Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport Psihologie Qdidactic » sanatate & sport » psihologie Bilingvi - cercetare Bilingvi - cercetare BILINGVI - CERCETARE Participanti Datele au fost colectate de la 90 de subiecti bilingvi dezvoltati normal, care invata simultan doua limbi inca de la nastere si 30 monolingvi. Subiectii au fost impartiti in 4 grupuri de cate 30 de subiecti fiecare. In perioada efectuarii studiului varsta participantilor era intre 20 si 37 de luni. In primul grup cele doua limbi vorbite au fost romana si maghiara, in al doilea romana si germana, in al treilea romana si sarba iar in al patrulea doar romana. Toti copiii inclusi in studiu au limba materna romana pentru ca se stie ca limba materna se invata cel mai repede si am vrut sa elimin orice erori sau diferente ce ar putea sa apara din acest motiv si toate mamele aveau studii cel putin de nivel liceal. Toti copiii au avut la nastere o greutatea mai mare de 2,5 kg si s-au nascut la termenul asteptat, ± doua saptamani. Nici unul dintre ei nu a suferit vreodata de otita si pana in momentul testarii au avut o dezvoltare normala. Au fost alesi subiecti atat din mediul urban cat si din mediul rural          Selectia subiectilor Modul de recrutare a subiectilor a fost diferit in mediul urban de cel rural. Pentru selectarea subiectilor din mediul urban am mers la gradinite bilingve, am luat legatura cu doamnele directoare, apoi cu educatoarele care mi-au spus cati copii ar corespunde cerintelor mele si mi-au prezentat mamele acestora. In mediul rural a fost mai dificil pentru ca, copiii atat de mici nu merg la gradinita. Din acest motiv am mers la primarie, am explicat ce vreau sa fac si in ce consta studiul meu si am fost indrumata spre familiile care corespundeau cerintelor mele. Descrierea LDS LDS a fost tradusa si in limba romana (Dobrean, in curs de publicare). LDS este un instrument standardizat privind rapoartele periodice alcatuite de parinti si realizat de Rescorla (1989). El a fost folosit pentru a stabili vocabularul intr-o anumita etapa a dezvoltarii unui copil. In prima parte a evaluarii se cer informatii asupra posibililor factori de risc, care ar putea duce la intarzierea dezvoltarii limbajului cum ar fi : nasterea prematura, infectii ale urechilor, intarzierea dezvoltarii limbajului la un membru al familiei, sau vorbirea mai multor limbi in familie (familii bilingve). In a doua parte a evaluarii LDS ofera o lista deschisa de cuvinte care permite parintilor sa adauge cuvinte, diferite fata de cele folosite in testare. Acest lucru reduce tendintele specifice exprimate de fiecare copil si permite studiului sa fie aplicabil teoriilor inter-culturale Continutul LDS Chestionarul LDS a fost conceput pentru a reprezenta vocabularul monolingvilor, intre 18 si 35 de luni. Metoda ofera o lista de 310 cuvinte dintre care 119 sunt substantive, 56 verbe si 63 de cuvinte apartinand altor categorii gramaticale Toate aceste cuvinte au fost prelevate din studiul efectuat anterior de Rescorla privind dezvoltarea lexicala la copiii vorbitori de limba engleza aflati intr-un stadiu normal de dezvoltare pentru varsta lor. (Rescorla, 1991a). La aceasta lista se pot adauga cuvinte din vocabularul copilului care nu au fost initial mentionate. Parintii sunt interogati deasemenea in ceea ce priveste combinatiile de cuvinte produse de copil; daca acestea exista, ei trebuie sa dea trei exemple. Copiii al caror vocabular este mai mic de 50 de cuvinte la varsta de 2 ani pot fi deasemenea identificati ca fiind in pericol de a fi intarziati in ceea ce priveste limbajul. Fidelitatea si validitatea metodei LDS O mare fidelitate a acestei metode a fost demonstrata de Rescorla (1991 a) in ceea ce priveste consistenta si coeficientul ridicat de flexibilitate a testarii si retestarii: r = 0,99. Validitatea metodei LDS a fost testata cu ajutorul mai multor teste, cum ar fi spre exemplu Scala Mullen privind invatarea la varste timpurii (Klee et al., 1998), Scala Reynell privind dezvoltarea limbajului (Rescorla, 1991 b) si Scara Bayley privind dezvoltarea infantila (Rescorla, Hadide-Wiley, & Escarce, 1993) care au demonstrat niveluri de sensibilitate si specificitate situate intre 87% si 95%. Datorita gradului sau inalt de validitate, metoda LDS a fost folosita ca si criteriu de selectie a subiectilor in doua studii centrate pe vorbitori intarziati de limba engleza (Paul & Smith, 1993; Rescorla, Roberts, & Dehesgaard; 1997). Aceeasi metoda a fost folosita si de Patterson (1998) in validarea studiului inter-lingvistic destinat vorbitorilor de spaniola si engleza avand varsta de 2 ani. Exista o variatie considerabila intre cat de multe cuvinte poate invata un copil inainte de 24 de luni. Deci este mai prudent sa astepti cel putin 24 de luni inainte de a decide daca copilul sufera de o intarziere semnificativa a limbajului. Pe de alta parte intarzierile de limbaj pot duce la probleme comportamentale sau emotionale in care copilul este frustrat sau trist datorita inabilitatii lui de a vorbi. Aceste probleme se intrepartund cu relatiile precare dintre copil si adult. Conversand cu el problemele emotionale sau comportamentale pot interfera cu invatarea limbajului. Este adesea foarte dificil pentru oamenii de specialitate sa evalueze direct limbajul copiilor sub 3 ani, deoarece acestia pot fi timizi cu strainii sau isi pierd rabdarea in timpul testarii. De aceea scala LDS. a fost conceputa in asa fel incat sa poata fi completata de adulti (parintii sau persoanele care petrec cel mai mult timp cu copilul). Designul experimental Tinand cont de ipoteza formulata am decelat urmatoarele variabile: Variabila independenta eticheta pe baza careia am format grupurile experimentale este etnia, care a avut 4 modalitati: limba romana, maghiara, germana si sarba. Variabilele dependente au fost lexicul total, operationalizat prin numarul total de cuvinte pe care copilul le pronunta in mod spontan si lexicul conceptual reprezentat de numarul de concepte (chiar daca unele cuvinte erau pronuntate ambele limbi le-am considerat ca un singur cuvant) Am folosit un design cvasiexperimental . REZULTATELE CERCETERII Prezentarea si analiza datelor Datorita faptului ca variabila independenta are patru modalitati si in studiu am inclus 4 grupe experimentale. Pentru analiza datelor am folosit testul de analiza de varianta ANOVA. Raspunsurile oferite de parinti in chestionare au fost introduse si apoi analizate cu ajutorul programului SPSS. Am aplicat testul ANOVA pentru ca testul t se limiteaza la compararea diferentelor dintre doua grupe, adica la situatii in care exista doar doua modalitati ale variabilei independente, pe de o parte, iar pe de alta parte pentru ca testul t nu este adecvat in situatii de comparare a mai mult de doua grupe. Pot aparea astfel distorsiuni declansate prin compararea mau multor teste t, un caz particular al erorii setului de comparatie. Vom reda in tabelul de mai jos mediile si abaterile standard (indicatori statistici descriptivi) si semnificatia diferentelor dintre medii (indici statistici), obtinute pentru cele 4 grupe in functie de variabila independenta, etnia: TABEL 1. Valorile statistice obtinute de copii la lexicul total si conceptual Grup/ Lexic Roman Maghiar German Sarb F, prag de semnificatie Lexic total m ab.std m ab.std m ab. std m= ab.std F=12,700 p<0.001 Lexic conceptual m ab.std m ab.std m ab.std m ab.std= F=1.968 p< 0.123 Asa cum reiese din tabel, valoarea indicelui ( F=12,700; p<0.001) obtinut la lexicul total confirma ipoteza, adica exista o diferenta semnificativa din punct de vedere statistic intre volumul vocabularului copiilor care provin din familii bilingve comparativ cu cei care provin din familii monolingve. Asta inseamna ca daca tinem cont de etnie in analiza lexicului total, copii romani au un vocabular mai sarac decat cel al copiilor, maghiari, germani si sarbi. Din punctul de vedere al lexicului conceptual nu se inregistreaza diferente semnificative intre cele patru grupuri, ceea ce inseamna, ca indiferent de familiile din care provin, conceptele pe care le poseda copii sunt asemanatoare. Figura 3. Nivelul de dezvoltare al lexicului total si conceptual in functie de etnie
			Lexic toatal				Lexic conceptual

