Fenomenele si procesele - bio-psihologice umane

I.          FENOMENELE si PROCESELE BIOLOGICE

1) SISTEMUL NERVOS

Fiinta umana constituie o entitate formata din structuri morfo-fiziologice si psiho-sociale, factorii determinanti ai acesteia impunand actele si fenomenele ce caracterizeaza comportamentul individual sau de grup.

Capacitatea individului de a raspunde stimulilor externi este determinata de puterea de adaptare a aparatului anatomo-functional constituit din organele de simt si celulele scoartei cerebrale, excitatia analizatorilor fiind transmisa sistemului nervos central.

Reactia organismului la excitatiile stimulilor externi este dependenta si de sistemul muscular si de cel endocrin.

Sistemul nervos uman se compune din: sistemul nervos central, creier, maduva spinarii si sistemul nervos periferic.

Creierul uman este format din: stratul intern (bulbul rahidian, cerebelul, talamusul) si sistemul reticulat (format din reteaua de fibre nervoase).

2) INFLUENTELE GENETICE

Fiinta umana este supusa fenomenului ereditatii prin mostenirea de la ascendenti a caracterelor fiziologice (structura osoasa, culoarea pielii) si a celor comportamentale (temperament, intelect).

Inzestrarea genetica asigura capacitatea individului de a reactiona la stimulii externi prin intermediul cromozomilor.

Cromozomul este format din mai multe gene - unele dominante, altele recesive.

Modul de manifestare a comportamentului individual este stabilit de convergenta mai multor gene, existand insa si exceptii in care unele tulburari de comportament sunt transmise copiilor prin intermediul genelor recesive.

In situatia genelor sexuale, femeile dobandesc un cromozom X de la mama si un cromozom X de la tata; iar barbatii mostenesc un cromozom X de la mama si un cromozom Y de la tata.

Determinarea esentiala a zestrei genetice a gemenilor indica faptul ca monozigotii provin din acelasi ovul, iar cei neidentici (dizigoti) din ovule diferite.

Pe baza inzestrarii genetice se identifica in comportamentul copilului conformarea actiunilor de raspuns la stimulii externi cu cele manifestate de parinti, precum si capacitatea de insusire a cunostintelor si de exercitare a aptitudinilor.

II.       FENOMENELE si PROCESELE PSIHOLOGICE

Proiect: Forme ale denuclearizarii vietii conjugale - semicasnicia si pseudocasnicia Lucrare: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii

1) RAPORTUL DINTRE EREDITATE si MEDIU

Actiunea mecanismelor celulare asupra comportamentului este completata si de influenta directa si nemijlocita a mediului asupra individului.

Determinarea sensibilitatii, a emotivitatii individuale, precum si a capacitatii de rationare si de adaptare, sunt rezultatul inzestrarii ereditare, dar si al influentelor mediului ambiental.

Fara a nega ceea ce este constant in atitudinea actionala a individului ca raspuns la stimulii externi, trebuie subliniat faptul ca individul este influentat intr-un anumit mod de mediu prin trecerea timpului - in decursul caruia adaptarea la mediu se obiectiveaza si se contureaza prin depasirea limitelor derivate din inzestrarea genetica.

2) RAPORTUL DINTRE MEDIU si PERSONALITATE

Capacitatea psiho-fiziologica a individului de a intui si evalua dimensiunea si necesitatea unor obiective care sa prefigureze un model nou de viata, revine doar personalitatii.

Inzestrarea intelectuala afectiva urmata de o vointa puternica a individului, nu se pot manifesta in mod arbitrar in mediul ambiental.

Evolutia persoanei in mediul social este impusa si determinata si de conditiile concrete de mediu care trebuie cunoscute, acceptate sau schimbate de catre personalitatea care urmareste realizarea intereselor comunitatii.

Ansamblul de atribute ce definesc personalitatea are la baza intelegerea necesitatilor sociale, capacitatea de a indeplini cu pasiune idealurile si vointa de promovare a libertatii fiintei umane.

3) PROCESELE SENZORIALE

Simturile fiintei umane coordonate de o minte sanatoasa reactioneaza in mod constant la actiunea stimulilor externi, deoarece au temeiurile si experienta cele mai potrivite pentru anumite raspunsuri.

Comportamentul uman vizeaza realitatea concreta deoarece scopul oricarei actiuni sau activitati consta in modificarea realitatii fizice si sociale numai in interesul realizarii intereselor proprii sau a celor sociale.

Demersul fiecarui act consta in stabilirea daca fiinta umana este pregatita sa utilizeze in mod corespunzator cunostintele si propriile aptitudini pentru sustinerea actiunilor.

Fiinta umana se naste imatura in sensul ca nu are capacitatea psiho-fizica pentru a face fata starilor ce apar in mediul inconjurator.

Apare astfel o diferenta calitativa si cantitativa in ceea ce priveste dobandirea capacitatii de autoaparare a individului in raport cu varsta biologica a acestuia.

Rezultatul actiunilor se bazeaza pe diferentele dintre modurile de exprimare si de intelegere a termenilor si modul de a face ceva care sa raspunda interesului pentru care actiunea a fost gandita si executata.

Demersul care sta la baza acestei atitudini se explica prin evolutia psiho-fizica a individului in sensul dobandirii experientei proprii si a insusirii contributiei manifestata de ceilalti indivizi, actiunea fiind executata asa cum a fost inteleasa de faptuitorul acesteia.

Existenta unor avertismente emise de o persoana sau de o autoritate va fi inteleasa si implicit acceptata in mod diferentiat dupa cum capacitatea de judecata a individului a devenit sau nu apta sa aprecieze prezenta unui pericol sau a unui disconfort.