Tubul digestiv si glandele anexe - hernii hiatale, cancerul gastric , varicele esofagiene - aspecte RX

Tubul digestiv si glandele anexe - Hernii hiatale, Cancerul gastric , Varicele esofagiene - aspecte RX

1.Hernii hiatale-aspecte RX

-reprezinta hernierea unei portiuni din stomac prin hiatusul esofagian in cavitatea toracica

-exista 3 tipuri(Akerlund):

1.cu brahiesofag-congenitala sau dobandita;

-Rx-esofagul este rectiliniu

-cardia este situata intratoracic

-la niv hiatusului esofagian se identifica pliuri groase de tip gastric

-hernia este ireductibila si se mentine in ortostatism

2.paraesofagiana

-Rx-esofag rectiliniu;

-cardia situat intraabdominal;

-pe langa esofag herniaza o portiune de fornix in torace;

-la nivelul orificiului herniar se identifica pliuri groase de tip gastric;

-rara;contestata de unii autori;considerata stadiu incipient de HH tip 3

3.de alunecare

Rx-esofag sinuos;

-cardia situata intratoracic si punga herniara sub ea;

-la niv hiatusului esofagian se identifica pliuri groase de tip gastric;

-uneori la niv pungii herniare se identifica o mica incizura simetrica-Inelul lui Schatzki

HH se evid Rx prin manevre de provocare-pozitia de electie=poz Brombart, procubitul in OPS.HH fixate se evidentiaza si in ortostatism.

2.Complicatiile ulcerului gastric(UG)

-Perforatia-RX:pneumoperitoneu-transparenta semilunara subdiafragmatica la radiografia abdominala

-Penetratia-RX:nisa Haudek cu 3 nivele:aer, lichid, bariu

-Hemoragia-RX:nu are expresie radiologica;in HDS mari nu se realizeaza exam Rx;daca se face, sansele de depistare sunt minime.

3.Cancerul gastric(CG):Aspecte RX

Imbraca 3 forme: ulcerata, vegetanta, infiltrativa.

1-Forma ulcerata:

Rx:prezenta nisei maligne:-retrasa din contur cu baza larga de implantare,neomogen opacifiata de substanta baritata;pliuri gastrice rigide, intrerupse la distanta fata de nisa.Nu se diminua la testul terapeutic;dimpotriva persista.

-variante de niste maligne:

a)nisa Carman-in 'sa','calare','menisc'- cu localizare p mica curbura, in portiunea orizontala, are forma rotund ovalara,cu un versant anterior si unul posterior;cu baza larga de implantare,retrasa din contur,prezinta o zona de transparenta submeniscala-este o nisa sigur maligna;

b)nisa Guy Albot-similara cu cea precedenta fiind considerata de unii autori ca un stadiu evolutiv al celei anterioare;prezinta in plus radacini opace dispuse radiar in zona de transparenta submeniscala datorate infiltratiei tumorale;

c)nisa triunghiulara-chiar daca iese din contur este considerata cel putin suspecta;

d)nisa in platou-are fundul plat, dimensiuni mari si toate celelalte caractere maligne descrise anterior;

e)nisa in lacuna-nisa care este situata in lacuna si are dimensiuni mari

f)nisa rezistenta la tratament peste 21 de zile este considerata maligna

2-Forma infiltrativa:

RX:rigiditare segmentara;limita de detectare rx a infiltratie parietale este de 2 cm;cand infiltratia este situata la niv unghiului gastric-devine obtuz=semn de malignitate;

-in fazele avansate stomacul ia aspect de 'ceainic'-cuprinzand tot antrul=linita plastica sau, in cazul afectarii intregului stomac, acesta se transforma intr un tub rigid, care nu tine bariul.

3-Forma vegetanta

Rx:aspect de lacuna maligna;atunci cand este mare se poate produce bilocularea maligna cu urmat aspecte:-istmul este in axul organului,contur neregulat, difuz;

-stomacul ia aspect de clepsidra,umplerea se face simultan in ambele pungi;

-pliurile mucoasei sunt intrerupte la nivelul istmului cu aspect semitonal;

-aspecte particulare ala cancerului vegetant in functie de localiz:

-1-subcardial=produc devierea jetului de bariu:semnul devierii jetului sau al 'deltei'

-2-prepiloric=in fazele primare produc o falsa crestere a distantei dintre bulb si antru, tranzitul facandu se printr un orificiu piloric fals alungit cu contrul semitonal:semnul falsei alungiri a pilorului; in evolutie antrul devine amputat, tranzitul se opreste si apare stenoza pilorica maligna.

4.Varicele esofagiene-aspecte RX

-dilatatii ale venelor din peretii esofagieni;

-prezenta lor in 1/3 inf evoca hipertensiunea portala;in 1/2 sup sunt de natura congenitala;

-la RX este de preferat sa se administreze o cantitate redusa de subst baritata care evidentiaza mai bine dilatatiile venoase.O cantitate mare de suspensie baritata poate sterge varicele.Bolnavul se aseaza in DD si dupa inspirul profund sunt mai evidente varicele.