In functie de varsta nu au fost inregistrate diferente semnificative intre cele 4 grupuri experimentale (F semnificativ la p<0.250), ceea ce ne face sa spunem ca varsta nu este un predictor pentru volumul lexicului, si nu are nici un efect, deci nu poate fi considerata o variabila confundata pentru rezultatele obtinute la lexicul total de subiecti. Valorile indicilor statistici si descriptivi sunt prezentati in tabelul 2.

TABEL 2. Valorile statistice pentru grupurile experimentale in functie de varsta

Pentru a observa si diferentele individuale nu numai intre grupuri, am recurs la compararea posthoc a datelor, rezultatele obtinute fiind prezentate in tabelul 3.

Analizand datele din tabel si observand pragurile de semnificatie, si dupa analiza posthoc a datelor diferentele intre grupul de copii monolingvi si grupurile de copii bilingvi sunt semnificative la nivelul lexicului total. Asa cum aratau si datele initiale, diferente semnificative nu se constata la nivelul lexicului conceptual. Desi difera de la un grup la altul, valorile obtinute sunt semnificative la pragul de 0.01, lucru care ne face sa respingem ipoteza nula si sa acceptam ipoteza specifica. Ipoteza nula sustine ca datele (diferentele) obtinute se datoreaza hazardului, intamplari nu interventiei realizate.

TABEL 3. Comparatiile post hoc pentru varibilele lexic total - lexic conceptual

Interpretarea rezultatelor

Asa cum am mentionat si mai sus, studiul de fata urmareste dezvoltarea limbajului, si analiza vocabularului expresiv la copii mono si bilingvi cu varste intre 18 si 36 de luni. In acest sens am aplicat scala LDS la 120 de copii, 90 bilingvi si 30 monolingvi romani.

In urma prelucrarii datelor am ajuns la concluzia ca nationalitatea sau limba vorbita nu influenteza in nici un fel achizitia limbajului. Mai mult, daca ar fi sa comparam rezultatele acestui studiu cu rezultatele obtinute de studiile efectuat pe copii bilingvi vorbitori de germana si engleza sau cu rezultatele studiului lui Patterson (1998) efectuat pe un esantion de 102 copii bilingvi vorbitori de spaniola si engleza, am putea observa ca rezultatele sunt asemanatoare.

Daca facem o analiza a lexicului total, diferentele sunt semnificative intre romani si grupurile de copii bilingvi. Media lexicului total la copiii romani este de aproximativ 193 de cuvinte, in timp ce la grupul bilingv german este de 281, urmat fiind de maghiari cu 288 de cuvinte si de sarbi cu 348. Valoarea indicelui ( F=12,700; p<0.001) obtinut la lexicul total dovedesc faptul ca diferenta este semnificativa. La calcularea lexicului total am adunat toate cuvintele din lista despre care parintii au spus ca sunt pronuntate de copii in mod spontan. Acolo unde existau cuvinte pronuntate in ambele limbi le-am luat de doua ori. Aceasta ar fi o explicatie a faptului ca apar diferente intre copiii monolingvi si bilingvi.

