Cateva exemple de infractiuni din tara noastra

Cateva exemple de infractiuni din tara noastra

Avertisment inTERPOL: trei orase din Oltenia se afla in topul infractiunilor prin internet

Potrivit unui avertisment al Organizatiei internationale de Politie Criminala (INTERPOL), orasele Craiova, Dragasani si Ramnicu Valcea se afla in fruntea listei cu infractiuni informatice.

Predominante sunt fraudele prin internet care, potrivit opiniei unanime a anchetatorilor, au luat o amploare deosebita in ultimii ani si nu pot fi stopate cu mijloacele tehnice care exista in prezent la dispozitia specialistilor din tara noastra. Mai mult, autoritatile locale sustin ca numarul procurorilor si al politistilor care ancheteaza acest gen de infractiuni este insuficient, iar dovezile pentru probarea acestui gen de fapte necesita un volum mare de probe. Pe de alta parte, alarmati de amploarea fenomenului, administratorii unuia dintre cele mai solicitate site-uri de licitatii pe internet( e-bay) au trimis in Romania un ofiter de securitate pentru a tine permanent legatura cu anchetatorii romani. In conditiile in care Serviciul de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din cadrul inspectoratului de Politie al Judetului Valcea primeste lunar cateva zeci de plangeri impotriva hackerilor.

Organizatia internationala de Politie Criminala a avertizat recent ca trei orase din Romania-Craiova, Dragasani si Ramnicu-Valcea detin suprematia asupra infractiunilor informatice. Din experienta anchetatorilor, clonarea de carduri si licitatiile on-line sunt in prezent cele mai profitabile „afaceri” in care sunt implicati cateva sute de tineri din Oltenia. Numai la sfarsitul anului trecut in municipiul Ramnicu-Valcea s-au instrumentat peste 80 de dosare acestea cumulandu-se altor cateva sute aflate deja in lucru la Politie.

Din cauza numarului tot mai mare de infractiuni informatice si a anchetelor anevoioase, politistii si procurorii locali tin permanent legatura atat cu ofiterii inTERPOL, cat si cu specialisti in securitate delegati de administratorii site-urilor de licitatii on-line pentru Romania.

„In 2004 am primit prima sesizare de la reprezentantul ebay.com, iar acum le trimitem evidenta noastra cu cazurile instrumentate sau aflate in cercetare. Si ofiterul de securitate ne trimite periodic persoanele despre care exista date privind infractiuni de acest fel”- ne-a precizat comisarul Marius Dascalu, seful Serviciului de Combatere a Crimei Organizate din Ramnicu-Valcea. Totodata, administratorii site-ului e-bay au decis sa trimita in Romania un ofiter de securitate care sa tina permanent legatura cu oamenii legii. Din pacate, aceste infractiuni nu pot fi controlate de anchetatori si nu pot fi stopate cu posibilitatile de investigare care exista in prezent.

Practic, pana in prezent judecatorii au stabilit pedepse pentru aproximativ 60 de „hackeri”, dintre cateva sute care au fost cercetati in ultimul an. Pe de alta parte, anchetatorii de la Directia de investigare a infractionalitatii Organizate si de Combatere a Terorismului – Biroul Teritorial Valcea sustin ca doar doi procurori si 8 politisti se ocupa de aceste infractiuni, un numar insuficient fata de amploarea fenomenului. Un impediment major in anchete il reprezinta si administrarea probelor pentru care procurorii ne-au declarat ca „vin foarte greu din strainatate, iar multe parti vatamate nu depun plangeri, desi sunt zeci de dosare in lucru.” (In prezent, numai in municipiul Ramnic politia instrumenteaza peste 200 de dosare.) Oamenii legii estimeaza ca mai mult de jumatate dintre tinerii care nu au in prezent ocupatie au avut tangenta sau practica acum acest gen de infractiuni.

In Dragasani, tinerii care se ocupa cu inselaciuni pe internet alcatuiesc o veritabila „casta” care se protejeaza intre ei, frecventeaza aceleasi baruri si opereaza in mod organizat, asa dupa cum ne-a destainuit un localnic care a dorit sa-si pastreze anonimatul: „La noi este la moda sa fii hacker, in toate barurile nu se mai vorbeste decat de asta, iar cei mai multi prieteni ai mei se ocupa cu asa ceva. Eu nu pot pentru ca asa m-au invatat parintii, nu cred ca as putea dormi bine daca i-as fura pe altii. Au ajuns insa sa rada toti de mine, ca nu am bani si nu vreau sa fac acelasi lucru ca si ei. Parca Imi este si teama sa mai merg in oras. Eu nu am masina, dar acum toti prietenii mei au masini tari, cu care se plimba toata ziua. De fapt lor nu le place sa li se spuna hackeri, ceea ce de fapt nici nu sunt. Ei nu sparg programe, ci pur si simplu fura, dar in varianta ceva mai moderna.” De altfel, aceasta activitate se dovedeste profitabila pentru economia judetului, infractorii fiind cunoscuti localnicilor ca principali investitori in domeniul imobiliar si al achizitiei de masini luxoase.

