Dispunerea constatarilor ori a expertizelor medico-legale si criminalistice

Dispunerea  constatarilor ori a expertizelor medico-legale si criminalistice

§5.1.Dispunerea constarii ori a expertizei medico-legale

Dupa cercetarea la fata locului, efectuarea constatarii sau expertizei medico-legale reprezinta un alt moment important al elucidarii unor probleme privind moartea violenta, la care, din motive obiective, nu s-a putut raspunde din primul moment.

Toate datele de natura medico-legala legate de imprejurarile comiterii omorului urmeaza sa fie lamurite de medicul legist si demonstrate stiintific in cadrul constatarii medico-legale. In conformitate cu prevederile legii procesual penale[1], in cazurile de moarte violenta, de moarte a carei cauza nu se cunoaste sau este suspecta ori atunci cand este necesara examinarea corporala a invinuitului sau persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii, organul de urmarire penala este obligat sa dispuna efectuarea constatarii medico-legale. Expertiza medico-legala devine obligatorie pentru a se stabili cauzele mortii daca nu s-a intocmit un raport medico-legal.

Pentru ca rezultatele constatarii medico-legale sa contribuie la aflarea adevarului in cauza, organele de urmarire penala au datoria sa asigure medicul legist cu conditii optime de activitate, in sensul de a-i pune la dispozitie, atat in faza initiala, cat si pe parcursul efectuarii lucrarii, toate materialele si datele de care are nevoie pentru efectuarea unei lucrari de calitate[2]. Conlucrarea permanenta dintre medicul legist si organul de urmarire penala da posibilitatea acestuia din urma sa cunoasca rezultatele obtinute si sa rezolve cu operativitate diversele probleme ce apar in urma examinarii cadavrului . Constatarea medico-legala se dispune prin rezolutie motivata.

Referitor la problematica ce trebuie rezolvata prin constatarea medico-legala, ea difera in raport cu agentii traumatici ce au actionat asupra victimei.

Problemele la a caror rezolvare expertiza medico-legala are un aport substantial, sunt, in esenta, urmatoarele:

stabilirea cauzei si naturii mortii, precum si a datei la care a survenit aceasta;

diferentierea leziunilor vitale de cele post mortale si explicarea mecanismelor de producere a lor;

determinarea agentului vulnerant, a directiei, intensitatii si succesiunii loviturilor;

stabilirea faptului daca a avut loc o lupta victima-agresor;

stabilirea sexului, varstei, grupei sanguine.

Totodata, se va proceda la recoltarea diverselor urme existente pe corpul si imbracamintea cadavrului (urme biologice, fire de par etc.). Uneori, ridicarea urmelor de pe cadavru se face la fata locului.

Aceste preluari se efectueaza mai bine in conditiile salii de autopsie, ceea ce impune transportarea cadavrului la morga cu multa atentie, luandu-se masuri de prevenire a distrugerii urmelor si microurmelor, masuri printre care se numara si introducerea cadavrului in saci de plastic. In aceasta situatie cadavrul trebuie transportat urgent la morga, deoarece sangele, excretiile si secretiile, tesuturile, se degradeaza rapid.

Examinarea necropsica, ridicarea urmelor de pe cadavre, a mastii mortuare si eventual, amprentarea sa, daca nu s-au facut la fata locului, se realizeaza de catre medicul legist impreuna cu procurorul criminalist. Acesta din urma avand calitatea de conducator al echipei de cercetare are o viziune de ansamblu asupra cazului cercetat, stie ce probleme trebuie clarificate, si, prin urmare, ce sa solicite in plus la expertiza medico-legala.

In practica organelor de urmarire penala apar situatii cand obiectul principal al constatarii medico-legale nu il constituie stabilirea mecanismului de producere a leziunilor si cauza mortii, ci conditiile particulare in care s-a actionat. Aceasta, indeosebi in cazul asfixiilor mecanice, fie prin compresiune, fie prin ocluzie. Asfixiile mecanice prin compresiune produc de obicei leziuni asemanatoare si numai examenul intern poate explica si demonstra tanatogeneza.

Indiferent de modalitatea concreta de savarsire a infractiunii, medicului legist ii revine sarcina elucidarii aspectelor multiple ce privesc organismul uman si factorii de ordin biologic de natura a constitui probe in procesul penal[4]. Dupa cum, in cazurile deosebite, medicul legist poate oferi date concludente referitoare la reconstituirea imprejurarilor in care s-ar fi putut savarsi infractiunea, prin cunostintele sale fiind un adevarat consilier al organului de urmarire penala si al specialistului criminalist in probleme de specialitate, dar fara sa-si depaseasca competenta .