In urma acestor rezultate am incercat sa fac o analiza a vocabularului conceptual, adica a numarului de concepte pe care copilul le cunoaste. In acest sens am luat in considerare doar conceptele, adica chiar daca un cuvant era cunoscut de copil in ambele limbi, l-am luat in considerare o singura data. Rezultatele, asa cum reiese si din Tabelul 1., au arata faptul ca din punct de vedere al conceptelor nu existe diferente semnificative. Media la copiii romani este de 193 de cuvinte, in timp ce la bilingvii maghiari si germani mediile sunt de 185, respectiv 187 de cuvinte, deci mai mici, fiind depasiti doar de sarbi care au media de 217 cuvinte.

Am facut si o comparatie post hoc pentru variabilele lexic total - lecic conceptual. Rezultatele se pot vedea si in Tabelul 3. In ceea ce priveste lexicul total, pragul este semnificativ doar atunci cand se compara grupul monolingv cu oricare dintre grupurile bilingve, adica comparand grupul monolingv roman cu grupul bilingv maghiar pragul e de (0,004), comparat cu grupul bilingv german pragul este de (0.009) si comparat cu grupul bilingv sarb pragul este de (0,000). Cand se compara grupurile bilingve intre ele pragul este nesemnificativ. Acest lucru ne demonstreza inca o data ca indiferent de etnie sau de limbile vorbite, limbajul se dezvolta la fel, modul de achizitie fiind acelasi.

Referitor la lexicul conceptual, nu au aparut diferente semnificative intre grupurile incluse in studiu, nici intre cele bilingve si nici prin comparatie cu grupul monolingv.

Studiile care urmaresc dezvoltarea limbajului la bilingvi pornesc de obicei de la premisa ca vorbitorii bilingvi sunt inferiori sau invata mai greu sa vorbeasca decat vorbitorii monolingvi deoarece invatarea simultana a doua limbi poate necesita un grad mai ridicat de procesare a informatiei decat invatarea unei singure limbi (Hakuta, 1986). Aceasta perspectiva denumita si ipoteza bilingvismului deficitar (Oller, Eilers, Urbano & Cobo - Lewis, 1997) sustine teoria ca un copil aflat la o varsta frageda are tendinta sa imparta resursele cognitive, si asa destul de limitate, intre cele doua limbi. Chiar daca, doua limbi pot codifica aceleasi concepte sau intelesuri, bilingvii trebuie cel putin sa achizitioneze mai multe forme fonologice decat monolingvii, date fiind diferentele in pronuntare. Aceasta idee e confirmata de diferenta semnificativa intre monolingvi si bilingvi din punct de vedere al lexicului total.

S-a presupus insa ca din cauza numarului mare de concepte pe care bilingvii sunt nevoiti sa le proceseze, procesul de invatare a celei de-a doua limbi incetineste procesul de invatare al ambelor limbi. Daca bilingvii ar ramane in urma in ceea ce priveste dezvoltarea limbii, asa cum este sugerat prin ipoteza bilingvismului deficitar, ei ar fi dezavantajati in mod categoric fata de monolingvii de aceeasi varsta. Acest lucru insa nu se intampla.

Rezultate acestui studiu le sustin pe cele realizate anterior si intaresc infirmarea ipotezei bilingvismului deficitar.

Ipoteza de la care am plecat se refera insa la expresivitatea limbajului.

"In cazul copiilor bilingvi, nivelul limbajului expresiv este mai redus comparativ cu cel al copiilor care provin din familii monolingve."

Este deci necesar sa analizam nivelul expresivitatii copiilor bilingvi, comparativ cu cei monolingvi. Desi din punct de vedere conceptual nu apar diferente, ba chiar am putea sa-i consideram avantajati pe bilingvi luand in considerare lexicul total, la expresivitate lucrurile nu stau asa.

Inainte de a incercui cuvintele din lista, parintii au avut de raspuns la cateva intrebari privind dezvoltarea copiilor ( Anexa 1.). Una dintre intrebari se referea la combinarea a doua sau mai multe cuvinte si erau date exemple in acest sens ( "mai papa" , " masina tai-tai" ) dupa care daca raspundeau afirmativ aveau de scris cele mai lungi sau complexe cinci fraze sau propozitii utilizate de copii.

Am incercat analizez aceste propozitii si am observat diferente semnificative intre ele.

In timp ce majoritatea propozitiilor scrise de parintii copiilor bilingvi sunt simple de genul "vreau apa", "da-mi papusa", "vreau sa mergem" , in cazul copiilor monolingvi propozitiile sunt mult mai complexe. Ex. "mama citeste-mi povestea asta", "hai sa mergem cu masina la bunica", "stinge televizorul sa putem face nani" sau " Elena n-a putut sa te sune ca n-a mai avut credit".

Aceste diferente apar indiferent de etnia din care fac parte ( maghiari, germani sau sarbi), in comparatie cu grupul de monolingvi romani. Daca comparam intre ele grupurile de bilingvi din punct de vedere al complexitatii frazelor si deci din punct de vedere al limbajului expresiv, nu apar diferente sesizabile.

Aceste rezultate ne confirma ipoteza.