-RX:Multiple imagini lacunare cu caractere de benignitate,net conturate,ocolite de pliurile esofagiene;in fazele de hipertensiune portala aceste varice dezorganizeaza pliurile,relieful  nu mai poate fi urmarit;peretii esofagului devin rigizi datorita turgenscentei vaselor cu peristaltica diminuata;pot apare ulceratii care pot duce la aparitia de HDS.

5.Cancerul esofagian-aspecte RX

-Una din neoplaziile cu prognostic sumbru,cu descoperire tardiva in faze avansate.

-poate imbraca toate cele 3 forme:

-ulceranta-RX=NISA MALIGNA:-prezinta dimens mari>3 cm,-are baza larga de implantare,-este mai mult inalta decat lata;-nu proemina in conturul organului(este 'incastrata'in contur);-nu raspunde la testul terapeutic,dimpotriva isi poate creste dimensiunile sub tratament antiulceros;_nu este dureroasa sub ecran;

-vegetanta-RX=LACUNA MALIGNA:-plus de umplere;-lacuna apare transparenta inconjurata de o substanta de contrast opaca;-forma este neregulata,contur policiclic neclar,sters,care contrasteaza cu restul organului care prezinta contururi nete;-imaginea de la regiunea afectata la cea sanatoasa se face printr-un semiton cenusiu neomogen care corespunde infiltratiei tumorale adiacente;-de cele mai multe ori lacuna prezinta la extremitatile ei o imagine de'pintene malign'sau o treapta,care atunci cand este prezenta este considerata patognomonica;-caracterul principal al acestui relief malign este constanta(la nici o manevra imaginea nu se modifica);-daca tumora este mica si situata pe una din fetele organului,poate disparea in substanta de contrast;-printr o compresiune dozata ea poate reapare cu caracterele mentionate mai sus;-daca compresiunea se face pe o zona redusa ca intindere imaginea lacunara isi creste dimensiunile(semnul pelotei);-cercetand relieful mucoasei apare o intrerupere brusca a pliurilor in vecinatatea tumorii;-procesul nu se limiteaza la mucoasa ci infiltreaza submucoasa pe intinderi variate,iar aceasta infiltratie face ca pliurile sa devina proeminente,rigide,dure;-la compresiune acestea nu se pot deplasa.

-infiltrativa-RX=RIGIDITATE SEGMENTARA:-asp Rx a fost comparat cu 'scandura pe valuri' datorita rigiditatii zonei afectate la nivelul careia undele peristaltice nu se propaga;-contururile organului sunt inlocuite cu linii intinse si rigide;-peretii se scurteaza iar lumenul se miscoreaza concentric;

-indiferent de forma lui toate duc la stenoza esofagiana maligna care este o stenoza excentrica:;-conturul esofagului este intrerupt,pliurile de asemenea;-nu are dilatatie supraiacenta deoarece evolutia este rapida.

6.Stenozele esofagiene benigne si maligne:aspecte Rx comparative

-stenozele esofagiene benigne cicatriceale,postcaustice:-rezulta din arsuri cu subst caustice;-sediul predilect=stramtorile fiziologice;

-Rx:-stenoza/stenoze in axul organului mai mult sau mai putin stranse,de intinderi variabile;-se insotesc de dilatatie supraiacenta iar conturul organului nu este intrerupt la niv portiunii stenozate;-este contraindicat ex baritat in primele 21 de zile de la accident;

-stenozele esofagiene prin tum benigne:-rare;

-Rx:imagine lacunara benigna cu contururi nete ce poate largii lumenul daca are dimensiuni mari;-peretele esofagian este intact,peristaltismul poate fi afectat la dimensiuni mari si nu este insotita de dilatatia segmentului supraiacent;

-stenozele esofagiene prin tum maligne:-Rx:sunt excentrice;-intrerup conturul organului;-nu se insotesc de dilatatia segmentului supraiacent,evolutia catre exitus fiind rapida;

7.Diverticuli esofagieni:tipuri,aspecte Rx:

-pot fi congenitali si dobanditi;

-cei dobanditi se clasifica dupa mecanismul de producere in:

-de pulsiune:-se datoreaza slabirii musculaturii esofagiene si hernierii mucoasei sau submucoasei prin stratul musculos;-mai frecvent la varstnici;

-Rx-plus de umplere hemisferic ce iese din conturul organului si comunica cu lumenul acestuia;-se pot evidentia pliuri ce converg s intra in lumenul organului;

-de tractiune:-se produc prin procesele inflamatorii mediastinale,care tractioneaza peretele esofagian;-situati pe per ant,lat,mai frecvent la niv bifurcatiei traheale;

-Rx:la inceput au forma de spin,con,triunghiulara,evidentiindu se bine in repletie si la trecerea undei peristaltice;-el se poate evacua numai partial si se poate complica cu diverticulita,cand conturul devine sters,neregulat putand apare aspectul de tractiune al diverticulului.

