Anxietate-angoasa - medicamente si alte tranchilizante

DEFINITII

Nelinistea, anxietatea si angoasa sunt trei grade ale aceleiasi stari. Nelinistea nu este insotita de semne fizice (palpitatii, senzatia unei strangeri in piept, accelerarea respiratiei etc.), care apar in cazul anxietatii si, cu o intensitate si frecventa crescute, in cazul angoasei. Ultimele doua pot sa provoace si insomnie.

MANIFESTARI

Toti am trecut prin astfel de stari, a caror definitie este greu de dat. Aceasta 'teama' fara cauza obiectiva poate sa fie pur psihica, durabila, sa se exagereze sau sa nu apara decat in accese subite, neasteptate, uneori handicapante. Aceste stari sunt deseori insotite de tulburari ale somnului, de cosmaruri, deseori si de dureri fizice, dificultati in respiratie, 'nod in gat', tulburari ale apetitului, dureri abdominale, diaree, furnicaturi in membre, senzatia ca te 'strange' ceva. Persistenta anxietatii, aparitia crizelor de angoasa pot sa constituie si simptome ale altor maladii fizice sau psihice; ele justifica un tratament pe care numai medicul il poate prescrie in mod adecvat.

MEDICAMENTE

In afara efectului 'tranchilizant' al alcoolului, a carui folosire este, bineinteles, limitata de toxicitatea unui consum prelungit, se folosesc din abundenta medicamentele tranchilizante (anxioliticele). Primii consumatori din lume fiind francezii!

Stim ca aceste medicamente expun la obisnuinta. Dar se stie mai putin ca ele provoaca destul de des tulburari de memorie, o tendinta la depresie, oboseala, uneori scaderi ale tensiunii, mai ales la subiectii in varsta, sau efecte paradoxale, de exemplu furie si agresivitate, la copil.

Nu trebuie sa le asociem alcoolului, caruia ii sporesc efectele.

Principalele tranchilizante fac parte din clasa benzodiazepinelor. Exista vreo cincisprezece derivati pe piata, toti aproape identici in ceea ce priveste proprietatile, mai putin in ceea ce priveste durata de actiune. Nu se elibereaza decat pe reteta.

Aceste produse sunt eficace, putin sau deloc periculoase daca sunt folosite pe o perioada destul de scurta (mai putin de trei luni), caci efectul lor se atenueaza, in general, in cazul unei folosiri prelungite. La oprirea tratamentului exista riscul unei reveniri a anxietatii. Pentru evitarea ei, trebuie sa se faca o reducere progresiva, cu cate un sfert de doza zilnic, in etape de 1-2 saptamani.

Alte tranchilizante

1. Cele care contin un barbituric (fenobarbital, de exemplu).

Trebuie evitate, deoarece creeaza o obisnuinta rapida, adica trebuie crescute dozele de-a lungul zilelor pentru a obtine acelasi efect, aceasta estompandu-se progresiv in cursul timpului. Nu mai exista nici un motiv de a le folosi azi, cu atat mai mult cu cat poate sa diminueze actiunea a numeroase medicamente, mai ales a pilulei contraceptive, cu riscul unei sarcini nedorite. Este deci cel putin uimitor ca inca se mai gaseste fenobarbital intr-un anumit numar de medicamente vandute fara reteta. Fenobarbitalul nu mai trebuie folosit azi decat in tratarea epilepsiei.

2. Bromurile si derivatele lor, care au avut perioada lor de glorie la sfarsitul secolului trecut, sunt produse depasite si toxice. Ele pot sa produca tulburari neurologice de tip confuzie si afectiuni ale pielii de tip eruptii cutanate.

3. Plantele sedative pot uneori sa fie de ajuns pentru calmarea anxietatii.

4. Produsele homeopatice pot sa fie folositoare pentru unii subiecti.

TRANCHILIZANTE

CICLOBARBITAL

DIAZEPAM

DORMICUM cp., f.

LEXOTANIL (CALMEPAN)

LORIVAN

NAPOTON

NITRAZEPAM cp.

OXAZEPAN

ROHIPNOL cp.

RUDOTEL (ANSILAN, MEDAZEPAM)

TENSISPES (STRESSIGAL)

TRANXENE

XANAX