Evident exista si exceptii, intrucat in fiecare din cele trei grupuri de bilingvi exista copii care se exprima in fraze complexe atat in romana cat ci in cealalta limba, precum si in grupul de monolingvi exista copii care au inceput mai tarziu sa vorbeasca ( conform spuselor parintilora) si se exprima mai greu. Dar, chiar daca luam in considerare exceptiile, diferentele sunt oricum semnificative. Probabil aceasta idee ar putea fi confirmata in studii viitoare, chiar daca s-ar realiza pe un numar mai mare de copii.

Un alt aspect semnalat de un numar relativ mare de parinti ai copiilor din grupurile bilingve, a fost referitor la combinarea celor doua limbi. Acestia spuneau ca de multe ori copiii combina cuvinte din cele doua limbi atunci cand vor sa spuna ceva si uneori incearca sa spuna ceva si nu reusesc. Aceste dificultati in exprimarea copiilor bilingvi de varsta mica confirma ipoteza de la care am pornit in realizarea acestui studiu.

Si totusi, daca luam inconsiderare copiii bilingvi de varsta mare, ei reusesc sa se exprime cu foarte mare usurinta in ambele limbi. Din acest motiv consider ca ar fi foarte interesant sa se realizeze un studiu longitudinal care sa urmareasca dezvoltarea limbajului la bilingvi, incepand de la achizitia primelor cuvinte si pana la o varsta la care copilul vorbeste cursiv si se exprima fara dificultate in ambele limbi.

Analiza vocabularului dupa scala LDS

Scala LDS tradusa in limba romana contine 119 substantive, 56 de verbe sau cuvinte care exprima actiunea si 63 de cuvinte care apartin altor categorii gramaticale. In total sunt 310 cuvinte care sunt impartite in 14 categorii.

Prima categorie intitulata mancare contine 32 ce cuvinte care denumesc cele mai cunoscute mancaruri. Dintre acestea cuvintele "mar", ,paine", "apa", "bomboana" , "lapte" sunt cele mai cunoscute de copii. Cele mai putin cunoscute sunt "sticsuri", "struguri", sau "stafide".

Din categoria jucarii cuvintele "cub" , "leagan" sau "tobogan" sunt cunoscute de foarte putini copii. In aceasta categorie sunt incluse 11 cuvinte.

La categoria obiecte din afara locuintei din cele 11 cuvinte cele mai necunoscute sunt "luna", "trotuar" si "copac" in timp ce "floare", "casa", "zapada", "soare" sunt cunoscute de toti copiii.

Urmeaza in lista 21 de cuvinte care denumesc animale. Daca pana aici nu au aparut nici un fel de diferente intre grupuri la aceasta categorie ele exista. Cuvintele cele mai cunoscute de copiii romani si sarbi sunt cele care denumesc animale domestice "pisica", "vaca", "caine". Spre deosebire de ei copiii bilingvi germani cunosc mai ales animalele salbatice "elefant", "maimuta" , "tigru" iar la copiii bilingvi maghiari nu am observat o preferinta evidenta.

La categoria parti ale corpului, cuvintele "mana", "picior", "ochi", "nas", "gura" sunt cunoscute de toti copiii , in timp ce cuvantul "laba" nu e cunoscut de nici unul de copiii din studiu, iar cuvintele "unghie", "spranceana" sau "buric" sunt cunoscute de foarte putini.

Dintre vehicule cele mai cunoscute sunt "masina" , "carucior" sau "autobus". Cuvantul "barca" e cunoscut de foarte putini copii din grupurile roman, maghiar si german, in schimb e cunoscut de aproape toti copiii din grupul bilingv sarb. "Motocicleta" si "troleibus" sunt vehiculele cele mai putin cunoscute indiferent de grup.

Categoria actiuni cuprinde cele mai multe cuvinte, 56. Dintre acestea exista cateva cunoscute de aproape toti copiii "a manca" , " a avea", "a pupa", "a dormi", "a merge", in timp ce "a cina", "a fixa", "a calari" nu sunt cunoscute. In ceea ce priveste lista de verbe consider ca ar mai trebui modificata. De exemplu nu apare verbul "a se juca" cu toate ca acesta este cu siguranta stiut de toti copiii, dar apar verbe care in limba romana nu sunt foarte uzuale.

Dintre obiectele din gospodarie "pat" , "scaun", "usa", "masa", "telefon" sunt cunoscute de copiii din toate grupurile, in timp ce "tava", "podea" , "cutit" nu sunt foarte cunoscute.

Din categoria obiecte personale cele mai cunoscute sunt "bani", "ceas", "creion" si cele mai putin cunoscute sunt "stilou" si "periuta".

Dintre locuri care apar in lista in numar de 8 cele mai cunoscute sunt "acasa" , "in parc" sau "biserica" si cele mai putin cunoscute sunt "librarie" si "spital". Cuvintele "magazin" sau "gradina zoologica" nu sunt nici ele foarte cunoscute, nici de catre copiii care provin din mediul urban.

Din categoria transformari din care fac parte 31 de cuvinte destul de putine au fost incercuite de parinti. Cele mai cunoscute sunt "bine", "rau" , "mare", "mic", "murdar", "curat" o parte dintre culori, si pronumele posesiv "al meu". Cuvintele "disparut" , "scarbos", pronumele demonstrative "acela", "acesta" precum si celelalte cuvinte din aceasta categorie sunt mai putin folosite de copiii selectati in studiu.

La articolele de imbracaminte , din 17 cuvinte cele mai frecvent utilizate de copii sunt " scutec", "rochie", "pijama", "papuci" si cele mai necunoscute sunt "jerseu", "curea", "jacheta", "palarie". Daca la cuvintele ce denumesc animale diferentele s-au sesizat intre etnii si la cuvintele ce denumesc vehicule au existat diferente in functie de zona in care locuiesc, la cuvintele ce denumesc articole de imbracaminte, diferentele au aparut in functie de sex. Aproape toate fetitele cunosc cuvantul "rochita", cuvant care nu e spus in mod spontan de foarte multi baieti, in timp ce toti baietii cunosc cuvantul "pantaloni".