Eseu: Boli cauzate de alimentatia nesanatoasa Eseu: Cresteti consumul fibrei - plantele si rolul lor in alimentatie

-de pulsiune-tractiune;

-diverticul functional;

Dupa sediu se pot impartii in:-juxtasfincterian;

-nesfincterian;

Diverticulul ZENKER-diverticul sfincterian, faringo-esofagian, pe per posterior al esofagului,in dreptul lamei triunghiulare Leimer;-initial este asimptomatic, apoi apare disfagia la solide->lichide->tuse,disfonie,scadere ponderala;

-Rx:-mic pintene pe per post al  esofagului,care apoi creste in dimens,devine rotund-ovalar,in fazele finale capata asp de 'maciuca'stadiu in care diverticulul se umple inaintea esofagului si pastreaza subst de contrast dupa trecerea bolului de bariu.

8.Achalazia esofagiana-Asp Rx

-consta intr o lipsa de coordonare neurologica intre musculatura esofagului si cea sfincteriana datorita absentei sau degenerescentei celulelor plexurilor parietale din segmentele distale ale esofagului;

-reprezinta ingustarea esofagului distal pe o dist de 1-3 cm,in portiunea subdiafragmatica,ce determina o dilatatie in amonte, de grade diferite in functie de vechimea afectiunii.

-Rx:1)pulmonara=mediastin largit spre dreapta;-in incidenta laterala se poate vizualiza un spatiu clar retrocardiac voalat sau opacifiat;

2)ex.baritat=initial pot aparea modificari functionale-contractii esofagiene anarhice,nepropulsive cu caracter de contractii tertiare.Brombart a descris 3 stadii Rx:

a)std 1-calibrul esofagului este discret marit de volum,cu o jena evcuatorie la niv cardiei;-tranzit ezitant;

b)std 2-esofagul are forma cilindrica sau fusiforma,cu calibrul crescut, dar<10 cm;-bariul curge in lichidul de staza in 'fulgi de nea',stomacul se umple prin'prea plin', esofagul prezinta contractii tertiare;

c)std 3-esofag dilatat>10 cm,alungit, sinuos cu pereti ondulati,realizand un aspect de 'soseta';-bariul se aseaza pe 3 nivele:bariu inf, lichid de staza si bariu la mij, aer sup;-esofagul este asistolic iar stomacul se umple prin prea plin.

9.Nisa gastrica maligna-aspecte Rx

-prezinta dimens mari>3 cm,

-are baza larga de implantare;

-este mai mult inalta decat lata;

-nu proemina in conturul organului(este 'incastrata'in contur);-nu raspunde la testul terapeutic,dimpotriva isi poate creste dimensiunile sub tratament antiulceros;_nu este dureroasa sub ecran;

10.Chistele hepatice biliare-semiologie CT

CT-rotunde,cu contururi regulate,cu densitate lichidiana,neiodofile;

-evidentierea unei neregularitati a peretelui sau prezenta septurilor pune problema dg dif cu tum maligne chistice necrozate;

-hemoragia intrachistica duce la cresterea densitatilor, iar infectia determina aparitia unui contrur difuz,captare inelara;

11.Ciroza hepatica-aspecte CT

-exista 3 tipuri morfologice de ciroza:-micronodulara(noduli<3 cm);-macronodulara(de la 3 mm la cativa cm),tipul mixt rezultat din obstructie biliara cronica.

-aspecte morfologice:-in ciroza precoce ficatul poate fi normal sau cu largirea spatiului periportal hilar,atrofia segm medial al lobului stg(segm.4);-poate apare hepatomegalie cu steatoza difuza;-in evolutie apare atrofia lobului drept si a segm medial al lobului stg;-conturul hepatic este boselat prin nodulii de regenerare;-se pot vizualiza adenopatii hilare si benzi hipodense confluente de fibroza ce radiaza de la vena porta sau periferice,ce det retractii capsulare;

-modificari extrahepatice:-splenomegalie,hipertensiune portala,circulatie colaterala portosistemica,varice, ascita;

CT-postcontrast in stadiile tardive,captare hepatica neomogena in faza arteriala,captare scazuta a venei porte si a parenchimului;

-fibroza este hipodensa nativ si postcontrast;

-nodulii de regenerare-contur ster,izo,usor hiperdensi, cei siderotici sunt hiperdensi;-postcontrast sunt izo sau slabi hiperdensi,depinzand de perfuzia lor;

-nodulii displazici-considerati premaligni;-contur difuz nativ;-postcontrast sunt izo sau hipodensi;-un nr mic de noduli cu circulatie arteriala,devin hiperdensi doar la angiografie.

