Test grila - ciroza

Ciroza

G1238102. Care afirmatii privind diagnosticul peritonitei bacteriene spontane prin analiza lichidului ascitic sunt adevarate?

A. PMN>250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva

B. limfocite > 300/microlitru

C. PMN < 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (monomicrobiana)

D. limfocite > 500/microlitru

E. leucocite > 10.000/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (pentru mai multe microorganisme)

(pag. 1890)

G1238103. Care din urmatoarele semne sugereaza ciroza hepatica de etiologie alcoolica?

A. marirea de volum a glandelor parotide

B. ascita sub tensiune

C. hipertrofia falangelor distale

D. sindromul hemoragipar

E. flapping tremor

(pag. 1879)

G1238104. Care din urmatorii parametrii de laborator sunt specifici cirozei biliare primitive?

A. anticorpii antimitocondriali, titrul >1:40

B. fosfataza alcalina crescuta

C. cresterea aminotransferazelor serice

D. VSH crescuta

E. nivelul crescut de IgM

(pag. 1882)

G1238105. Care sunt factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice?

A. hemoragiile gastrointestinale

B. excesul de glucide din alimentatie

C. constipatia

D. consumul exagerat de legume

E. hipopotasemia

(pag. 1891)

G1238106. Care sunt medicamentele utilizate in tratamentul asictei din ciroza hepatica si actioneaza prin economisirea de potasiu?

A. spironolactona

B. acidul etaclinic

C. furosemidul

D. trianterenul

E. amilolidul

(pag. 1889)

G1238107. Care sunt semnele si simptomele in ciroza biliara primitiva?

A. pruritul

B. fatigabilitatea

C. icterul

D. dureri osoase

E. dispneea

(pag. 1882)

G1238108. Cauzele cirozei biliare secundare sunt:

A. litiaza coledociana

B. pancreatita cronica

C. alcoolul

D. virusul B

E. colangita sclerozanta primara

(pag. 1883)

G1238109. Ciroza biliara primitiva se poate asocia cu urmatoarele boli autoimune:

A. tiroidita autoimuna

B. pielonefrita cronica

C. acidoza tubulara renala

D. sindromul CREST

E. glomerulonefrita cronica

(pag. 1881)

G1238110. Subliniati mijloacele terapeutice ce pot fi utilizate in tratamentul encefalopatiei hepatice:

A. lactuloza

B. metronidazolul

C. diazepamul

D. proteine alimentare pana la 150-200 g/zi

E. ampicilina

(pag. 1892)

G1438122. Care din afectiunile de mai jos pot reprezenta cauze probabile ale cirozei postnecrotice.

A. Bruceloza.

B. Toxoplasmoza.

C. Boala Gaucher.

D. Betablocantele.

E. Inhibitorii de pompa protonica.

(pag. 1881)

G1438123. Cele mai precoce simptome in ciroza biliara primitiva sunt:

A. Greata.

B. Pruritul.

C. Anorexia.

D. Meteorismul abdominal.

E. Fatigabilitatea.

(pag. 1882)

G1438124. Ciroza biliara primitiva poate fi asociata cu o multitudine de afectiuni de natura presupus autoimuna cum ar fi:

A. Sindromul CREST.

B. Sindromul Claude-Bernard-Horner.

C. Sindromul sicca.

D. Tiroidita autoimuna.

E. Acidoza tubulara renala.

(pag. 1881)

G1438125. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfopatologic prin:

A. O pierdere extensiva, confluenta de celule hepatice.

B. Colaps al stromei si fibroza.

C. Prezenta de noduli neregulati de hepatocite regenerative.

D. Corpi Mallory.

E. Reducerea numarului ductelor biliare.

(pag. 1880)

G1438126. Encefalopatia hepatica poate fi precipitata cel mai frecvent de:

A. Sangerari gastrointestinale.

B. Constipatie.

C. Schimbarea de mediu.

D. Infectii.

E. Diuretice.

(pag. 1891)

G1438127. Factorii care contribuie la sangerarea varicelor gastro-esofagiene din ciroza hepatica includ:

A. Gradul hipertensiunii portale.

B. Marimea varicelor.

C. Gradul de afectare renala.

D. Prezenta factorilor de risc cardiovasculari.

E. Prezenta nodulilor de regenerare hepatica.

(pag. 1886)

G1438128. Hepatita alcoolica se caracterizeaza din punct de vedere morfopatologic prin:

A. Degenerarea si necroza hepatocitara.

B. Prezenta infiltratului de leucocite polimorfonucleare.

C. Prezenta infiltratului de limfocite.

D. Aspectul de colangita cronica distructiva nesupurativa.

E. Reducerea numarului ductelor biliare.

(pag. 1878)

G1438129. in afectiunile alcoolice hepatice avansate testele de laborator pot evidentia:

A. Anemie.

B. Poliglobulie.

C. Hipoalbuminemie.

D. Hipercolesterolemie.

E. Timp de protrombina

(pag. 1879)

G1438130. in ciroza biliara primitiva:

A. Nu exista terapie specifica.

B. Colchicina s-a demonstrat a avea o eficacitate limitata.

C. Tratamentul este in general orientat catre ameliorarea simptomelor.

D. Tratamentul cu ursodiol determina vindecarea in peste 50% din cazuri.

E. Transplantul hepatic este tratamentul de electie.

(pag. 1883)

G1438131. in ciroza hepatica indusa de alcool:

A. Icterul, ascita si encefalopatia se pot reduce in cazul abstinentei la alcool.

B. Unii pacienti mor datorita exacerbarilor acute.

C. Chiar si dupa abstinenta completa la alcool vindecarea clinica poate fi intarziata.

D. Cazurile pot fi descoperite accidental la laparotomie sau autopsie.

E. Starea de nutritie a pacientului este buna.   (pag. 1878-1879)

G1438132. in gastropatia portala hipertensiva din ciroza hepatica:

A. Este eficienta blocarea beta-adrenergica cu propranolol.

B. Antagonistii de receptori H2 nu sunt utilizati.

C. Administrarea de diuretice are efect benefic.

D. Tratamentul chirurgical este de electie.

E. Mucoasa gastrica apare umpluta cu sange si friabila.

(pag. 1887)

G1438133. in hipertensiunea portala din ciroza:

A. Administrarea propranololului poate duce la vindecarea bolii.

B. Decompresiunea chirurgicala se aplica in special la pacientii cu sangerari de la nivelul varicelor esofagiene.

C. Transplantul hepatic poate fi benefic.

D. Corticoterapia are efecte spectaculare.

E. Edemul pulmonar acut este cea mai frecventa cauza de deces.

(pag. 1886)

G1438134. Leziunile hepatice induse de alcool sunt denumite:

A. Ficatul gras alcoolic.

B. Hepatita alcoolica.

C. Colecistita alcoolica.

D. Colangita alcoolica.

E. Ciroza alcoolica.

(pag. 1878)

G1438135. Manifestarile clinice majore ale hipertensiunii portale includ:

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

A. Hemoragiile din varicele gastro-esofagiene.

B. Splenomegalia cu hipersplenism.

C. Ascita.

D. Encefalopatia hepatica acuta

E. Astenia.

(pag. 1885)

G1438136. Sindromul Budd-Chiari:

A. Se poate asocia frecvent cu stenoza de artera renala.

B. Afecteaza in special sistemul arterial hepatic.

C. Este rezultat din ocluzia venelor hepatice sau a venei cave inferioare.

D. Reprezinta o forma de fibroza hepatica congenitala.

E. Poate fi confundat cu hepatomegalia congestiva acuta.

(pag. 1884)

G1438137. Tabloul biologic din ciroza biliara primitiva releva:

A. Cresterea nivelurilor fosfatazei alcaline serice.

B. Pozitivitatea testului anticorpilor antimitocondriali.

C. Hipertrigliceridemie.

D. Hipofosfatemie.

E. Hipoprotrombinemie.

(pag. 1882)

G1538138. Aparitia trombocitopeniei la pacientii cu ciroza hepatica alcoolica se datoreaza:

A. anticorpilor antitrombocitari

B. sindromului antifosfolipidic asociat

C. carentei de acid folic

D. hipersplenismului

E. efectului inhibitor al alcoolului asupra maduvei osoase

(pag. 1879)

G1538139. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane la pacientii cu ciroza hepatica este sustinut de:

A. prezenta unui lichid tulbure la paracenteza

B. culturile bacteriene din lichidul de ascita pozitive

C. numarul neutrofilelor este 150/microlitru

D. debut acut cu febra, frisoane, dureri abdominale difuze

E. rectoragii recidivante

(pag. 1890)

G1538140. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin:

A. modificari ale starii de constienta

B. nevroza obsesivo-fobica

C. areflexie osteotendinoasa

D. asterixis

E. modificari electroencefalografice distincte

(pag. 1890)

G1538141. in patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt implicati urmatorii factori:

A. hipoalbuminemia

B. scaderea rezistentei vasculare intrahepatice

C. cresterea volumului intravascular efectiv

D. reducerea presiunii oncotice plasmatice

E. scaderea perfuziei renale

(pag. 1888)

G1538142. Indicati manifestarile autoimune care pot fi intalnite in cadrul cirozei biliare primitive:

A. sindrom Sicca

B. poliarterita nodoasa

C. sindrom CREST

D. anemie pernicioasa

E. acidoza tubulara renala

(pag. 1882)

G1538143. Modificarile anatomo-patologice caracteristice stadiului I al cirozei biliare primitive sunt:

A. distrugerea ductelor biliare mici si medii

B. infiltrat cu celule inflamatorii si granuloame periductale

C. proliferarea canaliculelor biliare de dimensiuni mici

D. fibroza periportala sub forma unei retele de tesut conjunctiv cicatricial

E. diminuarea numarului hepatocitelor

(pag. 1882)

G1538144. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal sunt:

A. azotemie

B. hipotensiune

C. hipernatremie

D. oligurie

E. concentratia urinara a sodiului peste 5mmol/l

(pag. 1890)

G1538145. Reducerea dozelor de spironolactona in tratamentul ascitei din ciroza hepatica este impusa

de:

A. cresterea azotemiei

B. hiperpotasemie

C. scaderea densitatii urinare

D. aparitia hematuriei

E. hipomagneziemie

(pag. 1889)

G1538146. Tratamentul medical al hemoragiilor acute de la nivelul varicelor eso-gastrice se face cu:

A. beta-adrenergice

B. vasopresina

C. octreotide

D. somatostatina

E. nitroglicerina in perfuzie

(pag. 1886)

G2238163. Ciroza hepatica asociaza :

A. manifestari clinice necaracteristice

B. leziune cronica ireversibila parenchimatoasa

C. absenta distorsiunilor patului vascular

D. colapsul retelei de reticulina

E.absenta miofibroblastelor cu proprietati contractile la locul leziunii, deoarece nu stimuleaza formarea de collagen

(pag. 1)

G2238164. Caracteristicile morfopatologice cardinale ale cirozei hepatice sunt:

A. fibroza extensiva

B. formare de noduli regenerativi

C. necroza hepatocitara

D. hipertrofia retelei de reticulina

E. neoformatie vasculara

(pag. 1)

G2238165. Manifestarile clinice ale cirozei au particularitatile:

A. adesea ele nu reflecta severitatea lezarii hepatice

B. ele reflecta mai degraba etiologia bolii

C. icterul si tulburarile de coagulare se datoreaza disfunctiei hepatocelulare

D. fibroza si modificarile vasculare conduc la hipertensiune venos portala

E. edemele se datoreaza atat insuficientei hepatocelulare cat si hipertensiunii portale

(pag. 1)

G2238166. Ascita si encefalopatia hepatica se caracterizeaza prin:

A. se datoreaza doar insuficientei hepatocelulare

B. sunt generate doar de hipertensiunea portala

C. sunt rezultatul insuficientei hepatocelulare si hipertensiunii portale

D. ascita se reface dupa paracenteza

E. encefalopatia hepatica este reversibila

(pag. 1)