Penultima categorie, denumita alte cuvinte contine 32 de cuvinte dintre care cuvintele "eu" , "nu", "da", "tu", "desene animate", "de ce", sunt cunoscute de toti copiii indiferent de grupul din care fac parte. Cu toate ca sunt foarte mici, destul de multi copii cunosc cifre sau litere. Cele mai putin utilizate cuvinte sunt cele care exprima salutul, regretul sau rugamintea : "la revedere", "scuze", "te rog".

Ultima categorie cuprinde 15 cuvinte ce denumesc persoane. Dintre acestea, numele propriu , "mama" si "tata" sunt rostite spontan de toti copiii. In general cuvintele din aceasta categorie sunt cele mai cunoscute. Cele mai putin cunoscute cuvinte din aceasta categorie sunt "doamna" si "barbat".

Evident, aceasta scurta analiza a celor mai cunoscute / necunoscute cuvinte de catre copiii monolingvi si bilingvi cu varste intre 18 si 36 de luni nu este atat de stricta. O analiza riguroasa ar trebui sa aiba in vedere observarea directa a copilului in mediul sau, deoarece oricat de bine intentionati ar fi parintii, subiectivitatea exista, si mai mult decat atat la aceasta varsta achizitia limbajului e foarte rapida si in concluzie vocabularul conceptual se imbogateste in fiecare zi.

Analiza vocabularului in functie de varsta

Daca ar fi sa facem o analiza a vocabularului in functie de varsta, am putea spune ca in cadrul acestui studiu nu au fost inregistrate diferente semnificative intre cele 4 grupuri experimentale (F semnificativ la p<0.250). Acest lucru ne face sa spunem ca varsta nu este un predictor pentru volumul lexicului, si nu are nici un efect. Mediile de varsta la cele patru grupuri experimentale sunt 31,17 la romani; 31,13 la maghiari; 33,03 la germani si 32,40 la sarbi.

Toti copiii inclusi in studiu sunt nascuti in anii 2003 - 200 Cel mai mic copil avea in momentul completarii chestionarului 18 luni si cunostea 84 de concepte. Putea sa faca si combinatii simple de cuvinte "mama papa", "da mama" , "masina tai-tai".

Cel mai mare copil avea 37 de luni si cunostea 207 concepte din lista. Putea sa vorbeasca in propozitii scurte " nu vreau sa ma joc cu tine" sau "sunt suparat".

Am vrut sa fac o analiza a vocabularului, aranjand chestionarele in functie de varsta pentru a vedea o evolutie insa acest lucru nu a fost posibil. Exista multi copii mai mari care cunosc un numar mai mic de concepte decat alti copii mai mici. Probabil o evolutie a mediei numarului de concepte cunoscute de copii in functie de varsta s-ar putea realiza daca s-ar face un studiu cu un numar mai mare de subiecti.

Am reusit insa sa extrag, dintre cei 120 de copii ai caror parinti au completat chestionarele, copilul care cunostea cele mai multe concepte in momentul testarii, avea 36 de luni si cunostea 306 cuvinte din lista. Este baiat si face parte din grupul bilingv maghiar. La polul opus, copilul care pronunta spontan cele mai putine cuvinte 66 avea 29 de luni si face parte tot din grupul bilingv maghiar.

Aceste diferente de datoreaza probabil mediului familial in care se dezvolta copiii, atentiei acordate de catre parinti, timpului pe care cestia il petrec vorbind cu copilul si nu in ultimul rand individualitatii personale a fiecarui copil.

Limite ale studiului

As incepe sa vorbesc despre limitele studiului printr-o comparatie cu studiile anterioare pe care le-am folosit ca baza teoretica si punct de plecare in studiul meu. O limita a acestui studiu, cred eu ca este faptul ca am folosit doar traducerea scalei LDS in limba romana fara a avea traduceri ale scalei si in celelalte limbi. Astfel parintii trebuiau sa incercuiasca cuvintele pe care copiii lor le pronunta in mod spontan in limba romana si sa treaca un M, G respectiv S in dreptul cuvintelor pe care copiii le pronunta in a doua limba. Cred ca acest lucru a fost destul de dificil pentru ca avand in fata doar lista in romana, trebuiau sa faca mintal traducerea si sa se gandeasca daca copilul stie cuvantul.

Asa cum am mentionat si in capitolul 4 am ales copii bilingvi cu limba materna romana, tocmai datorita faptului ca limba materna se invata prima si nu am vrut sa existe diferente semnificative din acest motiv la evaluarea expresivitatii.

In cele mai multe cazuri chestionarele au fost completate de catre mama. Aici din nou consider ca ar putea exista erori intrucat existau si mame care nu cunosteau foarte bine cealalta limba, motiv pentru care era destul de greu sa spuna ce cuvinte pronunta copilul. Se poate sa existe cuvinte pe care copilul le stie si mama nu.

Trebuie amintit si faptul ca sublinierea listei de cuvinte de catre un singur parinte nu reflecta intregul potential lingvistic al copilului. Desi acest aspect este valabil si in cazul copiilor monolingvi, el devine extrem de important atunci cand ne referim la copiii bilingvi. Parintii care vorbesc cu copilul lor o singura limba, nu sunt in masura sa ofere informatii precise despre vocabularul copilului in cealalta limba. Asadar, prezentul studiu nu ne poate oferi informatii exhaustive despre vocabularul unui copil si nici despre procentul in care el foloseste fiecare limba.

