Educare vezicii

EDUCARE VEZICII

Controlul vezicii urinare este ceva mai greu de obtinut decat controlul intestinului. De aceea dureaza mai mult. Exista mai multe motive pentru acest lucru. Mai intai, senzatiile fizice care semnalizeaza unui copil ca are nevoie sa urineze sunt mai putin pronuntate decat cele ale miscarilor intestinale. In al doilea rand, la copil faptul de a urina este un reflex automat care este declansat de presiunea vezicii. Cu alte cuvinte, este mai usor pentru un copil sa se controleze pentru a face ceva decat pentru a impiedica producerea unui lucru.

Controlul vezicii prezinta doua aspecte: controlul in timpul veghei si controlul in timpul somnului. Controlul in timpul veghei survine, in general primul. Doctorul Gesell a remarcat ca acest lucru se realizeaza in trei etape. Mai intai, copilul isi da seama ca este ud. Apoi intelege ca este pe cale sa se ude si poate anunta acest lucru. Ceva mai tarziu incepe sa anticipeze si sa se gandeasca ca este pe cale sa se ude. Inainte de a incepe invatarea efectiva a copilului il puteti ajuta sa exprime aceste etape prin cuvinte. Tatal poate fi de mare ajutor, in cazul in care aveti un baiat. Il puteti lasa sa-si priveasca tatal urinand din picioare. Daca aceste sugestii vi se par inconfortabile, este mai bine sa nu incercati aceasta metoda.

Cand veti fi pregatita sa incepeti sa educati intradevar copilul sa-si controleze vezica, va puteti baza pe semnele biologice care indica o vezica plina si nevoia de a urina. Puneti-i un slip si spuneti-i ca este destul de mare pentru a urina fara a mai folosi olita. Daca este baiat, se poate sa doreasca sa urineze in WC. Aici aveti nevoie de o mica treapta pe care sa se urce.

Unele carti trateaza modul de educare al baietilor si fetelor, lasand impresia ca atat baietii cat si fetele urineaza mai intai asezati. Acest lucru nu este deloc natural pentru un baietel si se datoreaza in mare parte educatiei primite din partea mamei. Este mult mai normal sa invatati un baietel sa urineze in picioare. Daca fetita doreste sa urineze in picioare, lasati-o pana cand intelege ca nu este prea practic pentru ea.

Va trebui sa invatati copilul un cuvant simplu, la nivelul sau, care sa desemneze aceste functii biologice. "Pipi" este un cuvant pe care copilul il poate spune cu usurinta. Se pare ca acesta este cuvantul cel mai raspandit. In orice caz, trebuie sa folositi cuvinte simple si sa evitati expresii complicate pe care unii parinti le folosesc din exces de pudoare.

La fel de important este sa invatati copilul sa urineze in locuri diferite, pentru ca acesta sa nu fixeze pentru a urina un anume loc sau anumite conditii. Controlul functionarii vezicii pe timpul noptii va urma un progres lent, cu perioade de ezitare, pana ce se va instala definitiv. La inceput nu contati pe un progres rapid. Recompensati copilul, felicitandu-l pentru "succese" si treceti cu vederea micile accidente.

Controlul nocturn al vezicii nu poate fi atins pana ce nu sunt indeplinite doua conditii. Mai intai copilul trebuie sa fie capabil sa-si controleze aceste functii in timpul zilei. Apoi, este necesar sa poata sa-si mentine sfincterele inchise fara a se trezi. Bineinteles, controlul in timpul noptii este mai greu de realizat decat in timpul zilei; dureaza, de asemenea, mai mult. Ce trebuie sa faceti, in calitate de parinti, pentru a favoriza controlul nocturn? Nimic. Absolut nimic. Dezvoltarea naturala a vezicii si faptul ca micutul a invatat sa-si controleze functiile in timpul zilei, vor aduce, mai devreme sau mai tarziu, solutia problemei.

Cind copilul se trezeste in miez de noapte, cu patul ud, multumiti-va sa schimbati cearsafurile fara sa insistati asupra faptului.

1.3. Fuga de idei apare in toate procesele ce merg cu predominenta patologica a excitatiei psihice, in manie, intoxicatii. Ideile se succed rapid, se atrag una dupa alta, asociatiile se fac la intamplare, mai mult pe baza unor legaturi externe (prin asonanta). Gandirea este superficiala, insotita de hiperprosexie, atentie distributiva si hipermnezie de evocare.

1.4. Ruminatia mintala apare in nevroze, schizofrenie: individul nu reuseste sa se debaraseze de anumite idei, cu o nota de disconfort afectiv.

1. Bradipsihia consta in incetinirea fluxului gandirii, cu perioade mari de latenta. In planul limbajului extern se exprima prin bradilalie, raspunsuri scurte, laconice. Apare in depresie, epilepsie, insuficienta psihica secundara, intoxicatie cronica cu barbiturice, stari postconvulsivante, traumatisme cranio-cerebrale.

1.6. Fadingul presupune o incetinire, o slabire a fluxului ideativ, cu opriri la un moment dat. Oprirea nu este brusca, ea fiind anuntata de tonalitatea mai scazuta, apoi vorbirea este reluata. Apare in nevroze de epuizare, boli cronice.

