Tumori benigne esofagiene

TUMORI BENIGNE ESOFAGIENE

Sunt rare, in general asimptomatice, uneori produc disfagie. Prezinta importanta stabilirea diagnosticului, pentru a exclude prezenta unei tumori maligne. Nu tebuie omisa rara eventualitate de malignizare.

CLASIFICARE

I. Tumori epiteliale:

a. papiloame,

b. polipi,

c. chiste.

II. Tumori non-epiteliale:

a. tumori musculare (asociere si cu componenta fibroasa, adipoasa, etc.):

- leiomioame,

- fibromioame,

- lipomioame,

- fibroame;

b. tumori vasculare:

- hemangioame,

- limfangioame;

c. tumori mezenchimale si alte tumori:

- tumori reticulo-endoteliale,

- lipoame,

- mixofibroame,

- tumori cu celule gigante,

- neurofibroame,

- osteocondroame.

III. Tumori heterotopice:

a. tumori mucosale gastrice,

b. tumori melanoblastice,

c. tumori glandulare sebacee,

d. mioblastoame cu celule granulare,

e. tumori glandulare pancreatice,

f. noduli tiroidieni.

LEIOMIOMUL

Desi rar, este cea mai frecventa tumora benigna esofagiana (circa ¾ din totalul lor); frecvent sunt tumori mici si asimptomatice; sediul este frecvent in treimea inferioara si medie a esofagului, exceptional cervical sau in esofagul superior.

Varsta descoperirii este uniform distribuita intre 20-50 ani, raportul barbati / femei fi-ind de 3 : 1.

Anatomo-patologic pot fi solitare, multiple, confluente, sau pot realiza leiomiomatoza esofagiana; sunt tumori circumscrise, uneori incapsulate; rareori, pot apare calcificari, ulceratii ale mucoasei supraiacente sau pot coexista cu cancerul esofagian.

Simptomatologie: timp indelungat sunt asimptomatici; tardiv pot determina disfagie, durere toracica, senzatie de presiune, regurgitatii; ocazional, pot da simptome res-piratorii (tuse, dispnee, astm), datorita aspiratiei sau compresiei traheo-bronsice.

Examenul clinic este nerelevant.

Examenul radiologic baritat: evidentiaza un defect de umplere semilunar, cu mucoa-sa intacta si margine neta, care se delimiteaza in unghi drept cu esofagul atat proxi-mal cat si distal; coloana baritata este divizata de tumora, lumenul putand lua forma de panglica.

Endoscopia: evidentiaza mucoasa supraiacenta normala si tumora proeminenta in lu-men (pe care-l ingusteaza), cu mobilitate pastrata; in caz de suspectare a leiomiomu-

lui, biopsia sau tentativa de rezectie nu sunt indicate (ingreuneaza interventia chirur-gicala ulterioara).

Analiza: Elixirul cristalin din Sare Analiza: Identificarea peroxidazei

Tratamentul este intotdeauna chirurgical, chiar pentru cei asimptomatici sau cu cres-tere lenta, din cauza evolutiei simptomatice si a riscului de malignizare; se practica enucleere cu sau fara deschidere a mucoasei, prin toracotomie stanga (pentru locali-zarea in 1/3 inferioara) sau dreapta (pentru celelalte localizari).

POLIPUL

Sunt tumori rare; prezinta interes din cauza riscului de regurgitare (cu obstructie la-ringeala si asfixie), precum si datorita potentialului de malignizare.

Majoritatea apar la barbati de 40-70 ani si la femei 20-50 ani.

Sediul de electie este esofagul cervical; sunt in generali solitari, cu pedicul de lungi-me foarte mare, putand ajunge in esofagul inferior sau in cavitatea bucala; prin volu-mul lor, pot produce dilatare esofagiana.

Simptomatologie: cel mai frecvent simptom este disfagia, urmat de regurgitare a poli-pului in gura; posibila manifestare prin asfixie (obstructie laringiana sau compresie traheala).

Radiologic: apare un defect de umplere, cu capatul rotunjit; in dilatatii esofagiene mari, poate fi omis, facand confuzie cu achalazia.

Endoscopic: baza de implantare poate fi omisa, fiind inalta, iar mucoasa normala a polipului poate impiedica identificarea; este importanta diferentierea de tumorile ma-ligne polipoide.

Tratament: poate fi facuta rezectie la vedere esofagoscopic, sau electrorezectie a pediculului; polipectomia chirurgicala poate fi facuta prin esofagotomie cervicala sau transtoracica.

