Empirism, asociationism s utilitarism

EMPIRISM, ASOCIATIONISM S UTILITARISM

1.1.  Empirismul

1.2.  Asociationalismul

1.2 Empirismul - reprezentantii marcanti si gandirea psihologica promovata de acestia

Francis Bacon (1561-1626) a fost teoreticianul noii stiinte, incercand o reforma ce cuprindea o noua metoda ridicand valoarea stiintei prin puterea care ne-o da asupra naturii. El sustinea existenta identitatii dintre stiinta si puterea omeneasca afirmand ca ideile lui Aristotel sau Platon au fost doar piedici pentru progresul cunoasterii umane. Cea mai cunoscuta lucrare a lui Bacon, "Novum Organum", ce inseamna noul instrument al mintii, a fost publicata in 1620.

Bacon sustine ca stiinta adevarata este cu totul altceva decat "vorbaria scolastica", ea trebuie

John Locke (1632-1704) este cel mai important succesor al lui Bacon si a fost descris drept filozoful englez cu influenta cea mai extinsa. Daca Bacon poate fi privit drept Marele Vestitor al Spiritului Empirist, Locke este cel care a ridicat intrebarea serioasa cu privire la natura unei teorii empirice asupra cunoasterii in lucrarea sa de capatai "Eseu asupra intelectului uman".

George Berkeley (1685-1753) a avut misiunea de a extinde filozofia empirica accentuand importanta experientei mai presus de orice in cunoasterea umana. Filozofia empirica radicala a lui Berkeley si pasii inca si mai radicali facuti de succesorul sau David Hume, au generat controverse in lumea filozofiei. Empirismul din lucrarile lui Berkeley si Hume a servit drept baza impotriva careia filozofii ce au urmat au reactionat.

David Hume (1711-1776), prezinta una dintre cele mai bogate si mai radicala conceptie de filozofie empirica. Hume, mai mult decat oricare altul, a zugravit o imagine a implicatiilor empirismului manifest. Mergand pe urmele lui Berkeley, Hume a fost de acord ca evenimentele din experienta constituie materia prima a filozofiei. Evenimentele din experienta, potrivit lui Hume, nu sunt tinute la un loc de nici o "legatura necesara" care poate fi stabilita prin ratiune. De

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

Etienne Bonnot Condillac(1714-1780) are contributii importante in domeniile psihologic, filozofic, educational si economic. El a studiat filozofie, stiinta si putina teologie la un seminar catolic din Saint-Suplice si la Sorbona. Condillac s-a concentrat asupra bazei genetice a cunoasterii. Cu o ambitie pe care nici chiar Locke nu o putea egala, Condillac a incercat sa analizeze originile cunoasterii.

Claude-Adrien Helvetius (1715-1171) propune o versiune timpurie a unui behaviorism care punea accentul pe "coala alba" a lui Locke, ducand aceasta teorie pana la extrema de a nega capacitatile innascute sau aptitudinile. Helvetius a fost atat de concentrat si ambitios in ceea ce priveste

1.3. Asociationismul - reprezentanti ai asociationismului si utilitarismului!!!!!!

Critica empiristilor englezi privind cunoasterea innascuta si-a gasit ecoul in lucrarile practice ale asociationistilor si utilitaristilor. Asociationistii si utilitaristii secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea s-au inspirat din implicatiile practice ce reieseau din gandirea unor empiristi precum Locke, Berkeley si Hume.

Cautand prin analiza psihologica legile potrivit carora ideile, impresiile noastre se leaga si se combina intre ele, asociationismul depaseste simpla descriere a fenomenelor sufletesti, inlaturand in acelasi timp si ipotezele metafizice. De altfel, cercetarea empirica a faptelor de constiinta este una dintre trasaturile caracteristice ale psihologiei engleze.

David Hartley (1705-1757) este cunoscut drept fondatorul asociationismului modern. El a fost de asemenea preocupat de motivatie si de caracteristicile structurale si functionale ale sistemului nervos. Cel mai important tratat al sau, publicat in 1749, se intitula "Observatii asupra omului, structura sa, datoria sa si asteptarile sale". Lucrarea a fost inspirata de accentul pus de Locke pe importanta senzatiilor.

James Mill (1773-1836) dezvolta pe linia gandirii lui Hume si Hartley, o psihologie sistematica. El considera senzatia ca singurul element primordial si asociatia ca singurul principiu de organizare a vietii psihice. Metoda sa ia drept model analiza chimica ce urmareste sa izoleze elementele chimice din corpurile complexe

John Stuart Mill (1806-1873) introduce in Anglia pozitivismul lui Auguste Comte. Ideile sale originale sunt mai ales in domeniul metodelor stiintifice, al logicii inductive si al eticii utilitare si mai putin in psihologie, dar filozofia sa in genere se sprijina pe o psihologie asociationista.

2.2. Rationalismul si personalitatile ce au contribuit la dezvoltarea psihologiei

2.3. Mecanicism si cuantificare. Personalitati marcante si rolul lor in psihologie

2.4. Naturalismul - extinderea perspectivei  naturaliste ca opozitie la mecanicism si cuantificare