Medicina
Tratament in gonartrozaTRATAMENT IN GONARTROZA 1. Masurle igienice urmaresc "descarcarea' la maxim a genunchiului prin sprijinirea in baston, evitarea suprasolicitarii functionale, renuntarea la o serie de activitati sportive, altemarea ortostatismului si mersului cu perioade frecvente de repaus, evitarea mersului pe distante mari si, mai ales, pe teren accidentat, reducerea la minimum a urcatului si coboratului scarilor, combaterea excesului ponderal. 2. Medicatia cu actiune simptomatica rapida Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroide este justificata pentru reducerea durerilor si inflamatiilor si pentru ameliorarea mobilitatii, dar nu este necesara pentru o perioada lunga de timp in artrozele neactivate. In puseurile acute inflamatorii (artroza activata) mai accentuate, mai ales in cazul hidartrozelor repetate, infiltratiile intraarticulare cortizonice sunt frecvent prescrise. Tinand cont de ipoteza ca aceste medicamente ar avea si actiuni secundare nocive asupra condrocitelor, se recomanda prescrierea de doze moderate si pe perioade scurte. i in perioadele mai dureroase pot fi utile si aplicatiile topice de AINS (ungueute, geluri, frictiuni). In afara puseurilor acute este indicata medicatia antiartrozica simptomatica cu actiune lenta: condroitinsulfat (Structum, Condro-Sulf); diacetilreina; efectele simptomatice devin evidente dupa 30-60 de zile si au o remanenta de circa doua luni, dupa oprirea tratamentului. In stadiul actual nici un medicament nu poate fi incadrat in grupa "medicatiei antiartozice de fond' (condroprotectoare), intrucat nu s-a putut demonstra capacitatea acestora de a preveni, a intarzia evolutia sau a repara leziunile artrozice ale cartilajului articular. Desi rezultatele studiilor efectuate in ultimii ani nu au fost concludente continua sa se utilizeze Rumalon-ul si Arteparon-ul, sub titlul de "condroprotectoare' si, de asemenea, unele preparate iodosulfuroase. 3. In afara puseurilor acute se asociaza in tratament electro-, termo- si hidroterapia. Curentii de inalta frecventa (undelescurte) sunt utilizate pentru efectele lor hiperemiante si de activare a metabolismului structurilor articulare; terapia cu ultrasunete, pentru efectele analgezice, hiperemiante si anti-scleroase; masajul membrelor inferioare si gimnastica reeducativa, urmarind tonificarea grupelor musculare deficitare si a unor hiperlaxitati ligamentare, in scopul recuperarii mobilitatii si stabilitatii genunchiului. In puseurile acute (artroza activata) cu dureri vii, crioterapia (impachetari cu gheata, punga cu gheata s.a.) este utila, oprind sau reducand procesul inflamator local. Aplicarea de caldura produce hiperemie, decontractura musculara si cresterea metabolismului. Cura balneara cu ape iodurate, sulfuroase, clorurosodice mareste troficitatea structurilor articulare si a aparatului musculoliganientar, ameliorand mobilitatea si accelerand procesul de recuperare; balneokinetoterapia in piscina cu apa calda (mai ales cu exercitii de "pedalaj' si inot) este deosebit de utila. 4. Tratamentele chirurgicale s-au dezvoltat in doua directii: chirurgia deformatiilor preartrozice, cu caracter preventiv (vizand restabilirea morfo-geometriei normale a articulatiei inainte de aparitia sau de accentuarea leziunilor artrozice) si chirurgia artrozelor constituite (corectiva si compensatoare). a) Gonartrozele secundare pe genu varum pot beneficia de osteotomia tibiala de corectie, care restabileste axa mecanica femurotibiala si o distributie fiziologica a presiunilor. Daca osteotomia este precoce, iar leziunile artrozice sunt incipiente sau moderate, evolutia acestora este stopata; unele studii consemneaza chiar o retrocedare a leziunilor. Cand leziunile sunt ceva mai avansate (si s-a putut stabili clar ca sunt secundare deviatiei axiale) se poate recomanda osteotomia, cu conditia ca suprafata articulara sa nu fie prea alterata sau deformata, iar flexia genunchiului sa nu fie scazuta sub 80-90o. Recuperarea postoperatorie dureaza 3-4 luni. b) In artroza femuropatelara secundara subluxatiei rotulei (dar fara deviatii axiale femurotibiale in varrus sau valgus) se indica operatia Roux (sectionarea aripioarei rotuliene externe si rezecarea osteofitelor); pentru reaxarea rotulei se practica transpozitia interna a tuberozitatii tibiale anterioare. Pentru influentarea leziunilor artrozice femuropatelare sau globale se poate asocia si operatia Maquet (avansarea tendonului rotulian cu 2 cm reduce presiunea articulara cu 50 %), ameliorand conditiile biomecanice ale proceselor reparatorii.
