :

Constiinta propriilor emotii sa fii capabil sa le recunosti si sa le denumesti; sa intelegi cauza lor ;

Dirijarea (managementul) emotiilor sa fii in stare sa-ti stapanesti mania si sa tolerezi frustrarile; sa-ti poti exprima furia natural, adecvat, fara agresivitate; sa poti manipula stresul etc;

Motivarea personala (utilizarea productiva a emotiilor): sa fii mai reprobabil; sa fii capabil sa te concentrezi pe sarcina si sa iti mentii atentia asupra ei; sa fii mai putin impulsiv si mai mult autocontrolat;

Empatia sa fii in stare sa privesti din perspectiva celuilalt; sa inveti sa-i asculti pe ceilalti; sa-ti imbunatatesti receptivitatea (senzitivitatea) la sentimentele celorlalti;

Dirijarea (conducerea) relatiilor interpersonal dezvoltarea abilitatilor de a analiza si intelege relatiile interpersonale; capacitatea de negocia neintelegerile si de a rezolva conflictele; solutionarea problemelor din planul interpersonal; deschidere (spirit pozitiv) si usurinta in comunicare; sa te implici cu tact (delicat, atent, politicos) ; sa fii prosocial si armonios in grup; sa fii cooperant, participativ, serviabil, de nadejde, indatoritor; sa fii democratic in raporturile oficiale, in modul de a-i trata pe ceilalti .

Dintre toate aceste 5 laturi sau trasaturi ale inteligentei emotionale, Goleman considera ca aspectul cel mai important il reprezinta constientizarea propriilor emotii.

Reven Bar-On (1992) adauga inca doua componente inteligentei emotionale si anume controlul stresului - care cuprinde toleranta la stres (abilitatea de a te impotrivi evenimentelor si situatiilor stresante fara a te impiedica de ele sau de a face fata activ si pozitiv stresului) si controlul impulsurilor (abilitatea de a rezista, de a amana manifestarea impulsivitatii si a goni tentatia care te indeamna spre actiune) si dispozitia generala, avand ca sub-dimensiuni fericirea (abilitatea de a te simti satisfacut de propria viata, de a te distra singur si cu altii, de a te simti bine) si optimismul (abilitatea de a vedea partea stralucitoare a vietii si de a mentine o atitudine pozitiva in fata adversitatilor).

Avand in vedere toate aceste aspecte, persoana cu inteligenta emotionala ridicata ar prezenta o toleranta crescuta la frustrare, capacitatea de a amana satisfacerea dorintelor si obtinerea recompenselor, abilitate de autoreglare a dispozitiilor si o atitudine optimista, plina de sperante. Cu alte cuvinte, un nivel crescut al EI confera individului un deosebit autocontrol (asupra emotiilor, dispozitiilor si sentimentelor, dar si asupra gandurilor si actiunilor), o imagine de sine pozitiva, impletita cu multumirea de propria persoana indiferent de variabilele externe, capacitatea de a face fata stresului si de a se adapta schimbarilor, capacitatea empatica si de relationare eficienta cu ceilalti, priceperea de a-si stabili scopuri realiste si de a se motiva pentru atingerea acestora.