1.7. Barajul mintal este oprirea brusca a fluxului ideativ, adesea la mijlocul frazei, cu reluare ulterioara (eventual). Nu exista un motiv exterior care sa determine blocajul. Apare in schizofrenie.

1.8. Perseveratiile reprezinta tot o incetinire a ritmului gandirii, exprimata prin tendinta la repetarea unor idei, fraze, pe fondul unei stari de epuizare psihica. Apar in stari de oboseala marcata, stari infectioase, psihoze acute.

1.9. Stereotipiile verbale (iteratiunile verbale) presupun o gandire stereotipa. Bolnavul repeta mereu aceleasi notiuni. In formele cele mai ilustrative comunicarea se poate reduce la repetarea aceluiasi cuvant. Se intalnesc in schizofrenie.

1.10. Gandirea autista apare in psihozele cronice ale copilului, se caracterizeaza prin refuzul comunicatiei. Acesti copii traiesc intr-o lume proprie, opusa realitatii pozitive, cu propriile productiuni patologice.

1.11. Destramarea gandirii presupune ruperea legaturilor logice dintre notiuni, cu pastrarea formei gramaticale. Bolnavii vorbesc cursiv, cuvintele sunt cele uzuale, dar nu se poate intelege nimic din ce spun ei. Cand amestecul cuvintelor se face le intamplare vorbim de salata de cuvinte.

2. Tulburari in continutul gandirii

2.1. Ideea prevalenta este o idee aparuta la un moment dat, care ocupa pentru o perioada de timp scena gandirii (idee fixa). Bolnavul este preocupat monotematic, adesea pe baza acestei idei constituindu-se delirul. Apare in psihoze, ca o preocupare axata pe boala, de aici trecandu-se usor la ideea hipocondriaca. Ideea prevalenta se caracterizeaza prin faptul ca are o pozitie dominanta in campul constiintei; are neconcordanta si semnificatie aberanta, orienteaza si diferentiaza cursul gandirii; celelalte idei adiacente si concomitente, in loc sa i se opuna, sa o contrazica, graviteaza in jurul ei, se articuleaza cu ea, sprijinind-o; intamplarile din realitate sunt luate drept argumente de sprijin in sustinerea ei.

2.2. Ideea obsesiva este o idee care parca s-ar impune constiintei bolnavului, nu este o convingere, insa paraziteaza ideatia lui. Bolnavul recunoaste caracterul patologic al trairii sale si lupta impotriva ei fara succes. Apare in nevroza obsesiva, inconjurata de un halou anxios, sau in debutul schizofreniei ('obsesia prea frumoasa

Un copil pe care il antrenam sa-si controleze intestinul si, in timpul zilei, vezica, urmand metodele descrise in aceasta lucrare, pe care mama l-a invatat sa se pastreze curat intr-o maniera destinsa, nu ar trebui sa aiba probleme in a obtine controlul nocturn, la varsta potrivita. Dificultatile controlului nocturn se vor prezenta la copilul care a invatat prin constrangere sa-si exercite functiile biologice normale in timpul zilei. Acest copil va reusi mai greu sa deprinda controlul nocturn. Poate fi iritat din pricina faptului ca se fac presiuni asupra sa. Va refula in mod inconstient aceasta animozitate impotriva parintilor udand patul noaptea . Parintii trebuie sa inteleaga faptul ca micutul nu face aceasta in mod deliberat. Dealtfel, doarme cand se intampla acest lucru. Niciodata nu trebuie pedepsit un copil pentru ca a udat patul noaptea.

Unele cazuri de tulburari nocturne, foarte putin numeroase, au cauze fizice. Aceste cazuri sunt foarte clare deoarece prezinta simptome cum ar fi incapacitatea de a se controla in timpul zilei, ceea ce permite medicului sa determine anomaliile. In cea mai mare parte a cazurilor copilul uda patul in timpul noptii din cauza tensiunilor psihologice la care este supus. Daca aceasta se intampla si dupa varsta de cinci ani, parintii trebuie sa se abtina sa incerce diferite metode (in fata acestei probleme parintii sunt capabili sa incerce cele mai stranii metode). Cel mai indicat este consultarea unui specialist in locul aplicarii diverselor metode "dupa ureche"

Ii puteti arata copilului drumul catre toaleta dar nu-l puteti forta sa mearga inainte sa fie pregatit pentru aceasta. Sa presupunem ca nu este inca pregatit. Sa presupunem, de asemenea, ca dupa zece zile, eforturile dumneavoastra de a-l pastra curat nu duc la nici un rezultat. Concluzia este ca micutul nu este inca pregatit pentru un astfel de antrenament. Reveniti la scutece si mai asteptati cateva luni inainte de a incerca din nou. Eu am inceput cu baiatul meu cand acesta avea doi ani. Dupa o saptamana a fost evident ca nu avea deloc chef sa invete acest lucru la momentul respectiv. Decat sa angajez un conflict, am revenit la scutece si am incercat din nou la doi ani si jumatate. Acelasi rezultat. Nu era pregatit. Am incercat din nou la o luna dupa cea de-a treia aniversare. Atunci, in spatiul a trei saptamani a invatat sa-si controleze atat intestinul cat si vezica. Si cu baiatul cel mic am incercat tot la doi ani. Nu a mers. Am mai asteptat, si am incercat din nou la doi ani si jumatate. Era pregatit. Trei saptamani mai tarziu era curat.