§5.2Dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice sau a expertizelor criminalistice

Lamurirea problemelor multiple si diverse pe care le ridica solutionarea legala si temeinica a cauzelor privind omorul savarsit cu premeditare impune valorificarea stiintifica a urmelor si mijloacelor materiale de proba descoperite si ridicate de la fata locului, prin intermediul constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor criminalistice. Urgenta dispunerii constatarilor tehnico-stiintifice criminalistice este data, fie de pericolul disparitiei unor mijloace de proba ori de schimbare a unor situatii de fapt, fie de necesitatea lamuririi fara intarziere a unor fapte sau imprejurari ale cauzei.

Problemele centrale la a caror lamurire concura direct examinarea criminalistica a mijloacelor de proba, pot fi[6]:

Eseu: Obligatiuni - elementele obligatiei - clasificarea obligatiilor Referat: Libertatea constiintei - drept fundamental

identificarea autorului si a celorlalti participanti la savarsirea infractiunii;

identificarea instrumentelor si substantelor vulnerante, a altor obiecte folosite in comiterea infractiunii;

stabilirea imprejurarilor in care a avut loc agresiunea, a modului in care a fost suprimata viata victimei.

In ipoteza omuciderii nu se sustine, insa, ca toate aceste probleme isi gasesc rezolvarea numai pe baza experientei criminalistice, mai ales in privinta examinarii urmelor biologice, a identificarii victimei si a agentului vulnerant, cand ne aflam, practic, pe terenul unei expertize judiciare complexe, criminalistice si medico-legale, desi aceasta nu este reglementata ca atare de lege[7].

Expertiza dactiloscopica serveste la identificarea autorului omorului dupa urmele digitale lasate la locul faptei, inclusiv pe corpul victimei. Aceasta presupune efectuarea unui examen comparativ, intre urmele descoperite si impresiunile digitale ale persoanei suspecte sau impresiunile din cartoteca dactiloscopica.

Dupa unii autori, constatarea tehnico-stiintifica sau expertiza dactiloscopica poate avea ca obiect si stabilirea faptului daca amprentele de la cadavru si amprentele presupuselor rude ale acestuia contin dermatoglife caracteristice care sa confirme rudenia[8].

Daca expertului i se pune la dispozitie numai urma, acesta poate stabili cu destula precizie mana de la care provine, tipul de desen papilar, daca contine suficiente elemente de individualizare, vechimea si modul de formare. Daca urma s-a format in conditii bune, pot fi desprinse unele date referitoare la varsta si talia individului, la starea de ingrijire a mainii.

Totodata, se poate proceda la analiza fizico-chimica a substantelor continute in urma. De pilda, in ipoteza unei urme digitale formate prin depunerea unui strat de sange, se va putea stabili daca aceasta apartine aceleasi grupe sanguine cu cea a cadavrului, sau daca vechimea urmei corespunde cu timpul scurs de la moartea victimei[9].

Identificarea victimei este o alta problema care se poate rezolva prin intermediul expertizei dactiloscopice sau prin care pot fi verificate rezultatele obtinute prin alte cai.

Expertiza urmelor de picioare permite identificarea creatorului urmei pe baza detaliilor prezentate fie de crestele papilare ale plantei piciorului, fie ale ciorapului, fie incaltamintei, dupa cum urma a fost formata de piciorul gol sau incaltat.

In ipoteza in care examenul comparativ nu este posibil datorita insuficientei detaliilor caracteristice sau lipsei metodelor de comparatie, se pot obtine date referitoare la modul de formare a urmei, la sexul, varsta si talia aproximativa a persoanei, daca aceasta a mers normal sau a alergat.

Elementele de individualizare ofera, de asemenea, cararea de urme formata de autor in campul infractional.

Romania se situeaza printre primele tari din lume privind identificarea persoanelor dupa urmele buzelor. E adevarat ca astfel de urme se gasesc destul de rar la locul savarsirii infractiunii, nefiind totusi exclus ca urmele buzelor sa fie descoperite pe alimente, pe pahare, cani, mucuri de tigari. Pornind de la faptul ca desenele coriale sunt unice la o persoana, in prezent este unanim acceptata ideea potrivit careia urmele de buze pot duce cu certitudine la identificarea unei persoane in aceeasi masura ca si urmele desenului papilar[10].

Aceasta expertiza serveste la identificarea persoanei prin compararea modelelor obtinute experimental, iar, in lipsa acestora, serveste la stabilirea sexului si varstei aproximative, tipul antropologic al persoanei; daca urmele au fost formate de una sau mai multe persoane si daca prezinta suficiente elemente de identificare; daca urmele au fost create de buza superioara sau inferioara si eventualele malformatii congenitale (buza de iepure, gura de lup) sau patologice; mecanismul de formare al urmelor, particulele  adiacente ce se gasesc in urmele de buze; grupa sanguina a persoanei.