c) In sindromul de hiperpresiune rotuliana externa (rotula normal axata dar basculata pe versantul sau extern, consecutiv sclerozei retractile a aripioarei rotuliene externe) se practica sectionarea aripioarei rotuliene externe, prevenind astfel accentuarea leziunilor artrozice femuropatelare. d) In cazul asocierii gonartrozei cu o instabilitate laterala, o reeducare sistematica permite compensarea partiala a deficitului functional. Daca este afectat ligamentul colateral extern (permitand un grad de varus pasiv) se tonifica electiv planul muscular extern (bicepsul crural si tensorul fasciei lata). Daca este afectat ligamentul colateral intern (permitand un grad de valgus pasiv) se toniflca electiv planul muscular intern (semimembranosul, semitendinosul, dreptul intern si croitorul). In cazul unei leziuni avansate sau unei rupturi ligamentare se practica o sindesmoplastie (reeducarea postoperatorie dureaza circa doua luni). In cazul asocierii gonartrozei cu o instabilitate sagitala consecutiva afectarii ligamentelor incrucisate anterioare ("sertar anterior' prezent, insuficienta cvadricepsului, tendinta la flexum) se tonifica electiv cvadricepsul. Daca instabilitatea este consecutiva afectarii ligamentelor incrucisate posterioare ("sertar posterior' prezent, insuficienta tricepsului sural, tendinta la genu recurvatum) se tonifica simultan gemenii (pentru a reface planul de sprijin posterior) si cvadricepsul (care asigura controlul flexiei). In cazul asocierii unei instabilitati rotatorii (consecutive fie leziunii ligamentului colateral intern, asociat cu leziunea ligamentului incrucisat posterior, fie a ligamentului colateral extern si incrucisat anterior), programul de recuperare asociaza metodele mentionate mai sus. In rupturi ligamentare sau leziuni avansate se recomanda tendinoplastii sau sindesmoplastii. e) In hidartrozele frecvent recidivante sau in gonartroza cu inflamatii prelungite si rebele la tratament (suspectata a fi in realitate o monoartrita reumatoida pe fond artrozic), sinovectomia poate reprezenta o solutie terapeutica, permitand in acelasi timp precizarea diagnosticului. Recuperarea postoperatorie dureaza in medie 30 de zile. f) In gonartrozele cu leziuni distructive mari, cu deformatii accentuate, cu deviatii axiale peste 30o, cu instabilitate marcata, dureri persistente si deficit grav de mers, sub varsta de 50-60 de ani se indica artrodeza, iar peste 60 de ani se indica artroplastia genunchiului. GIMNASTICA MEDICALA IN TRATAMENTUL GONARTROZEI Gonartroza (artroza genunchiului) este o forma o reumatismului degenerativ al genunchiului. Poate apare la un singur sau la ambii genunchi. Gonartroza poate sa apara la ambele sexe, dar mai oles la femei, de regula in jurul virstei de 40 de ani. Debuteoza cu dureri in genunchii in pozitia stand, la urcarea si coborarea scarilor, mers indelungat, mai ales pe teren variat si se calmeaza in pozitia culcat, cu genunchii intinsi. Daca nu se face un tratament corespunzator si la timp, genunchiul se deformeaza, nu mai poate fi intins complet, mersul devine greoi si pozitia de stand defectuoasa. Principalele cauze care favorizeoza artroza genunchiului sunt : traumatismele genunchiului, cresterea greutatii corpului peste limitele normale (atatea kilograme cati centimetri sunt peste inaltimea de un m), suprasolicitarea genunchilor, predispozitia ereditara etc. Indicatii si contraindicatii . In scop profiloctic (prevenire) dar si curativ, se recomanda pastrarea greutatii corpului in