12.Steatoza hepatica-asp CT

-Este rezultatul depunerii excesive de trigliceride;

-poate fi:focala,pseudotumorala,difuza;

CT-scaderea densitatilor parenchimului hepatic(<30UH chiar valori negative).

13.Dilatatiile CBI si EH:asp CT

Boala Caroli-dilatatia chistica, segmentara a cailor biliare intrahepatice;-frecvent se asociaza cu lez chistiec ale rinichilor;

-CT-lez chistice cu densitati spontan scazute intrahepatic ce pot simula o boala polichistica hepatica;-se observa aspectul ramificat al acesor structuri si contiguitatea acestora cu caile biliare intrahepatice dilatate;-examenul postcontrast confirma dg;-pot fi localizate in jurul ramurilor portei,astfel ca pe imaginile CT apar ca zone punctiforme cu densitati centrale diminuate sau mase chistice hipodense,semn patognomonic pt maladia Caroli;-adesea se pot asocia cu prezenta calcificatilor intrahepatice;

Chistele coledociene-dilatatii chistice ale canalului biliar comun;-pot depasii 1,5 cm in diam;-pot fi si secundare unei obstructii biliare;-dilatatia poate afecta caile biliare extra/intrahep;-coledococelul reprezinta o dilatatie chistica a partii intramurale distale a canalului biliar comun care herniaza in duoden;

-CT-apar sub forma unor mase cu densit spontane lichidiene, de vol crescut,localizare in vecinat venei porte si in contiguitate cu sist ductal proximal si distal;-pot contine calculi;

Colestaza obstructiva-obstructia este localiz la niv cailor intra/extrahep,duce la dilatatia locala sau generalizata a cailor biliare intrahep;-poate fi cauzata de infl,cicatrici,calculi,tum intraluminale,compresii extraluminale(tum,gg,vezicula biliara)

-CT-caile biliare devin vizibile cand diam ramurilor semn are 3 mm p colangiografie;-pe scanurile native:CBI dilatate,cu densit apropiate de cele ale apei;-CBI dilatate postcontrast apar ca imagini hipodense,bine delimitate, cu forma tubulara la niv lobului stg,rotunde ovalare la niv lobului dr;-CT nu depisteaza intotdeauna cauza;-calculii intraluminali sunt usor identificabili;-modificarile infl cu variatii neregulate ale calibrului CB sunt dificil de evaluat;-terminarea brusca fara cauza aparenta a unui duct biliar sugereaza o tum intraluminala=colangiocarcinom;

Sd.Miriazzi-CT-Dilatarea CBI/CBEH proximal de locul compresiei ductului biliar printr un calcul din vezicula biliara sau canalul cistic,adesea acompaniata de reactie infl cronica.

Colangitele-acute(sec obstr benigne sau maligne a ductului biliar)si recurente piogene;

-CT-dilatatii variate ale CBI/CBEH;-unele ducte pot contine bule de gaz;-maj dilatatiilor nu se coreleaza cu gravitatea;-peretii canaliculilor capteaza postcontrast;-abcesele sunt lez intrahep hipodense,cu contururi imprecise,care contin bule de gaz;

-colangitele scleroase primare:-boli cronice progresive,cu r.infl fibrozanta a CB;-duce la aparitia obstructiei biliare,colestaza,ciroza biliara si hipertensiune portala;-CBI sunt intotdeauna afectate;-cele extrahep sunt afectate variabil;-se asociaza frecvent cu colita ulceroasa;

-CT-dilatatii segm,constrictii ale cailor biliare intrahep;-strictura afecteaza frecvent confluenta ductului hep dr cu cel stg;CBEH prezinta alternanta de dilatatii si stenoze;asp de 'matanii'al tractului biliar atat la CT cat si la colangiografie;-peretii ductelor ingrosati(>2mm)cu formatiuni nodulare si captare postcontrast;-in ciroza biliara ficatul prezinta contur lobulat,atrofia segmentelor lat si post si hipertrofia lobului caudat.

14.Leziunile traumatice hepatice-asp CT

DILACERAREA-localiz cel mai frecvent de a lungul vaselor si fisurilor;-dilacerarea hilara este deseori asociata cu lez ale tractului biliar;-apare k o hipodensitate liniara si ramificata cu margini bine conturate;-dilacerarile pot si multiple sau parcelare;-fractura de ficat este o dilacerare extinsa la intregul ficat cu evulsia unei parti din parenchim;

HEMATOMUL INTRAPARENHIMATOS-CT-colectie hiperdensa,rotund ovalara,in interiorul dilacerarii,care poate sa persiste cateva sapt;-lichefierea hematomului poate produce chiste posttraumatice;

HEMATOMUL SUBCAPSULAR-colectie sanguina lntiforma,dedesuptul capsulei hep intacte,localiz frecvent ant-lat de lobul dr;-concluzia-arii de minima hemoragie si edem,prezentand zone hipodense sau regiuni de edem hepatic marcat;

-hipodensitatea periportala poate si singurul semn al unui traumatism hepatic;

-hemoperitoneul este vizibil in recesul hepatorenal(sp. Morrison);-se poate extinde prin sp paracolic dr pana la pelvis;-prezinta densit de 40-50UH;-un cheag hiperdens poate indica locul sangerarii;-o arie mai mare hiperdensa sugereaza sangerarea activa.