Din cazuistica anchetatorilor s-a observat ca in ultima vreme hackerii olteni prefera tranzactiile prin internet: „Domeniul tranzactiilor Ii intereseaza cel mai mult pe infractorii informatici. Prin conectarea la o retea de calculatoare s-a oferit utilizatorilor posibilitatea comunicarii intre ei, consultarea unor baze de date care contin informatii din cele mai diverse domenii, efectuarii unor tranzactii financiare, a unor tranzactii comerciale sau pentru divertisment. Utilizatorii de buna-credinta folosesc anumite adrese de e-mail unde se efectueaza licitatii on-line, cum ar fi e-bay, alibaba, mobilde etc. Acestea sunt de fapt niste piete unde se efectueaza vanzari si cumparari de produse pe baza unei licitatii. Accesul pe aceste platforme se face insa pe baza inregistrarii identitatii si a unui card din care se efectueaza plata in eventualitatea achizitionarii unui articol.” – a precizat subcomisarul Marcel Sardaru, de la Politia Valcea. Pentru a nu fi identificati dupa nume hackerii au gasit o metoda ingenioasa: „Infractorul incepe prin a intra in mod fraudulos in posesia identitatii unei persoane care utilizeaza in mod frecvent acest sistem si prezinta deci credibilitate. 

REFERAT: Drept constitutional - subiecte si raspunsuri pentru examen REFERAT: Omisiunea sesizarilor organelor judiciare - arte 263 Cod penal

Obtinerea datelor necesare este posibila in doua moduri:

infractorii pretind ca sunt reprezentanti ai unor banci sau chiar se substituie administratorilor site-ului respectiv si, sub pretextul ca baza de date a societatii - unde era inscrisa si persoana respectiva, a fost pierduta, infractorul solicita prin e-mail sa-i fie communicate datele de identificare.

o alta metoda – cu ajutorul unor dispozitive specializate se obtin aceste date direct de la bancomate in momentul cand utilizatorii isi introduc cardurile – prin scanare, copiere sau filmare. Ulterior, datele obtinute in acest fel sunt folosite pentru clonarea cartii de credit, extragerea de bani in numerar, efectuarea de plati sau pentru inscrierea in site-urile respective de licitatie. in ultimul caz, scopul este acela de a oferi spre vanzare anumite produse, pe care cumparatorul de buna-credinta nu le primeste niciodata” – ne-a detaliat subcomisarul Marcel Sardaru.

Cel mai frecvent, autorii inselaciunilor „vand” produse electronice- telefoane mobile, laptopuri, monitoare de calculator si imprimante, toate de ultima generatie si la preturi foarte „avantajoase”. Se „vand” insa destul de bine si autoturismele, iar imaginatia hackerilor nu are limite. in general, infractorii copiaza fotografii de pe internet pentru a afisa masini sau calculatoare de ultima generatie, pe care pretind ca le poseda si ca vor sa le vanda.

La Ramnicu-Valcea a fost depistat un tanar care pretindea ca vinde chiar si un avion si, in acest scop a fotografiat singurul „exemplar” la vedere din oras. Cert este faptul ca, in pericol de a fi inselate sunt, in special, persoanele participante la licitatiile de pe internet si care au pierdut „competitia”. Practic, dupa finalizarea licitatiei, in mod normal urmeaza stabilirea termenilor contractului cu cel care a castigat licitatia. in acest moment, intervin hackerii care sub pretextul ca primul castigator a renuntat la oferta sau ca nu mai poate fi contactat, solicita cetatenilor straini sa ia legatura telefonic pentru a intra in posesia obiectului licitat. „Daca este posibil, este cautat prima persoana care a pierdut licitatia. Contactarea telefonica a respectivului se face sub pretextul ca cel care a castigat licitatia nu mai este interesant de produsul respectiv sau ca, din informatiile obtinute nu este o persoana de incredere, motiv pentru care vanzatorul prefera sa incheie tranzactia cu altcineva.” – a precizat reprezentantul Politiei Valcea. Mai nou, banii obtinuti din astfel de tranzactii nu mai sunt ridicati din tara, ci din strainatate, unde controlul asupra datelor nu este atat de strict. „La telefon sunt comunicate cumparatorului pretul produsului si locul unde urmeaza sa fie trimisi banii. La inceput, contravaloarea produsului achizitionat este trimisa in Romania, la diverse banci – sunt preferate cele cu transfer rapid. Banii sunt trimisi de multe ori si in conturi din strainatate, de preferinta Anglia, Italia, Spania, Statele Unite, iar de acolo sunt ridicati in numerar cu documente false de identitate de catre un „comisionar”. Dupa ce acesta isi opreste aproximativ 20-30% din suma totala, expediaza restul sumei de bani prin soferi de tir sau turisti, in plic, in tara. Tranzactiile sunt incheiate de obicei pentru sume care pornesc de la cateva sute pana la 1300 – 1500 de dolari sau euro. in cazul tranzactiilor care au ca obiect autoturisme nu este ceruta contravaloarea acestora, ci sumele reprezentand taxele de expediere. Trimiterea sumelor in conturi este solicitata inainte de „expedierea” produsului.