limite normale. . Cel mai indicat sport, de procticat fara caracter competitional, este inotul, care usureaza efectuarea miscarilor genunchilor. . Pentru combaterea redorii de genunchi (micsorarea mobilitatii), care ajung sa fie semiflexati, se indica un procedeu din culcat pe spate cu membrele intinse, asezind saculeti cu nisip de 2-3 kg deasupra genunchilor si mentinerea lor 10-15 minute. . Imediat dupa ameliororea durerilor se indica gimnastica medicala sub supraveghere medicala si apoi se poate face si acasa in baza indicatiilor date in prezenta lucrare. . Lectia de gimnastica medicala se face zilnic sau de 2 ori pe zi timp de 30 de minute, dimineata si dupa-amiaza. . Inainte de gimnastica se face masajul calmant (automasaj) la nivelul genunchiului si coapsei. . Tratamentul medicamentos si fizioterapic amelioreaza durerile, iar gimnastica medicala asigura mobilitatea si stabilitatea genunchilor. . Stabilitatea genunchilor se obtine prin exercitii de tonificare a muschiului cvadriceps (anterior al coopsei), care face extensia gambei pe coapsa, prin ingreunarea miscarilor si contractii izometrice (incordari ale muschiului fara deplasarea segmentelor). Cele mai indicate pozitii de lucru sunt : sezand, culcat si putin stand cu sprijin. Sunt indicate miscarile in apa calda, care usureaza executia. . Este contraindicata pozitia stand timp indelungat, ghemuit si pe genunchi (parchetarii) . Se contraindica, de asemenea, transportarea unor greutati mai mari de 5-6 kg pe distante mari. Program de gimnastica medicala de initiere . Sezand departat : se face un masaj calmant (automasaj) in jurul genunchiului si pe coapsa, timp de 3-5 minute. . Pedalaj pe bicicleta de camera timp de 5-10 minute, in ritm da 30 pedalari pe minut. . Sezand la marginea mesei cu gambele atarnand : intinderea genunchilor cu mentinerea pozitiei 5 secunde, revenire la pozitia de baza. Exercitiul se executa de 10-12 ori.
- Intreg sezand : ridicarea membrelor inferioare intinse cu mentinerea pozitiei 5 secunde, revenire la pozitia initiala. Se va repeta de 10-12 ori. - Culcat pe spate : pedalaj ca la bicicleta timp de un minut. - Aceeasi pozitie : ducerea genunchilor pe abdomen, revenire la pozitia initiala. Miscarea se repeta lent de 15 ori. - Stand cu fata la scara fixa (perete), mainile sprijinite de ea la inaltimea umerilor : ducerea genunchiului stang la piept, revenire cu piciorul jos si se executa la fel cu dreptul. Se repeta alternativ de 20 de ori. - Aceeasi pozitie : ducerea calcaiului stang la sezuta, coborarea piciorului si se repeta cu dreptul. Miscarea se executa alternativ de 20 de ori lent. - Aceeasi pozitie : indoirea genunchilor (ghemuire), revenire la pozitia stand. Se va executa de 7-8 ori lent. - Sezand pe scaun cu mingea medicinala (carte) de un kg intre glezne : intinderea genunchilor cu mentinerea pozitiei 5 secunde, revenire la pozitia de baza. Se va executa de 10-12 ori.
Cu timpul se va folosi o minge de 2 si 3 kg. Intreg sezand : tarare pe sezuta intr-o camera cu parchet sau linoleum pe o distanta de 20-30 m. - Sezand pe scaun avand saculeti cu nisip de un kg fixati la glezne : ridicarea genunchilor la piept cu mentinerea pozitiei 5 secunde, revenire cu picioarele pe podea. Miscarea se executa lent de 10-12 ori.
- Culcat pe spate, pe masa, cu gambele atarnand si avand saculeti cu nisip de un kg fixati la glezne : intinderea membrelor inferioore cu mentinerea pozitiei 5 secunde, revenire la pozitia de baza. Miscarea se repeta de 10-12 ori.