15.Chistul hidatic hepatic-asp CT

CT-nativ-bine delimitat,cu densit fluide, cu calcificari ale per la 50%,decolorarea membranei,adesea are vezicule fiice;

-postcotrast-se incarca periferic;

-chistul vechi se poate calcifica;

-complicatii:1)ruperea in caile biliare cu fistula bilio chistica si semne indirecte:-prabusirea per chistului;-dilatarea cailor biliare;-vizualiz niv orizontal;

2)suprainfectarea-suspectata in cresterea dimens intrachistice sau in cazul aparitiei niv orizontal;

16.Pseudochistele pancreatice-asp CT

-Colectii constituite din tesut necrotic,sange si secretii provenite de la niv pancreasului in cursul unei pancreatite incepand cu sapt a 6 a;-pot si localiz in int capsulei intrapancr dar si extrapancr;pot eroda per duodenului si simula o obstructie intratum sau pot ajunge la niv splinei sau ficatului;-initial peretii sunt formati din structuri tisulare variate care limiteaza reactia pancreatica;-ulterior se formeaza pereti din tesut granulos apoi fibros realizand maturarea pseudochistului;

-CT-precizeaza nr,localiz;-acestea sunt colectii fluide(0-25UH),rotunde cu per iodofil.

17.Semiologia CT a colangiocarcinoamelor extrahep

-mai frecvente decat cele intrahep;-apare in decadele 6-7;simptomul cardinal este icterul dureros;-bifurcatia can hep este afectata in 10-25% din cazuri(tum Klatskin) si peste 50% din tum apar la niv can biliar comun;-metastazeaza limfatic in gg lig hepatoduod(>30%) si gg celiaci(>15%)

-CT-masa tumorala ce produce obstructia biliara identificabila CT in 40-70% din cazuri;-dilatatia izolata a cailor biliare intrahep este cel mai important semn in absenta vizualizarii tum;-unele tum bogate in tes conj sunt mai bine vizualizate pe sectiunile tardive,in faza de captare intersitiala;-tum exofitice sunt bine evidentiate,iar cele polipoide intraductale sunt detectate mai rar;-unele tum care contin tes conj-intestitial sunt mai bine evidentiate in stadiile tardive,in faza de captare interstitiala.

18.Lacuna maligna in patologia tubului digestiv

LACUNA MALIGNA:-plus de umplere;-lacuna apare transparenta inconjurata de o substanta de contrast opaca;-forma este neregulata,contur policiclic neclar,sters,care contrasteaza cu restul organului care prezinta contururi nete;-imaginea de la regiunea afectata la cea sanatoasa se face printr-un semiton cenusiu neomogen care corespunde infiltratiei tumorale adiacente;-de cele mai multe ori lacuna prezinta la extremitatile ei o imagine de'pintene malign'sau o treapta,care atunci cand este prezenta este considerata patognomonica;-caracterul principal al acestui relief malign este constanta(la nici o manevra imaginea nu se modifica);-daca tumora este mica si situata pe una din fetele organului,poate disparea in substanta de contrast;-printr o compresiune dozata ea poate reapare cu caracterele mentionate mai sus;-daca compresiunea se face pe o zona redusa ca intindere imaginea lacunara isi creste dimensiunile(semnul pelotei);-cercetand relieful mucoasei apare o intrerupere brusca a pliurilor in vecinatatea tumorii;-procesul nu se limiteaza la mucoasa ci infiltreaza submucoasa pe intinderi variate,iar aceasta infiltratie face ca pliurile sa devina proeminente,rigide,dure;-la compresiune acestea nu se pot deplasa.

-atunci cand este mare se poate produce bilocularea maligna cu urmat aspecte:

-istmul este in axul organului,contur neregulat, difuz;

-stomacul ia aspect de clepsidra,umplerea se face simultan in ambele pungi;

-pliurile mucoasei sunt intrerupte la nivelul istmului cu aspect semitonal;

19.Lacuna benigna-caractere generale RX

-reprezinta expr Rx a tum benigne,prototipul fiind polipul cu diverse localiz la niv tubului dig;-alte tum ce pot da imagine lacunara cu caractere benigne:miom,lipom,fibrom sau alte lez:linita plastica benigna,pancreasul accesoriu,polipoza;

-RX-minus de umplere rotund ovalar cu dimens veriate,unica sau multipla,mobila sau fixa, centrala sau marginala, cu contururi nete,regulate;-pliurile mucoasei nu sunt modificate si peristaltica este normala.