In ceea ce priveste traducerea scalei cred ca exista cateva limite. In primul rand cred ca ar trebui alcatuita o lista care sa contina cuvintele cele mai uzuale, pe care copiii le invata prima data in limba romana. Cu toate ca cele mai multe dintre cuvintele scalei sunt foarte cunoscute, exista si cuvinte destul de complicate pentru varsta 18 - 36 luni. De exemplu "eu insumi" , "jerseu" , "stafide" sunt cuvinte pe care cei mai multi dintre copiii romani nu le cunosc la varste atat de mici. Ele poate sunt cunoscute de copiii vorbitori de engleza, dar acest lucru nu se aplica in cazul oricarei limbi. Au mai existat in lista cuvinte gen "pizza" , "sandwich" care suna la fel sau aproximativ in toate limbile si au fost trecute ca fiind cunoscute in ambele limbi de bilingvi.      Au mai existat si cateva cuvinte care se repetau cum ar fi "bani" , "ceas", "a merge" care la fel au fost considerate ca doua cuvinte diferite fiind de fapt un singur cuvant. Cu toate ca sunt doar cateva ele au putut reprezenta diferenta mai ales la calcularea lexicului total. Un cuvant care apare de doua ori si este cunoscut de un copil in ambele limbi, este de fapt socotit de patru ori. Comparand cu un copil care nu cunoaste cuvantul de fapt diferenta e doar de un concept.

O alta posibila limita ar fi numarul mic de subiecti. Ar fi interesant de repetat studiul luandu-se mult mai multi copii, pentru a se vedea daca rezultatele sunt aceleasi.

In ceea ce priveste a doua limba nu am luat in considerare cat timp petrece copilul cu mama si cat timp petrece cu ceilalti membrii ai familiei, respectiv cat timp vorbeste in limba romana si cat timp vorbeste in cealalta limba.

In cazul copiilor bilingvi este foarte important sa se tina seama de numarul de contexte lingvistice, adica numarul de ore in care un copil foloseste fiecare dintre cele doua limbi intr-o anumita unitate de timp. De exemplu, un copil poate auzi limba materna si a doua limba aproximativ la fel de mult, iar ambii parinti pot vorbi cu copilul folosind ambele limbi; spre deosebire de acest copil, sa presupunem ca un altul care vorbeste limba materna tot timpul cu parintii sai, si vorbeste limba cealalta doar atunci cand se afla la bunici sau la rude. Intre ei cu siguranta apar diferente si ar fi interesant de vazut in ce masura.

Tinand cont de faptul ca printii au completat chestionarele, exista posibilitatea ca ei sa fi fost subiectivi in evaluarea copiilor, mai ales ca nu aveam cum sa verific toate cuvintele sau frazele spuse de copii. Cu toate ca am explicat ca nu trebuiesc incercuite decat cuvintele pe care copiii le pronunta in mod spontan e posibil ca acest lucru sa nu fi fost inteles, sau sa nu fi fost luat in considerare.

Copii monolingvi si bilingvi germani si maghiari, au fost selectati din mediul urban, in timp ce majoritatea copiilor bilingvi sarbi locuiau in mediul rural, cu toate ca parintii lor lucrau la oras si unii dintre ei mergeau la gradinita tot la oras. Satele in care locuiau erau de fapt mici comunitati sarbesti si chiar si pe strada vorbeau intre ei sarbeste. Vorbind si pe strada sarbeste, nu doar in familie, sunt expusi la ambele limbi aproape in aceeasi masura.

Poate ca acesta este unul dintre motivele pentru care la calcularea lexicului total media lor a depasit cu mult media celorlalte grupuri cu toate ca la nivel de concepte nu exista diferente.

Pe langa aceste limite, au mai existat cazuri in care parintii pareau dezinteresati, au refuzat sa completeze sau au completat pe jumatate chestionarul. Acestea au fost excluse din studiu din cauza faptului ca erau incomplete si ar fi modificat rezultatele.

2. Utilitatea studiului

Astfel de studii sunt foarte utile atunci cand se urmareste depistarea unor intarzieri de vorbire, pentru a se putea interveni de timpuriu.

Un studiu recent efectuat de Klee et al. (1998) a demonstrat un grad inalt de paralelism si validitate prin folosirea testului LDS la copii avand varsta de 24 de luni. Numarul cuvintelor diferite rostite de copii in cadrul testului LDS a putut fi corelat cu numarul de cuvinte diferite rostit de acestia intr-o secventa conversationala.

Am putea sa spunem ca parintii copiilor bilingvi de varsta mica, la fel ca si parintii copiilor monolingvi, pot sa ofere informatii pretioase privind numarul de cuvinte pe care copiii lor le pot rosti, atunci cand le se ofera un formular pe care trebuie sa-l completeze.

Exista totusi necesitatea de a se efectua cercetari mai amanuntite privind metodele de analizare a limbajului copiilor, luand in considerare mai multe criterii, mai ales la cei care provin din medii lingvistice diferite.

De asemenea, este nevoie sa se stabileasca in ce masura rapoartele parintilor pot fi folosite ca instrumente de identificare a riscurilor de aparitie a intarzierilor de vorbire la copii bilingvi de varsta mica.

Copiii cu probleme in achizitia limbajului, daca ar fi depistati de timpuriu, ar putea fi inclusi in programe speciale unde ar putea fi ajutati sa recupereze pe cat posibil intarzierea, sau sa corecteze deficientele de vorbire. La varste foarte mici aceste probleme nu sunt usor sesizabile, dar odata cu trecerea timpului ele se accentueaza si pot merge pana acolo incat sa influenteze personalitatea copilului. La intrarea in scoala datorita unor deficiente de vorbire copilul poate deveni timid, se poate insingura avand uneori grave probleme de integrare in colectiv.