G2238167. Caracteristicile morfologice ale hepatitei alcoolice includ:

A. degenerarea si necroza hepatocitara

B. prezenta corpilor Mallory

C. infiltrat monocitar

D. mari vacuole citoplasmatice de lipide

E. aspect de balon a hepatocitelor    (pag. 1)

G2238168. Corpii Mallory sunt:

A. material intens eozinofilic perinuclear

B. filamente intermediare agregate

C. specifici pentru hepatita alcoolica

D. prezenti si in boala Wilson

E. inalt sugestivi pentru hepatita alcoolica

(pag. 1)

G2238169. Stoparea consumului de alcool in hepatita alcoolica determina:

A. vindecare clinica intirziata

B. persistenta peste 6 luni a anomaliilor histologice

C. neinfluentarea icterului

D. persistenta ascitei

E. reducerea encefalopatiei hepatice

(pag. 1)

G2238170. Manifestarile clinice in hepatita alcoolica cuprind:

A. greturi

B. crestere ponderala

C. icter

D. hipotermie

E. febra

(pag. 1)

G2238171. Examenul fizic in ciroza alcoolica releva:

A. hepatomegalie

B. ficat de volum normal

C. dimensiuni reduse ale ficatului

D. atrofia glandelor parotide

E. hipertrofia masei musculare

(pag. 1)

G2238172. Modificarile hematologice in hepatopatiile induse de alcool sunt:

A. anemie hiposideremica

B. anemie carentiala-acid folic si vitamina B12

C. anemie hemolitica

D. leucopenie si trombopenie

E. trombocitoza

(pag. 1)

G2238173. Coma hepatica din ciroza este precipitata de:

A. infectii intercurente

B. consum de alcool

C. disfunctii renale progresive

D. hemoragii de la nivelul varicelor esofagiene

E. administrare de paracetamol

(pag. 1)

G2238174. Deteriorarea starii clinice a unui cirotic anterior stabil se datoreaza:

A. trombozei de vena porta

B. asocierii carcinomului hepato-celular

C. aparitiei ascitei

D. infectiei

E. hipokalemiei

(pag. 1)

G2238175. Factorii de prognostic nefavorabil pe termen scurt in hepatita alcoolica sunt:

A. flatulenta

B. prelungirea timpului de protrombina de 1,5 ori fata de control

C. ascita

D. macrocitoza

E. cresterea creatininei serice

(pag. 1)

G2238176. Urmatoarele afectiuni ereditare si metabolice pot fi cauze probabile ale cirozei posnecrotice:

A. boala Wilson

B. fenilcetonuria

C. intoleranta ereditara la fructoza

D. sindromul Fanconi

E. tirozinemia ereditara

(pag. 1)

G2238177. In absenta comei hepatice, regimul alimentar al bolnavului cirotic trebuie sa continaA :

A. 1g de proteine per Kg de greutate corporala

B. 1000 Kcal pe zi

C. 0,4 g proteine per Kg de greutate corporala

D. 2000-3000 Kcal pe zi

E. 1,4 g proteine per Kg de greutate corporala

(pag. 1)

G2238178. In stadiul I ciroza biliara primitiva se caracterizeaza prin:

A. distrugerea ductelor biliare mici

B. distrugerea ductelor biliare medii

C. distrugerea ductelor biliare mari

D. usoara fibroza

E. infiltrat de celule inflamatorii de faza acuta si cronica.

(pag. 1)

G2238179. In evolutia cirozei biliare primitive pot apare:

A. icter

B. melanoza

C. ascita

D. insuficienta hepatocelulara

E. scaderea nivelului colesterolului seric

(pag. 1)

G2238180. In ciroza biliara primitiva pot apare:

A. steatoree

B. osteomalacie

C. osteoporoza

D. orbire diurna

E. orbire nocturna

(pag. 1)

G2238181. Urmatoarele afirmatii referitoare la ciroza biliara primitiva sunt reale:

A. examenul fizic poate fi normal in stadiul incipient al bolii

B. hepatomegalia este prezenta in toate cazurile inca de la inceputul bolii

C. mai tarziu in evolutia bolii poate aparea hipertrofia falangelor distale

D. mai tarziu in evolutia bolii poate aparea hipertrofia falangelor proximale

E. in timp pot aparea glosita si dermatita

(pag. 1)

G2238182. La pacientii cu ciroza biliara primitiva se pot intalni cu frecventa crescuta:

A. artrita reumatoida

B. sindromul CREST

C. dermatomiozita

D. sclerodermia

E. anemia pernicioasa

(pag. 1)

G2238183. In ciroza biliara primitiva pot fi prezente:

A. lipoproteina X

B. hiperglicemie

C. steatoree

D. alterarea absorbtiei vitaminelor liposolubile

E. hipoprotrombinemie

(pag. 1)

G2238184. Ciroza biliara secundara poate apare la pacientii cu:

A. pericolangita

B. colangita sclerozanta primara

C. ciroza hepatica postvirala

D. chisturi de coledoc

E. ciroza hepatica indusa de alcool

(pag. 1)

G2238185. In ciroza biliara secundara febra si/sau durerile de hipocondru drept:

A. reflecta atacuri de colangita

B. reflecta colici biliare

C. sunt tipice

D. se intalnesc rar

E. nu se intalnesc niciodata

(pag. 1)

G2238186. In ciroza biliara secundara se constata aproape intotdeauna:

A. scaderea albuminelor serice

B. cresterea fosfatazei alcaline

C. cresterea bilirubinei neconjugate

D. cresterea bilirubinei conjugate

E. cresterea 5-nucleotidazei serice

(pag. 1)

G2238187. Cand ciroza biliara secundara se complica cu colangita sunt mai pronuntate:

A. cresterea nivelurilor aminotransferazelor

B. cresterea fosfatazei alcaline

C. leucocitoza

D. cresterea bilirubinei conjugate

E. cresterea gama-glutamiltranspeptidazei

(pag. 1)

G2238188. In ciroza cardiaca putem intalni urmatoarele modificari biochimice:

A. bilirubina serica usor crescuta

B. bilirubina serica intotdeauna mult crescuta

C. cresteri usoare/moderate ale fosfatazei alcaline

D. alungirea timpului de protrombina

E. scaderea timpului de protrombina

(pag. 1)

G2238189. Pentru ciroza cardiaca sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. semnele si simptomele insuficientei cardiace umbresc de obicei afectarea hepatica

B. din punct de vedere clinic afectarea hepatica este intotdeauna pe primul plan

C. sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene este frecventa

D. sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene este rara

E. encefalopatia cronica poate fi importanta

(pag. 1)

G2238190. Prezenta unui ficat ferm, marit de volum, cu semne de afectare cronica trebuie sa sugereze diagnosticul de ciroza cardiaca la un pacient cu:

A. valvulopatie cardiaca

B. fibrilatie atriala

C. pericardita constrictiva

D. cord pulmonar cronic de lunga durata (>10 ani)

E. cardiopatie ischemica

(pag. 1)

G2238191. In ciroza cardiaca biopsia hepatica:

A. poate confirma diagnosticul

B. nu poate confirma diagnosticul

C. de obicei este contraindicata datorita prezentei ascitei

D. de obicei este contraindicata datorita prezentei coagulopatiei

E. de obicei este contraindicata datorita afectiunii cardiace

(pag. 1)

G2238192. Sindromul Budd-Chiari poate rezulta din:

A. tromboza venelorhepatice

B. invazia tumorala a venei cave inferioare

C. tromboza de vena porta

D. obstructia membranoasa idiopatica a venei cave inferioare

E. tromboza venei cave superioare

(pag. 1)

G2538205. Aspectul de corpi Mallory este dewscris la nivelul hepatocitului in:

A. hepatita autoimuna

B. boala Wilson

C. diabetul zaharat slab controlat

D. by-pass-ul jejuno-ileal

E. hepatita alcoolica

(pag. 1878)

G2538206. Anemia in ciroza alcoolica se datoreaza:

A. hipersplenismului

B. deficientei de acid folic

C. sangerarilor gastro-intestinale

D. hemolizei

E. infiltratiei limfocitare hepatice

(pag. 1879)

G2538207. Ciroza biliara primitiva este mai frecventa la:

A. barbati

B. varstnici

C. copii

D. femei

E. intre 35 si 60 ani

(pag. 1882)

G2538208. Simptomele precoce in ciroza biliara primitiva sunt:

A. fatigabilitatea

B. pruritul palmo-plantar

C. aparitia echimozelor

D. steatoreea

E. ascita

(pag. 1882)

G2538209. In stadiul presimptomatic al cirozei biliare primitive, diagnosticul paraclinic este orientat de:

A. cresterea fosfatazei alcoline serice

B. cresterea 5-nucleotidazei

C. titrul anticorpilor antimitocondriali peste 1/40

D. hiperamoniemie

E. hipoprotrombinemie    (pag. 1882)

G2538210. In ciroza biliara primitiva este indicat tratament cu:

A. ursodiol (acid ursodeoxicolic)

B. colestiramina

C. vitamina K parenteral

D. vitamina A parenteral

E. sulfasalazina

(pag. 1883)

G2538211. Sindromul Budd-Chiari este favorizat de:

A. folosirea contraceptivelor orale

B. policitemia rubra vera

C. hipertensiunea portala

D. ascita

E. sindroame mieloproliferative

(pag. 1884)

G2538212. Din complicatiile majore ale cirozei hepatice fac parte:

A. encefalopatia hepatica

B. peritonita bacteriana spontana

C. sindromul Raynaud

D. sindromul sicca

E. sindromul hepato-renal

(pag. 1885)

G2538213. Manifestarile de hipertensiune portala sunt:

A. icterul

B. hemoragiile variceale gastro-esofagiene

C. splenomegalia

D. ascita

E. encefalopatia hepatica

(pag. 1885)

G2538214. In tratamentul hipertensiunii portale se folosesc:

A. transplantul hepatic

B. inhibitorii de pompa de protoni

C. blocantii de calciu

D. propranololul

E. inhibitori ai enzimei de conversie

(pag. 1886)

G2538215. Tratamentul hemoragiilor acute la nivelul varicelor eso-gastrice include.

A. heparina

B. vasopresina

C. scleroterapia

D. ligaturile endoscopice

E. papaverina

(pag. 1886)

G2538216. Efectele secundare severe la vasopresina administrata pentru tratamentul sangerarilor varicelor eso-gastrice includ:

A. insuficienta renala acuta

B. ischemia cardiaca

C. crioglobulinemia

D. hiponatremia

E. ischemia tractului gastro-intestinal

(pag. 1886)

G2538217. Pentru reducerea complicatiilor tratamentului cu vasopresina in hemoragiile variceale esogastrice,

se poate administra:

A. nitroglicerina in perfuzie venoasa

B. isosorbid dinitrat sublingual

C. amoxicilina

D. silimarina

E. preparate cu fier

(pag. 1886)

G2538218. Factorii patogenici ai ascitei din ciroza hepatica includ:

A. hipertensiunea portala

B. hipertonia vagala

C. hipoalbuminemia

D. cresterea adrenalinei si noradrenalinei serice

E. hiponatremia

(pag. 1888)

G2538219. Caracteristicile morfopatologice ale cirozei hepatice rezulta din

A. infiltratia limfocitara difuza

B. necroza hepatocelulara

C. distorsiuni ale patului vascular

D. colapsul retelei de reticulina si depunerea de tesut conjunctiv

E. regenerarea nodulara a parenchimului hepatic

(pag. 1878)

G2538220. Aspectele morfopatologice de definire ale cirozei cuprind

A. infiltrarea grasa

B. trombozele in sistemul port

C. chistele hepatice

D. fibroza extensiva

E. nodulii regenerativi

(pag. 1878)

G2538221. Ascita si encefalopatia hepatica rezulta datorita

A. tulburarilor de coagulare

B. icterului

C. insuficientei hepatocelulare

D. cresterii transaminazelor

E. hipertensiunii portale

(pag. 1878)