20.Cancerul de colon:met de investigatie utilizate pt dg,tipuri,met indicate de investigatie

-tumorile maligne ale colonului imbraca 3 forme:infiltrativa,vegetanta,ulcerata-forme care RX se traduc prin lez elementare:rigididatea,lacuna si nisa maligna;-toate aceste forme duc la stenoza,neregulata care este evidentiata la ex irigografic sau prin dublu contrast;

-la examinarea in dublu contrast se constata intreruperea 'lizereului de siguranta' semn de certificare a tum maligne;

-met moderne CT-este indicata in stadializarea cancerului de colon

21.Semne indirecte ale ulcerului duodenal

-pot fi morfologice si functionale;

-morfologice:

-modif de forma si dimens ale bulbului;

-in faza acuta bulbul este mic datorita edemului cu incizuri pe contur;

-in ulcerele cronice bulbul este scleros,cu per rigizi,liniari,contururi neregulate;

-bulbul poate apare deformat in'trefla',in'ciocan',in'roata dintata';

-pseudodiverticulul Hart-zona de per bulbar normal cuprinsa intre 2 arii cicatriceale care se dilata la trecerea subst baritate;

-nisa nu e intotdeauna vizibila=>corelatii intre prezenta incizurilor+dilatarilor si localiz nisei(legea lui Fanardjian):-inciz p mica curbura=nisa pe fata post;-inciz p mare curbura=nisa pe fata ant;-incizura pe ambele curburi=ulcer dublu;-dilatarea recesului Akerlund=nisa pe fata ant;-dilatarea recesului Cole=nisa pe fata post;-dilatarea ambelor recesuri=ulcer dublu;

-functionale:

1)locale:

-intarzierea umplerii bulbului cu subst baritata;

-evacuare accelerata bulbara sau evacuare intarziata cu bulb hipoton;

-modificari de tranzit bulbat in +sau in-=staza bulbara-bulb intolerant;

-evacuare si umplere incompleta cu niv hidroaeric;

2)la distanta:

a)in amonte fata de leziune:-spasm piloric intermitent;-stomac cu cei 3 H:hipersecretie,hipertonie,hiperperistaltism;

b)in aval de leziune:-dilatarea genunchiului inf al D2 cu staza si fen de'brasaj'radioscopic:miscarea de du-te-vino a subst baritate.

22.Suferintele imediate si tardive ale stomacului operat:aspecte Rx

Imediate:

1)Atonia acuta a stomacului:Rx=bontul gastric este mare,inert,fara contractii,substanta baritata cade in fulgi de nea.

2)Stenoza gurii de anastomoza:Rx=stomacul are contractii ample cu refluxul substantei baritate in ansa aferenta;-stenoza poate fi organica,data de torsiunea anselor,invaginatia lor sau inflamatia intra si perianastomotica.

3)Desfacerea suturilor:Rx=bariul ajunge in peritoneu cu aparitia unei peritonite grave;

4)Abcesul subfrenic:Rx=imagine mixta hidro aerica cu niv orizontal subdiafragmatica.

Tardive:

1)Bontul gastric mic:Rx=bont gastric de dimens reduse,nu se opacifiaza cu subst baritata datorita undelor de la niv gurii de anastomoza trecand in ansele jejunale;

2)Sd. de ansa aferenta-apar dupa anast T-L de tip Reickel Polia;-clinic:dur in HD ce cresc in intensit pana la adev colici,se calmeaza dupa varsat,abundente cu continut biliar si alim aparute la 20 min dupa mese;-Rx=ansa aferenta se opacifiaza pe o distanta de 10-15cm, are un calibru crescut iar bariul se dilueaza in continutul biliar si alimentar bogat al ansei;-dupa o opacifiere de 10-15 min ansa aferenta prez unde peristaltice accentuate,evacueaza continutul baritat si nu se mia opacifiaza in cadrul aceluiasi examen.

3)Sd.postprandial precoce'dumping sindrome'-clinic-tulb dispeptice aparute precoce si tulb vasomotorii cu senzatii de caldura,paloare,ameteli,transpiratii,etc;-Rx:evacuare precipitata a bontului cu hipokinezie jejunala;ansa aferenta apare dilatata,cu relief ingrosat, contururi inegale,dintate sau neregulate;distonie marcata la niv jejunului terminal si ileonului proximal.