O alta utilitate a studiului ar fi aceea pur stiintifica pentru a se vedea daca invatarea a doua limbi simultan la o varsta atat de mica influenteaza in vreun fel dezvoltarea limbajului.

In ultimii ani se pune un accent tot mai mare pe invatarea unor limbi noi de la varste foarte mici. Daca in urma cu cativa ani se incepea studierea unei limbi straine la scoala in clasele primare, in ultima vreme inca de la gradinita se incearca introducerea acestor cursuri. Este adevarat ca la varste mici copiii sunt foarte receptivi si invata cuvinte noi cu mai mare usurinta.

Toti copiii pe care i-am selectat aveau parinti cu studii cel putin liceale. Poate ar trebui sa se repete studiul si sa se includa toate categoriile sociale si parinti cu nivele diferite de pregatire, pentru a vedea in ce masura mediul sau pregatirea profesionala a parintilor influenteaza dezvoltarea limbajului.

Este posibil ca parintii cu mai putine studii sa raporteze vocabularul copiilor lor ca fiind mai putin dezvoltat decat este in realitate. Desi nu ne putem pronunta cu exactitate asupra acestui aspect, cert este ca, intr-un studiu Patterson (1998) a inclus parinti avand un statut intelectual foarte divers. Acestia au reusit insa sa dea raspunsuri elocvente privind proportia in care copilul lor foloseste fiecare dintre cele doua limbi. Asadar, aceasta problema ramane deschisa, dar nu exista totusi nici un motiv sa presupunem ca rapoartele alcatuite de parinti ar fi mai putin exacte decat cele ale parintilor care au mai multe studii.

CONCLUZII SI IMPLICATII

Scopul acestui studiu este acela de a determina daca un copil cu varsta cuprinsa intre 18 si 36 de luni care invata simultan doua limbi prezinta abilitati de vorbire comparabile cu omologii lui monolingvi. Apare firesc intrebarea daca vocabularul unui copil bilingv este comparabila cu cea a unui copil monolingv, de aceeasi varsta, atunci cand se iau in considerare cuvinte diferite din ambele limbi.

Si o alta intrebare care apare se refera la echivalenta in traducere la varsta de 18-36 luni.

In urma prelucrarii datelor am ajuns la concluzia ca nationalitatea sau limba vorbita nu influenteza in nici un fel achizitia limbajului. Asa cum am aratat mai sus la nivelul lexicului total apar diferente demnificative intre monolingvi si bilingi datorita faptului ca acestia din urma cunosc conceptele de baza in ambele limbi, in schimb intre grupurile de bilingvi diferentele sunt nesemnificative.

La nivelul limbajului conceptual nu apar nici un fel de diferente intre grupuri, ceea ce demonstreaza ca din punctul de vedere al achizitiei limbajului, faptul de-a invata doua limbi simultan de la o varsta foarte mica nu afecteaza si nu-i dezavantajeaza pe bilingvi.

Analiza comparativa a frazelor notate de parinti pe chestionare, au dus la concluzia ca in cazul copiilor bilingvi, nivelul limbajului expresiv este mai redus comparativ cu cel al copiilor care provin din familii monolingve, ceea ce confirma ipoteza acestui studiu.

Astfel de studii sunt utile, asa cum am precizat si mai sus, la depistarea timpurie a unor posibile intarzieri de vorbire, pentru a se putea interveni in timp util, ajutand copilul sa depaseasca problema si evitand agravarea .

LDS este un instrument standardizat privind rapoartele periodice alcatuite de parinti si realizat de Rescorla (1989) si ofera o lista deschisa de cuvinte care permite parintilor sa mai adauge si altele diferite fata de cele folosite in testare, acest lucru permitand studiului sa fie aplicabil inter-cultural.

LDS a fost tradusa si in limba romana (Dobrean, in curs de publicare). Este pentru prima data cand se aplica scala pe copii romani si se pare ca rezultatele sunt similare cu cele obtinute pe alte populatii.

Acesta este un motiv in plus sa afirmam ca mecanismele ahizitiei limbajului sunt aceleasi indiferent de limba vorbita sau de cultura din care face parte copilul.

Acest lucru nu implica idea ca copiii achizitioneaza aceleasi forme lexicale sau ca denumesc exact aceleasi obiecte cu ajutorul cuvintelor pe care le rostesc, ci ca ei detin cuvinte care apartin unor categorii similare , iar vorbitorii bilingvi nu dezvolta concepte semantice diferite, ci detin cuvinte pentru a denumi aceleasi categorii cu cele intalnite la monolingvii de aceeasi varsta.

English summary

This study is centered on the development of soulfulness for monolingual and bilingual children, that have an age that ranges between 18 and 36 months. The general aim is to determine if a child that learns two foreign languages simultaneously, presents spoken abilities that can be compared with his monolingual homologous.

In order to complete this, I have applied LSD scale at a number of 120 children, that are divided in 4 standalone groups: 30 Romanian monolingual, 30 Romanian-Hungarian bilingual, 30 Romanian-German bilingual and 30 Romanian-Serbian bilingual children .

LSD is a standardized instrument concerning the periodic reports made by parents and realised by Rescorla(1989). During the first part of the assesment, there are presented informations about the potential risk factors, that might produce a delay in the development of the language, like: an early birdth, ears' infections, the delays in the development of one family member's language or the bilingual communication with the family members(bilingual families).

In the second part of the assesment, LSD offers an opened list with words that allows parents to add words that differ from those used during the tests.

This reduces the specific tendencies expressed by every child and allows this study to be appliable to the inter-cultural theories.

For the dates' analyse, I have used the analyse test ANOVA version.