TUMORA CU CELULE GRANULARE

Este o tumora rara, cu origine in celulele Schwann; localizarea de electie este in eso-fagul inferior, urmat de treimea superioara.

Simptomatologia este similara celei pro-duse de leiomiom si depinde de marimea tumorii.

Examenul radiologic si endoscopic sunt si ele similare leiomiomului.

Tratamentul consta in enucleere sau tumorectomie, prin abord chirurgical sau endoscopic.

PAPILOMUL

Sunt tumori de origine primitiv mucoasa, alcatuite dintr-un manson epitelial scuamos cu ax conjunctiv-vascular; sunt sesile, lobulate, de marime variabila (2-5 mm); desco-perirea se face intamplator in cursul examenului endoscopic; tratamentul consta in electrorezectie endoscopica.

HEMANGIOMUL

Ca variante histologice pot fi: hemangioame capilare, polipoide, cavernoase sau mix-te. Diagnosticul se pune prin endoscopie cu biopsie, computer tomografie (CT-scan) si angiografie izotopica. Tratamentul este endoscopic (electrorezectie) sau chirurgi-cal.

TUMORI CONGENITALE

Sunt chisturi congenitale ce provin din celulele epiteliale ale tractului digestiv sau respirator, migrate in tesutul mezodermal, din care se formeaza in jurul grupului de celule epiteliale straturi proprii de tesut muscular (similare cu cele ale esofagului); migrarea se poate face in peretele esofagian, periesofagian sau la distanta.

Afectiune cu origine embriologica identica sunt duplicatia esofagiana si diverticulul esofagian, diferenta fiind data de modul de comunicare cu lumenul esofagian.

Uneori, prezenta de cartilaj sau glande indica originea in epiteliul respirator; acestea pot sau nu sa comunice cu esofagul, bronhiile sau ambele.

Chisturile submucoase sunt o alta categorie de chisturi, dobandite, formate prin obs-tructia ductelor glandulare.

Clasificare:

I. Cogenitale:

a. duplicatie esofagiana,

b. chisturi bronhogenice,

c. chisturi gastrice,

d. chisturi incluzionale.

II. Altele:

a. Neuroenterice.

III. Dobandite:

a. de retentie:

- unice,

- multiple.

Urmeaza leiomioamelor ca frecventa, fiind descoperite mai frecvent in copilarie; sunt asimptomatice o perioada lunga, putand da semne de compresiune sau hemoptizie; pot fi asociate cu alte malformatii congenitale.

Examen paraclinic:

- radiografie toracica: este necaracteristica;

- examen radiologic baritat: un defect de umple-

re semilunar, cu mucoasa intacta si margine

neta, care se continua gradat cu esofagul atat

proximal cat si distal, mobil cu deglutitia; co-

loana de bariu poate fi divizata;

- endoscopie: arata mucoasa normala ce acopera

tumora protruziva in lumen; suspiciunea de

chist contraindica biopsia;

- CT: examinare de electie pentru chisturile mari, cu extensie in mediastin.

Complicatii (sunt mai frecvente in chisturile cu mucoasa gastrica):

- ulcerare a chistului, cu fistulizare in trahee sau bronhii;

- hemoptizie (consecinta a ulceratiei);

- tulburari de compresie pulmonara si mediastinala, cu insuficienta respiratorie.

Tratament (depinde de marime si de manifestarile pe care le produce):

- chisturile mari la copii pot da insuficienta respiratorie acuta, impunand interventie chirurgicala sau aspiratie imediata;

- chistotomia cu excizia mucoasei este preferata in chisturile aderente, hipervascula-rizate;

- enucleere a chisturilor fara deschiderea mucoasei: se adreseaza chisturilor mici, in-tramurale,

- punctionare si aspiratie endoscopica.

CORISTOMA

Este o leziune rara, constand dintr-o incluziune bronhica in peretele esofagian, aso-ciata si cu alte anomalii congenitale; se dezvolta circumferential, producand o stenoza stransa, pe un segment limitat; clinic se manifesta prin disfagie, regurgitatii, aspiratie;

endoscopic se evidentiaza stenoza, cu mucoasa intacta; examenul baritat confirma a-ceasta descoperire.

Tentativele de dilatatie esueaza; tratamentul chirurgical realizeaza tumorectomia prin disectie submucoasa sau esofagectomie segmentara cu anastomoza termino-terminala.