4)Sd.postprandial tardiv-sd.hipoglicemic-clinic-aceleasi manif ca si in sd postprandial precoce dar aceste simptome apar tardiv la 2-4 ore dupa mese;-Rx:manif necaracteristice care uneori pot lipsi sau asp de jejunita;

5)Gastrita bontului-45-95%in cazuri;-marea variabilitate a prevalentei acesteia la niv stomacului operat este explicata de imposibilitatea precizarii daca aceasta afectiune era sau nu preexistenta interv chir;-apare dupa gastro entero anastomoze,anast de tip R-P sau Pean;-Rx-imbraca cele 3 forme:hipertrofica,atrofica si mixta(cu modif mentionate la gastrite)

23.Abcesele hepatice-Asp CT

-Pot fi unice,multiple sau multiloculare separate prin septuri,care permit comunicarea cavitatilor abcedate;

-CT-lez hipodense,omogene,cu densit intre 15-30UH bine delimitate prezentand capsula,necaptante central;-captarea periferica apare la 50% din cazuri;-in 6-15% din cazuri apare un halou hiperdens periferic in faza arteriala care dispare rapid;-sunt descrise abcese cu asp de 'tinta dubla';lez hipodensa centrala apare dupa injectare inconjurata de un halou hipo/hiperdens,inconjurat la randul sau de o zona hipodensa difuz delimitata periferic care capteaza discret subst de contrast;-anomaliile de perfuzie ale parenchimului hepatic din jurul abcesului apar ca zone hiperdense,segmentare sau lobare,in timpul arterial,devenind rapid izodense cu restul parenchimului in faza portala,corespunzand procesului inflamator din jurul abcesului;-inelul periferic format din tesut de granulatie poate apare hipodens in faza venoasa;-la pacientii imunodeprimati microabcesele apar ca zone multiple,hipodense,rotunde,pe toata aria hepatica dar si la niv splinei;-lez nu se modif postcontrast i.v;

24.Metastazele hepatice-asp CT

CT-hipodense(20-45UH) bine delimitate,uneori cu necroza intratumorala,chistice;-hiperdense in hemoragie intratumorala sau cand apar pe ficat steatozic;-pot avea calcificari;-lez nodulare sunt omogene iar cele mari sunt neomogene,difuz conturate;-postcontrast se vizualizeaza vascularizatia tum,sunturile arterio venoase si modul de captare a metastazelor(inelar periferic);-metastazele de la tum hipovasculare capteaza periferic in faza arteriala si mai rar in faza portala(semnul tintei);-metastazele care nu prezinta captare inelara,nu capteaza in faza arteriala si devin hipodense in faza venoasa;-aspecte rare:metastaze hipervasculare,omogene,cu hiperdensitate in faza arteriala,metastaze care nu si modifica asp in faza portala,uneori pot simula hemangioamele hepatice.

25.Hepatocarcinoamele-asp CT

CT nativ-tum solitara sau multipla,izo sau hipodensa,calcificari in 5-10% din cazuri;-pot apare arii de necroza ,infiltratie grasoasa;-forma nodulara frecvent are capsula sau contururi imprecise;-tum mari sunt incapsulate in 80% din cazuri,cu str neomogena;-formele infiltrative sunt segmentare,heterogene,cu contur difuz;-forma difuza este mai rara si prezinta numerosi micronoduli diseminati;-toate formele mari dezvolta noduli sateliti;-frecvent sunt hipervascularizate dar exista si forme hipovascularizate sau mixte;-zonele avasculare sunt determinate de obstructia vasculara,necroza tum sau hemoragiile intratum;-invazia venei porte determina tromboza;-uneori prima manif a tum poate fi hemoragia intrahep,subcapsulara sau intraperitoneala;-tum hipervasculare in faza arteriala au incarcare marcata;-in tum mari datorita necrozei si hemoragiei incarcarea este neomogena,capsula ramanand  hipocaptanta;-in faza portala tum se spala devenind izo sau hipodensa;-tipul difuz este greu de evidentiat ca si celelalte forme intr un ficat cirotic;-tum hipovasc sunt vizibile nativ si sunt necaptante;-extensia tum:tromboza de VCI,adenopatiile,extensia la diafragm,la per abd si la org vecine;-tromboza ramurilor venei porte este invazie tum directa;-trombii sunt hipodensi si incarca neregulat;-sunturile arterio portale tumorale,incarca precoce in ramurile portale intrahep in faza arteriala;-ruptura spontana produce hematom subcapsular sau intraperitoneal;-dg dif se face cu hemangiomul,metastazele hep,tum benigne.