- Culcat cu fata in jos : indoirea genunchiului stang impingand cu piciorul drept la nivelul gleznei. Se executa de 10-12 ori lent si apoi se repeta la fel cu dreptul impingand cu stangul.
- Sezand in cada cu apa calda : ducerea genunchilor la piept cu mentinerea pozitiei 5 secunde, revenire la pozitia initiola. Se va repeta de 15-20 de ori. - Aceeasi pozitie : aplecarea trunchiului inainte asezand mainile pe genunchi si apasand usor in jos pentru intinderea lor. Se executa de 10-15 ori. - Aceeasi pozitie : pedalaj ca la bicicleta fara scoaterea picioarelor din apa, timp de 1-2 minute. - Aceeasi pozitie : alunecarea sezutei spre calcaie concomitent cu indoirea genunchilor, revenire la pozitia initiala. Miscarea se executa lent de 15 ori. - Aceeasi pozitie : indoirea si intinderea genunchilor cu mentinerea picioarelor la inaltimea de 20-30 cm de fundul cazii. Se executa de 15-20 de ori lent. Exercitii din pozitia sezind - Intreg sezand, avand saculeti cu nisip de un kg fixati deasupra gleznelor : ridicarea membrului inferior stang intins din genunchi, revenire cu piciorul jos si se repeta la fel cu dreptul. Miscarea se executa de 10 ori cu fiecare membru inferior. - Aceeasi pozitie, avand mingea medicinala (carte) de 2 kg intre glezne : ducerea genunchilor la piept, revenire la pozitia initiala. Se va repeta de 10-12 ori lent. - Sezand cu genunchii indoiti, talpile pe podea, avand saculeti cu nisip de un kg fixati la glezne : ducerea membrului inferior stang intins la 45o cu mentinerea pozitiei 5 secunde, revenire la pozitia initiala si se executa cu dreptul la fel. Se va repeta de 20 de ori alternativ. Exercitii din pozitia culcat - Culcat pe partea stanga cu bratele in prelungirea corpului si avand un saculet cu nisip de 2 kg fixat la glezna piciorului drept : ducerea genunchiului drept la piept, revenire la pozitia initiala. Miscarea se executa de 10-12 ori lent si apoi se schimba partea pentru a se repeta cu genunchiul stang. - Aceeasi pozitie : balansul membrului inferior drept inainte si inapoi cu maximum de amplitudine. Se executa de 10-12 ori lent si opoi se schimba partea pentru a se repeta cu stangul la fel. - Culcat cu fata in jos, avand mingea medicinala (cartea) de 2 kg intre glezne ; indoirea genunchilor ducand calcaiele spre sezuta, revenire la pozitio initiala. Exercitiul se executa lent de 10-12 ori. - Culcat cu fata in jos cu genunchii indoiti si gambele la verticala, avand saculeti cu nisip de un kg fixati pe talpi : ridicarea coapsei stangi de pe podea (extensia coapsei) tinind gamba in sus, revenire la pozitia de baza si se repeta la fel cu coapsa dreapta. Miscarea se va executa alternativ de 10-12 ori lent. Exercitii din pozitia stind - Stand cu spatele la scara fixa : atarnat concomitent cu ducerea genunchilor la piept, avand saculeti cu nisip de un kg fixati la glezne, revenire la pozitia initiala. Se repeta de 10-12 ori lent.
- Stand cu fata la scara fixa (perete), sprijinit la nivelul umerilor : ridicare pe varfuri cu mentinerea pozitiei 5 secunde, revenire cu calcaiele pe podea. Se va repeta de 10-15 ori. - Stand in fata bancii (scaunel) : urcare pe banca cu piciorul stang, coborare de pe banca si se repeta cu dreptul. Miscarea se va repeta alternativ de 20 de ori .
- Stand cu fata la scara fixa, avand saculeti cu nisip de 1- 2 kg fixati pe partea posterioara a gleznelor la nivelul tendonului lui Achile : atarnat de scara concomitent cu ducerea calcaielor la sezuta, revenire la pozitia initiala. Se executa de 10-12 ori.
|