Tipuri de soc - hipovolemic, cardiogen, obstructiv, disociativ, distributiv sau anafilactic

1. Socul hipovolemic

Este cel mai frecvent tip de soc la sugar si la copilul mic si se produce prin pierderi digestive de apa si electroliti, prin varsaturi, diaree; pierderile pot fi extradigestive, si anume pierderi renale, in cadrul diabetului zaharat, insipid prin poliurie, hemoragii, plamoragii ca urmare a arsurilor intinse.

Apare datorita reducerii volumului circulant sangvin, ce determina scaderea presarcinii si duce la o umplere ventriculara inadecvata, lucru ce se reflecta in

scaderea volumelor si presiunilor telediastolice in ambii ventriculi; aceasta are ca si consecinta un volum bataie scazut si un debit cardiac inadecvat.

2. Socul cardiogen

Debitul cardiac redus este caracteristic socului cardiogen. Apare ca rezultat al reducerii contractilitatii miocardice, leziunea miocardica fiind prezenta in toate tipurile de soc ca si manifestare tardiva.

Socul cardiogen este datorat unei depresii severe a functiei cardiace, avand caracteristic prezenta semnelor de congestie cardiaca (raluri pulmonare, galop cardiac, hepatomegalie, distensie jugulara).

Etiologia socului cardiogen la copii include: miocardita virala, aritmiile, ingestia de medicamente, complicatii postoperatorii ale chirurgiei cardiace, tulburari metabolice (hipoglicemia), bolile cardiace congenitale.

3. Socul obstructiv

Socul cardiac obstructiv apare datorita obstructiei mecanice a fluxului sangvin ventricular ce poate sa apara in cadrul tamponadei cardiace sau a pneumotoraxului sub tensiune, in tamponada cardiaca presiunea crescuta in sacul pericardic afecteaza umplerea diastolica ventriculara scazand presarcina, volumul bataie si debitul cardiac.

Pneumotoraxul poate si el afecta umplerea cardiaca prin scaderea returului venos la inima. Embolismul pulmonar masiv este o alta forma de soc obstructiv extracardic, desi mecanismul este diferit.

4. Socul disociativ

In intoxicatiile cu monoxid de carbon sau cu substante methemoglobinizante, cand oxigenul este legat stabil de hemoglobina si nu mai poate fi cedat catre tesuturi; celulelesufera de hipoxie cu toate ca perfuzia tisulara este normala si apare socul disociati

5. Socul distributiv

Socul de distributie se produce prin vasodilatatie periferica marcata; desi debitul cardiac pote fi normal sau crescut, perfuzia tisulara si cea de organ sunt

inadecvate. Dintre cauze se pot enumera: anafilaxia, leziuni ale maduvei spinarii sau ale encefalului, ingestia de medicamente, si cel mai frecvent la copil - sepsisul.

5.1. Socul anafilactic

Socul de hipersensibilizare este caracterizat prin maldistributia fluxului sangvin, cu vasoplegie brutal instalata, care antreneaza colaps, reducerea presarcinii, tahicardie, cu reducerea debitului cardiac si se poate asocia si cu manifestari din partea altor organe, cum ar fi: urticaria, edeme alergice, edem Quinke, edem laringian si laringospasm. Apare dupa intepaturi de insecte, tratamente injectabile cu medicamente alergizante (penicilina, xilina), substante radioopace de contrast iodate.

5.2. Socul septic

Socul septic este frecvent intalnit in pediatrie, mai ales la nou-nascuti si sugari. Microorganismele care sunt cel mai frecvent implicate in etiologia socului septic sunt: Stafilococul auriu, Streptococul hemolitic tip B, Haernopfailus influenzae tip B, Neisseria meningitidis, Pseudomonas aeruginosa, Listeria monocytogenes, Salmomella enteridis.

Manifestarile clinice ale sindromului septic pot fi grupate astfel:

- temperatura >38˚ C sau <36˚ C;

- tahicardia >90 BPM;

-tahipneea > 20 RPM;

- semne de perfuzie tisulara inadecvata cu intarzierea umplerii capilare, hipoxia;

- oliguria;

- acidoza;

- alterarea statusului mental.