Inteligenta - inteligenta emotionala si spirituala

Inteligenta reprezinta capacitatea individului de a se adapta la imprejurari noi, de a sesiza relatiile esentiale si de a gasi o iesire dintr-o anumita situatie, de a rezolva probleme noi; desteptaciune.

Termenul de "inteligenta" provine din latinescul "intelligere", care inseamna a relationa, a organiza sau de la "interlegere", care presupune stabilirea de relatii intre relatii. Inteligenta este abilitatea de a intelege, a gandi si de a acumula si folosi informatii[3].

In limbajul comun, inteligenta este comuna cu gandirea. Se spune despre un om ca este inteligent daca: "se descurca bine in orice situatie ii vin repede ideile", "este sclipitor in orice domeniu", "rezolva cu maxima rapiditate situatiile problematice" etc.

Din punct de vedere stiintific, nivelul de inteligenta se masoara si se apreciaza cu ajutorul testelor de inteligenta. Pe baza acestor teste de inteligenta se poate stabili coeficientul de inteligenta. Coeficientul de inteligenta este un numar care exprima raportul dintre varsta mintala numarul de probe rezolvate intrun test de inteligenta si varsta cronologica a subiectului).

Nivelul de inteligenta in randul populatiei este relativ acelasi, indiferent de zona geografica, sex, rasa, varsta, clasa sociala.

Putem concluziona ca omul inteligent nu numai ca se adapteaza rational la situatiile de viata, dar reuseste sa adapteze imprejurarile la cerintele sale, adica sa le transforme la cerintele sale. Inteligenta nu se afirma numai prin functionalitatea intelectului, ci antreneaza intreaga personalitate.

Calcularea coeficientului de inteligenta

QI = ( V.M / V.C ) * 100

QI = 100 exprima un nivel mediu al inteligentei si se considera ca cei mai multi oameni au QI apropriat acetei cifre.

V.M varsta mintala

V.C = varsta cronologica

Pe o scara a inteligentei, oamenii pot fi grupati astfel, in functie de QI

0 - 25 = idiot

25 - 50 = imbecil   

50 - 70 = debil mintal

70 - 80 = intelect de limita

80 - 100 = normal

100 - 120 = superior

120 - 140 = exceptional

peste 140 = supradotat[4]

Toate procesele intelectuale ale omului sunt mediate si sustinute prin limbaj, si alte sisteme de semne, prin cunostintele stocate in memorie si sunt actualizate selectiv, prn modele si schemele culturale.

O caracteristica a intelectului uman este corelarea celor trei segmente ale orizontului temporar trecutul, prezentul si viitorul ceea ce face posibila analiza critica a activitatii anterioare, corectarea celei prezente dar si proiectarea celei viitoare.

In urma cercetarilor in domeniul psihologiei genetice, psihologul elvetian Jean Piaget a identificat patru stadii primordiale

stadiul inteligentei sensorio motorii

stadiul inteligentei preoperatorii

stadiul inteligentei operatorii concrete intuitive

stadiul inteligentei operatorii formale

Stadiul inteligentei sensorio motorii implica o serie de achizitii esentiale pentru geneza intelectului bazandu-se pe perceptie

• schema obiectului permanent
• constantele
• schema cauzalitatii obiective
• schema mintala anticipativa a transformarilor spatio temporale

Stadiul inteligentei preoperatorii este caracterizat de dezvoltarea sistemului semnelor verbale, limbajul. Principalul instrument de mediere a interiorizarii schemelor actiunilor externe este cuvantul. Trasatura esentiala a intelectului pe parcursul acestei perioade este trecerea de la invariantii individuali la invariantii de clasa sau totalitari.

Proiect: Forme ale denuclearizarii vietii conjugale - semicasnicia si pseudocasnicia Lucrare: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii

Stadiul inteligentei operatorii concrete intuitive are ca principale proprietati:

• reversibilitatea
• tranzitivitatea
• asociativitatea

Referitor la acest stadiu, operatia se efectueaza in raport cu obiectele concrete sau cu imaginile lor. In cazul in care acest suport concret este inlaturat din plan extern caracterul operatoriu al intelectului se destrama, neputandu-se realiza numai in plan subiectiv intern.

Stadiul inteligentei operatorii formale consta in consolidarea gandirii interne. Intelectul formal consta in a reflecta operatiile interiorizate care se aplica obiectelor reale si in a utiliza rezultatele acestei reflectari.[5]

E. Thorndicke identifica trei tipuri de inteligenta

inteligenta abstracta sau conceptuala ce consta in capacitatea de a folosi cuvintele si alte simboluri

inteligenta spirituala caracterizata de aptitudinea de a a stabili relatii umane, contacte sociale, de a intelege comportamentul celorlalti;

inteligenta practica care se refera la operarea eficienta cu aspectele concrete ale realitatii, cu obiecte materiale.

L. Thorstone, in urma realizarii testelor de inteligenta, identifica mai multi factori de grup, pe care ii numeste abilitati primare si care ne ajuta la intelegerea conceptului de inteligenta

comprehensiune verbala - abilitatea de a intelege sensul cuvintelor;

fluenta verbala - capacitatea de a se exprima rapid, de a rezolva anagrame, de a gasi rime;

factorul numeric - capacitatea de a utiliza numerele, de a socoti;

factorul spatial - abilitatea de a sesiza relatiile intre formele spatiale, de a identifica forme prezentate in pozitii diferite;

factorul memorie - rapiditatea memorarii, trainicia pastrarii si fidelitatea reproducerii;

factorul perceptiei - un spirit de observatie dezvoltat, capaciatatea de sesizare a detaliilor si observarea asemanarilor si deosebirilor;

factorul rationament - abilitatea de a gasi regula generala, de a formula o idee comuna.