The index's value ( F=12,700; p<0.001) obtained for the total lexic confirms the hypothesis, that means that there exist a visible difference(from a statistic point of view) between the vocabulary of children that come from bilingual families, when compared with those that live in monolingual families. This means that, if we consider the etnicity during the total lexic analyse, Romanian children have a poorer vocabulary compared with the Hungarian, German and Serbian children.

From the conceptual lexic point of view, still there are not visible differences between the 4 groups, that means that, regardless of the families the children rise from, the concepts they have are alike.

The age was not a relevant factor, that means that there were not eloquent differences registered in the 4 groups that were tested (F eloquent at p<0.250) . The conclusion is that the age is not a predictor for the lexic volume, and has no effect, so it is not a relevant variable for the obtained results.

In order to observe the individual differences, not only those in the groups, I realised the posthoc comparation of dates.

As the initial dates showed, eloquent differences were not noted at the conceptual lexic level, but were registered at the level of total lexic.

After the dates were operated, I obtained the conclusion that nationality or spoken language does not influence the aquisition of the language.

The children that rise from bilingual families have a lower level of the expression, that results from the comparative analyse of the phrases and words combination, that was noted by the parents.

Therse results confirm the initial hypothesis.

This study has a series of limits, concerning the scale's translation and the analyse made by a parent (especially in the bilingual situations ) .

These types of studies are very useful when we try to observe delays in the spoken abilities of children, in order to be able to correct these at the right time.

Another use of this study is the scientific issue, for realizing if learning 2 languages simultaneously at a very low age of a child , does influence in any way the child's language development.

BIBLIOGRAFIE:

Steven Pinker (1994) Language acquisition - Cognitive Science, Volume 1: Language.

Cambridge, MIT Press.

Aimee Baird Pharr , Nan Bernstein Ratner & Leslie Rescorla (2000): Syllable structure

development toddlers with expressive specific language impairment

Leslie Rescorla , Jennifer Mirak (2000): Vocabulary growth in late talkers: lexical development

from 2; 0 to 3; 0

Eliza Carlson Lee, Leslie Rescorla (2002): The use of psychological state terms by late talkers

at age 3

Susan S. Jones , Linda B. Smith (2005): Object name learning and object perception: a deficit

in late talkers

Leslie Rescorla , Thomas M. Achenbach (2002): Use of the language development survey

(LDS) in a national probability sample of children 18 to 35 months old

Leslie Rescorla, Nan Bernstein Ratner, Peter Jusczyk, Anne Marie Jusczyk

Concurent validity of the language development survey: Associations with the

MacArtur - Bates comunicative development inventories: Words and Sentences

Janet L. Patterson (2000):Observed and reported expressive vocabulary and word combinations

in bilingual toddlers

Dorte A. Junker , Ida J. Stockman (2002):Expressive vocabulary of german - english bilingual

toddlers

Leslie Rescorla, Amie Alley (2001): Validation of the language development survey (LDS):

A parent report tool for identifying language delay in toddlers.

Leslie Rescorla, Arlita Bascome, Jarlette Lampard, Norah Feeny (2001) Conversational

Patterns in late talkers at age 3.

Leslie Rescorla, Julie Roberts (2002): Nominal versus verbal morpheme use in late talkers at

ages 3 and 4

Leslie Rescorla , Thomas M. Achenbach (2004): Comparing bilingual and monolingual

toddlers' expressive vocabulary size

Leslie Rescorla (2004): Comparing expressive vocabulary size in children from bilingual and

monolingual home environments: A reply to Patterson's (2004) commentary

Rudolph Schaffer: Introducere in psihologia copilului. Editura ASCR (2005)

Florin Sava: Analiza datelor in cercetarea psihologica. Editura ASCR (2004)            

Joan Llinas Suau: (2003) Contributii sociolingvistice la evolutia atuala a limbii romane.

Facultatea de limbi si literaturi straine - Universitatea din Bucuresti

Aurelia Balan Mihailovici: Rationalitatea limbii in dubla ei calitate - comunicare si

expresivitate. Revista invatamantului prescolar , Nr. 1-2/ 1993

Magdalena Dumitrana: Implicatii ale interactiunii verbale timpurii in achizitia limbajului

Revista invatamantului prescolar , Nr. 1-2/ 1993

Rodica Oprica, Octavian Oprica: Invatarea limbii romane in medii bilingve.

Integrarea copilului in activitatea scolara ; Culegere metodica editata de revista

de pedagogie (1978)

Emilia Boscaiu: Procedee de insusire a limbii romane de catre prescolarii cu limba materna

maghiara. Integrarea copilului in activitatea scolara ;Culegere metodica editata

de revista de pedagogie (1978)

https://www.psybox.com/web_dictionary/lingcompet.htm

https://www.zmag.org/ZMag/grammar.htm

https://hem.hj.se/~josv/ug/node2.html

https://www.hyperdictionary.com/dictionary/lateralization

https://www.hyperdictionary.com/search.aspx?define=mental

https://home.cogeco.ca/~monicafitz/stages.htm

https://www2.hu-berlin.de/angl/ling_pages/morphology.html

https://www2.hu-berlin.de/angl/ling_pages/semantics.html

https://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/ro.asp

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|

Psihologie

Criminalistica

Lucrari pe aceeasi tema A conduce si a te lasa condus - exercitiu Schizofrenia Cine sunt eu? - imaginea de sine Gandirea - formele gandirii Motivatia adultilor pentru invatare Consilierea psihopedagogica Comportamentele violente si distructive Exercitiu de stabilire rapida a raportului Influenta unor factori psiho-sociali asupra comportamentului infractional de furt. studiu de caz: penitenciarul giurgiu Existenta umana si nevoia de filosofie in aceasta

Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online documentul tau.