26.Nisa gastrica benigna-caractere generale

RX-plus de umplere cu urmat caractere:

-prez dimens reduse<3cm;

-este mai mult inalta decat lata;

-are baza de implantare redusa;

-proemina in conturul organului;

-prez edem periulceros cu depresiuni supra si subiacenta;

-este dureroasa la compresiune sub ecran;

-sub tratament antiulceros dispare sau isi reduce dimensiunile;

27.Pancreatita acuta-asp CT

-Este o inflamatie cu potential de vindecare completa,marcata de pusee acute inflamatorii

-sunt 2 forme anatomoclinice:interstitiala si necrotico hemoragica

-se clasifica in forme medii si severe in functie de severitate

-in forma medie predominant este edemul intrerstitial si necroza grasimii peripancreatice

-forma severa este caracterizata prin extensie la grasimea peripancreatica si hemoragie intraperitoneala

CT:la 30% din cazuri  CT normal;-pancreatita medie este caracterizata prin cresterea in vol a unei portiuni sau a intregului pancreas;-zonele edematoase sunt slab delimitate si cu densitati scazute;-conturul glandular este neregulat,iar fascia Gerota este ingrosata;-postcontrast poate apare captare neomogena;-in forma exudativa apar colectii fluide neiodofile,fara per propriu(15UH) si necroza grasimii peripancreatice cu indice mare de atenuare(25UH) extinse in tes pararenal ant,rad mezenterului si in lig gastrocolic,gastrosplenic si gastrohep;-rar apar si in sp pararenal post;-extensia in sp pararenal cu respectarea sp perirenal formeaza semnul'haloului';-colectiile se pot extinde in sp perirenal,bursa omentala,mediastin si pelvis;-ingrosoarea focala a per gastric este intalnita in 70% din cazuri;-pancreatita severa este caracterizata prin cresterea in vol a gl,neomogena,slab delimitata de tes.din jur;-ariile de necroza apar hipodense,sechestrele izodense iar zonele de hemoragie hiperdense;-postcontrast iv se poate determina extensia necrozei pancreatice(parenchimul viabil capteaza subst de contrast,in timp ce zonele de necroza nu).

28.Pancreatita cronica-asp CT

cT-normal la 10% din pacienti;-poate detecta:atrofie glandulara,rareori marirea globala sau focala de volum(forma hipertrofica),calcificarile pancreatice(parenchimatoase sau intracanaliculare),dilatatiile can pancreatic si neregularitati de contur,modif de calibru ale coledocului,pseudochisturile pancreatice sau la distanta;-in cursul exacerbarilor gl poate fi normala,marita sau redusa in dimens;-modif focale de vol acompaniate de dilatatii canaliculare pot mima existenta unui carcinom pancreatic,obstructia ductului biliar comun si a celui pancr,atrofia cozii pancr si obliterarea planului grasos din jurul arterei mezenterice sup.

29.Tumorile pancreasului exocrin-aspecte CT

(vezi pag 196)

30.Hemangiomul hepatic:asp CT

-Hemangioamele capilare sunt lez de mici dimens,de obicei<2cm;-hemangioamele cavernoase au 3-5 cm sau mai mult;

-CT-nativ sunt lez hpodense,rotunde sau ovalare,bine delimitate, omogene;-fibroza sau calcificarile det heterogenitate;-postcontrast capteaza periferic,in faza arteriala,cu asp globulos,apoi centripet devenind izodensa cu vasele de sange la sf fazei portale,cu exceptia zonelor de fibroza;-hemangioamele mici fara fibroza centrala devin omogene postcontrast;-incarcarea completa poate dura pana la 30 min.

31.Lez traumatice ale splinei-Asp CT

Hematomul subcapsular

CT-in faza acuta imagine hiperdensa localiz subcapsular,iar in faza tardiva hipodensitati lenticulare tangente la supraf splinei;-postcontrast iv se delimiteaza colectia hematica si zonele de dilacerare sau contuzie cu sau fara ruptura de capsula;-prezenta bulelor de gaz sugereaza infectia hematomului;-hematoamele vechi se pot calcifica;

Dilacerarea splenica

-ruptura splinei determina intreruperea conturului si prezenta revarsatului sanguin perisplenic(hiperdens in faza acuta si hipodens in colectia cronica).

32.Adenomul si hiperplazia nodulara focala-asp CT

Adenomul-tum benigna solitara,subcapsulara,cu dimens intre 5-10cm,prezinta risc de degenerare;-descoperit intamplator sau se poate manifesta printr o ruptura,antrenand un hematom subcapsular sau hemoperitoneu;

-CT-nativ sunt hipoense,bine delimitate cu zone necrotice;-postcontrast devine hiperdensa in faza arteriala;-in faza portala poate avea orice aspect;-datorita continutului adipos mare poate fi hipodensa nativ sau postcontrast.

Hiperplazia nodulara focala-lez benigna rara,alcat din cel Kupffer,hepatocite si cai biliare;

-CT-hipodense sau izodense nativ cu zone fine stelate intratumorale hipodense fata de tumora care corespunde fibrozei centrale;-postcontrast sunt hipervasculare,omogene in faza arteriala,devenind rapid izo/hipodense in faza portala;-cicatricea fibroasa ramane hipodensa in faza portala iar in fazele tardive devine hiperdensa.