Astfel, din ceea ce am prezentat mai sus, putem deduce ca orice aptitudine are la baza o componenta socio culturala oferita de relationarea individului cu mediul in care traieste. Inteligenta este un facor care se adapteaza intre organism si realitatea inconjuratoare.

1 Inteligenta emotionala

Mai intai facem precizarea ca, desi astazi cand se vorbeste despre inteligenta emotionala se face trimitere la D. Goleman, au existat si alti autori care au elaborat teorii asupra acestei forme de inteligenta. Astfel, o prima teorie apartine psihologului israelian Reuven Bar-On, care, in lucrarea sa de doctorat "Dezvoltarea unui Concept si Test de Bunastare Personala", descrie inteligenta emotionala ca fiind "un manunchi de abilitati personale, emotionale si sociale care influenteaza capacitatea unei persoane de a face fata solicitarilor mediului si presiunilor".

O alta teorie privind inteligenta emotionala a fost elaborata de psihologii americani Peter Salovey si John Mayer, care au definit acest concept ca fiind "capacitatea persoanei de a-si monitoriza emotiile proprii si ale celorlalti si de a folosi aceste simtaminte in directionarea gandirii si a actiunii".

Daniel Goleman si-a luat doctoratul in psihologie neurocognitiva la Universitatea Harvard, unde la avut ca profesor pe David McClelland. Lucrarile lui de baza sunt: "Emotional Intelligence" (1997) si "Working with Emotional Intelligence" (1998). El defineste inteligenta emotionala ca fiind "capacitatea de recunoastere a propriilor stari emotionale si ale celorlalti, de auto-motivare si control atat fata de noi insine, cat si in relatie cu ceilalti".

Modelul lui D. Goleman contine cinci competente emotionale si sociale de baza si anume:

1. cunoasterea de sine: o evaluare realista a talentelor proprii si o incredere de sine bine intemeiata

2. auto-control: starile emotionale trebuie conduse astfel incat sa favorizeze indeplinirea obiectivelor si nicidecum sa le stanjeneasca sau sa le blocheze;

3. motivarea: folosirea preferintelor personale in directionarea catre atingerea telurilor propuse, care sa ajute persoana sa ia initiativa si sa persiste in ciuda adversitatii;

4. empatia: identificarea starilor emotionale ale celorlalti, capacitatea de a cultiva relatii neconflictuale cu ceilalti;

5. deprinderi sociale: capacitatea sa te descurci bine din punct de vedere emotional in relatii; capacitatea sa interpretezi bine retelele si situatiile sociale.[6]

.Astfel putem spune ca inteligenta emotionala depinde de psihicul oamenilor, de starea de spirit. In orice situatie (fericita sau nefericita) trebuie adoptata o conduita pozitiva pentru a indeparta energiile negative. In orice moment trebuie sa fim cinstiti cu noi insine, sa ne evaluam constant, sa evoluam astfel incat sa nu repetam greselile din trecut. Comportamentul fata de celelate persoane trebuie sa fie unul adecvat, sa evitam sa-i criticam tinand astfel seama de sentimentele ce ii domina. Mediul in care ne invartim sa fie armonios, alaturi de persoane care stiu unde sa plaseze respectul. Se poate deduce ca intelingenta emotionala depinde de fiecare in parte, de capacitatea de a interactiona cu altii si cu sine insusi.

2 Inteligenta spirituala

"Maturitatea spirituala ca o expresie a inteligentei spirituale subsumeaza un anumit grad de maturitate emotionala si morala ca si un comportament etic. Maturitatea spirituala se exprima prin intelepciune si actiunea plina de compasiune in lume. Asa cum o inteleg eu, maturitatea spirituala implica intelepciune si compasiune, manifestata fata de ceilalti oameni indiferent de crez, sex, origine etnica,  varsta ca o forma de respect pentru orice forma de viata. Ea presupune si un simt al introspectiei si intelegere bazata pe dorinta de a recunoaste iluziile, de a te detasa de ceea ce este efemer si a clarifica  intrebarile legate de libertatea existentiala si de moarte. Ea implica conectarea vietii interioare cu viata exterioara, cu actiunile si serviciul in slujba omenirii. A fi constient de sine este esential pentru dezvoltarea maturitatii spirituale."[7]

Conceptul de inteligenta spirituala, asa cum este el conturat in psihologia transpersoanla este foarte apropiat de cel de maturitate spirituala

3 Modelul inteligentei adevarate, Perkins 1995

Aceasta teorie este o sinteza a punctelor de vedere clasice, inteligenta avand trei aspecte de baza: neural, experiential si reflexiv.

Inteligenta neurala are o baza genetica si se refera la faptul ca la unele persoane sistemul neurologic functioneaza mai bine, are viteza mai mare de procesare si precizie mai mare decat la alte persoane. Acest tip de inteligenta este oarecum similara cu inteligenta fluida propusa de R. B. Cattell, 1971.

Aspectul experiential al inteligentei este dezvoltat prin experienta, este o extindere si o organizare a cunostintelor de baza, fiind similar cu notiunea de inteligenta cristalizataevidentiata de R. B. Cattell, 1971.

Inteligenta reflexiva se refera la rolul strategilor in memorie, amintire si rezolvarea problemelor si este similara cu constructul de metacognitie sau monitorizare cognitive, gestionarea activitatii cognitive pentru a rezolva o problema: identificarea scopului, selectarea strategiei, planificarea actiunii, controlul desfasurarii activitatii, recunoasterea atingerii scopului (Brown & DeLoache, 1978; Flavell 1981).