In ipoteza urmelor de dinti  ce se prezinta sub forma muscaturilor, descoperite pe corpul victimei sau agresorului, este necesara examinarea lor imediata datorita deformarii lor rapide prin procesele patologice ce au loc la nivelul tegumentului.

Expertiza urmelor lasate de instrumentele vulnerante, efectuata de medicul legist impreuna cu expertul criminalist, are drept scop stabilirea obiectului folosit de infractor in suprimarea vietii victimei. In functie de caracteristicile reflectate in urma, in oasele plate ale victimei, este posibila stabilirea apartenentei de gen si chiar identificarea instrumentului vulnerant.

Expertiza sau constatarea tehnico-stiintifica balistica are drept scop identificarea armei de foc (pe baza examinarii glontului, tubului, urmelor impuscaturii), precum si stabilirea vechimi, directiei, distantei, unghiului de tragere.

De asemeni, prin constatarile si expertizele efectuate se ofera date privind starea de functionare a armelor si munitiilor, urmele de intrare si iesire ale gloantelor, urmele de ricoseu, urme suplimentare ale impuscaturii, ale celor create de arma pe gloante si pe tubul cartusului, directia si distanta de tragere la pistoalele cu bolturi si armele atipice.

Expertiza biocriminalistica este una dintre cele mai importante expertize judiciare efectuate in cazul omuciderilor, urmele de natura umana intalnindu-se mai rar decat la celelalte forme de omucidere in locul savarsirii omorului cu premeditare, intrucat premeditarea presupune o deliberare a unui plan de executare, activitati de pregatire, in care autorul va avea in vedere si inlaturarea urmelor faptei sale.

Analiza urmelor de secretii si de excretii, a firelor de par, a resturilor de tesuturi moi, furnizeaza indici valorosi privind victima, agresorul si imprejurarile in care a fost savarsita fapta[11].

Expertiza urmelor de sange permite stabilirea unor elemente de ordin calitativ, cum ar fi, de exemplu: grupa sanguina, tipul de hemoglobina, ADN-ul, regiunea anatomica de unde provine, sexul persoanei. Se pot obtine date privind timpul si imprejurarile in care a fost savarsita fapta, prin interpretarea vechimii urmei, a impuritatilor din ea, a formei petei ce indica distanta de la care a cazut si pozitia corpului.

Aceleasi probleme, in general, pot fi clarificate prin examinarea urmelor de sperma, respectiv natura acestora, grupa sanguina a persoanei de la care provine, vechimea aproximativa a urmelor, daca persoana ce le-a creat sufera de boli venerice.

Examinarea firului de par poate elucida anumite aspecte cum ar fi de exemplu: partea din corpul uman sau zona de unde provin firele de par; modul de detasare; existenta urmelor de distrugere, de sange; culoarea naturala; sexul; varsta probabila a persoanei, ce sunt de natura sa restranga cercul de banuiti si in final, prin examenul de comparatie, specialistul sa se pronunte daca urma are sau nu aceleasi caracteristici generale sau individuale cu probele prelevate de la persoana suspecta[12].

La urmele create de animale intereseaza natura, specia de animal ce le-a creat, precum si mecanismul de formare a acesteia.

Aceleasi probleme intereseaza si in cazul urmelor forma de natura vegetala precum si a celor biologice de aceeasi natura, cu anumite particularitati. In cazul urmelor forma se va cere specialistului sau expertului sa precizeze daca urma a fost creata de aceeasi planta de la care provine modelul de comparatie.

In cazul urmelor biologice de natura vegetala intereseaza urmatoarele probleme[13]:

zona de provenienta a plantei, studiul de vegetatie;

daca planta creste natural sau este cultivata;

eventualele prelucrari sau modificari suferite in urma acestui proces;

daca exista corespondenta de gen si specie intre urma in litigiu si modelul prelevat pentru comparatie.

Expertiza grafica se dispune in situatiile in care la locul faptei sau la locuinta victimei sunt descoperite inscrisuri din a caror continut se pot desprinde date referitoare la fapta, inclusiv cu privire la persoana autorului, exemplu tipic fiind cel al scrisorilor de amenintare.

Pe baza expertizelor destinate identificarii cadavrului dupa urmele de natura osteologica se poate determina sexul, talia persoanei dupa schelet, vechimea oaselor si varsta aproximativa a persoanei. Se poate reconstitui fizionomia dupa craniu sau prin metoda supraproiectiei. O situatie frecvent intalnita in practica de specialitate este si 

identificarea dupa natura.