Au fost si cazuri in care suma de bani negociata pentru produsul vandut a fost ceruta de doua sau de trei ori, pe motiv ca un angajat al „firmei” sau chiar „patronul” a introdus din greseala in coletul expediat doua sau trei produse in loc de unul – telefoane, laptopuri etc.” – afirma subcomisarul Sardaru.

Credulitatea strainilor este completata de faptul ca acestia nu depun decat in rare cazuri plangeri Impotriva celor care Ii inseala, mai ales ca sumele sunt destul de mici. Mai mult, judecatorii valceni nu mai iau in considerare decat cauzele unde exista plangeri depuse si probe consistente. Politistii si procurorii valceni au suspiciuni si in privinta implicarii in aceste cazuri a lucratorilor de la posta sau de la banci, desi pana acum nu s-au gasit dovezi in acest sens. Cei vizati sunt operatori la ghiseele de transfer international de bani, Western Union si Money Gram din Ramnicu-Valcea si Dragasani.

„Printre suspectii de complicitate se afla si anumiti operatori de la ghiseele de transfer international de bani, cu care noi nu colaboram intotdeauna foarte eficient. Cand am solicitat corespondenta anumitor persoane am primit o adresa oficiala prin care ni se spunea ca posta nu arhiveaza corespondenta decat 18 luni.” – a conchis procurorul Valentin Preoteasa.

de Mirela Manu

Intr-un raport scris inca de la inceputul erei de informatizare, este prezenta avertizarea ca, calculatoarele sint supuse unui pericol inalt din partea hackerilor. In el se spune ca calculatoarele care „controleaza sistemele noastre de livrare a energiei, de comunicatie, serviciile de aviatie si financiare, si pastreaza informatia vitala incepind cu fisele medicale si business planuri si terminind cu inregistrarile criminale” sint vulnerabile din multe parti, inclusiv si atacurile intentionate. Un hot modern poate sa jefuiasca mai mult cu un calculator decit cu o arma. Teroristii de maine pot provoca mai multe daune cu o tastatura decit cu o bomba.

Concluzii

Ce sunt hackerii cu adevarat ? Ce vor ei de fapt ? Acestea sunt intrebari la care numai un hacker adevarat poate raspunde (ceea ce nu se intampla prea des).

Vom incerca totusi sa explicam cateva din scopurile lor:

Adevar. Multi dintre hackeri „sparg” cele mai ciudate si complexe coduri de la Pentagon si NASA in speranta ca vor reusi sa demonstreze existenta „omuletilor verzi” sau a altor „teorii ale conspiratiei”

Superioritate.Demonstrarea superioritatii lor fata de „marii” programatori, sistemele informatice si serverele care le apartin este scopul multor hackeri.

Distractie. Unii hackerii fac „distrugeri” masive doar pentru a se distra pe seama celor care isi vad munca distrusa in cateva secunde.

Protest. „Distrug” anumite site-uri de web sau baze de date fiindca nu sunt de acord cu informatia transmisa de ele.

Bani. Uneori se „sparg” bazele de date de la banci, pentru a transfera cateva milioane de dolari in contul propriu. Aceste operatiuni sunt foarte riscante, necesita experienta in domeniu, nefiind incercate de prea multi hackeri.

Anumiti hackeri, care au demonstrat de ce sunt in stare, fara a aduce pagube semnificative, devin consultanti in probleme de securitate computerizata. Ei poarta numele de „hackeri in alb”. In cateva luni se va descoperi o noua metoda de hacking care sa depaseasca cu mult cunostiintele hackerului respectiv.

Concluzia - hackerii sunt „o specie ce nu poate evolua in captivitate”.

Intr-adevar, „viata de hacker” este foarte incitanta, tentanta, nostima si interesanta, dar in acelasi timp foarte riscanta si periculoasa. Majoritatea statelor lumii considera hacking-ul o infractiune foarte grava, pentru care pedeapsa meritata este considerata de obicei interzicerea folosirii computerului.

Una din cele mai bune metode de a mai opri din actiunile lor ar putea fi stimularea lor , prin crearea unor centre speciale destinate imaginatiei si puterii lor in acest domeniu, infranti cu propria lor arma si de catre cei din sintagma lor.

Bibliografie:

1.     Riscul de atac electronic asupra sistemelor de informatii”, Lucian Vasiu, Ioana Vasiu;

2.     Infractionalitatea pe calculator”, Petre  Rau, Galati 2001

3.     Tracking a computer hacker”, Daniel A. Morris, AUSA and CTC in the District of Nebraska, July 2001

4.     Pagini web cu infractiuni informatice